215 matches
-
înțeles, domnule căpitan - a răspuns locotenentul. ― Pân-aici ne-o fost, fraților - s-a auzit un glas oftat din formația lui Dumitru. ― Hora abia a început, omule. De aici înainte, să te ții bine! O să joci până o să-ți sară pingelele! - a venit cu vorbă de încurajare țârcovnicul. Sergentul de serviciu care conducea formația privea la dânșii și zâmbea înțelegător. Nu erau primii pe care îi primea. În fața unei clădiri lungi cât o lume, a rostit calm: ― Am ajuns. Valizele și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
că beneficiul ce-i revine din bugetul comunal nu justifică un ritm alert în împlinirea datoriei. - De paisp’ce ani de cînd sînt goarză comunală o dată nu m-a pus și pe mine la premă, minți dînsul cu năduf. Numai pingele cîte-am rupt. Ce-i drept, bocancii lui Niță din care, peste pantalonii vătuiți, ieșeau niște șosete albe, erau cam scîlciați. - Da’ cară lemne toată iarna... Da’ fă focul în berouri... Mătură... împarte cității în comună... Nimeni nu crede ce pîne
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
voie-de nevoie, întrerupătorul. Lumina electrică intransigentă, de neon, sancționează și mai drastic sărăcia lucie din vizuină, prin contrast violent și ireconciliabil cu fastul și cu luxul orbitor, de sus. La masa hodorogită, răsturnat pe-un scaun, în vervă, etalându-și pingelele roase, Nae Contrabandă scotea limba și se strâmba la ei, abțiguit. Intrase fără probleme, pe ușa lăsată descuiată, câtă vreme cei trei fuseseră invitați în vizită, la proprietăreasă. Spre lauda lui, de dată aceasta nu mai apăruse, însă, ca milogul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
haină cumsecade. Parcă altfel te simți. Mai stăpân pe tine și pe alții. Ce noroc că s-a întîmplat să fie tocmai gătit când a cunoscut pe fata gazdei. Tot Mimi îi umbla prin cap. Destul! își aduse aminte că pingeaua de la gheata de purtare din dreapta s-a descusut puțin. Tot n-are nici o treabă și e frig. Ia să meargă la cizmar cu ea, înainte de a se strica mai rău... Trecu, în capul gol, la Mendelson, în fundul curții. Din antreu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe Margot, a început procesul ei... Pe Ivona o dăduseră afară de la facultate, Școala Italiană, unde mai avusese ore, se desființase și n-o angaja nicăieri ; pentru câteva lecții, colinda toată ziua orașul, trei lei pe oră, nu meritau nici pingelele. Și-atunci am deschis pensiune, ca să pot să stau și cu Tudor, acasă. Și cred că n-aș fi rezistat la toate încercările prin care am trecut, dacă n-ar fi fost Tudor... Așa-i. Că fiecare naș își are
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nici brunete, dar aveau niște ochișori, gurițe și năsucuri, de te trânteau jos. Pe deasupra mai și vorbeau perfect românește. Am intrat eu în vorbă cu ele, dar ele cu mine nu, așa că am scăpat de oboseala unor drumuri. Economie de pingele. Într-o comună pe țărmul Mării Negre, la Jibrieni, aveam un coleg de prin părțile Covurluiului, învățător calificat, Ion Babaca. Mergeam de sâmbătă seara la el iar a doua zi pe seară mă întorceam la Galilești, tot pe jos. Bocancii primeau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în cinstea trăznitului său bărbat. S-a petrecut, cu bocitoare, dar, alea, nemaibocind, ca să rupă inimile ascultătorilor, ci, dând-o pe muzică populară și de dans, care, au făcut, ca, până seara târziu, participanții la benchetuială să-și rupă multe pingele. Odată cu înserarea, fiecare s-a dus unde i-a poftit inima. Soții Văduvoiu s-au retras, la casa de vacanță, din partea de sus a parcului, învecinat cu frumoasa pădure de la Adâncata. Au urmat decontările de rigoare. După alte câteva zile
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe călători, apoi salută doi țărani care ședeau cu aer expectativ pe bancă. Unul din ei silabisea ziarul. - Ce mai nou la gazetă ? se interesă vagabondul. - Mde ! răspunse complicat țăranul și privi cu îndoială la îmbrăcămintea trențărosului : sârme, ațe, cârpe, pingele putrede trecuseră de prea multe ori prin atelierul propriu. Pentru că omul nu mai schiță alt gest, noul venit se recomandă : - Căpitan Meițanu. Cu chipul torturat de plâns, începu a-și destăinui soarta. Buimăciți, oamenii nu-l contraziceau dar nici bani
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
până atunci. Își foi țanțoșă șorțul. Chicoti mândră. - Da, bre, mi-am găsit. Și e băiat de treabă, așezat, la meseria lui. De la comperativa de la cizmăria de pă Străduinții, de la Poștă. Miai îi zice. Miai Gentimir, bre! Barosan, că pune pingele la toată ștăbimea de la Poștă! Cu el mă petrec. Se mai înfoie o dată fluturându-și șorțul. Făcu apoi o plecăciune cum văzuse la televizor că fac baletistele și, izbucnind în râs, se întoarse în bucătărie. Goncea surâse. Șopti mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o zicea de gelos. - Păi io ce spuneam, se veseli cizmarul. Io nu le-am trăit, da am mai discutat și io, mai mă uit la televizor, mai cu unul, mai cu altul. Înveți, așa cum stau io la calapoade și pingele, prinzi mai multă istorie, de-asta, adevărată, mai pă bune decât aia de la documente. Că, acuma din ce știu și eu, matale crezi că mai e cazu să crezi în documente? Că le prelucrează, că le trombonește, și le dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ți vine tîrșă și să te mai plimbi pe propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii, direct în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo își citea ziarele, acolo ăștia de la noi din cartier își halea bulinele, încălzea ventuze și-și cufundau labele grisinelor în niște ligheane cu pământ clocotind de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și câte și mai câte. Adăugă în coadă o listă năzdrăvană a tomurilor trebuincioase înălțării de cuget ce-i fuseseră recomandate și pe care le putuse până atunci procura, iar alta a anticariatelor, librăriilor și facultăților pe unde își tocise pingeaua. A fost și singurul efort universitar al lui Ulpiu înainte de a realuneca în toropeală. Căci în toropeală alunecase și, de-acolo, ținînd-o așa, cu ochii întredeschiși, picotind și dând într-o zi colțul străzii unde-și tocmise gazdă, și tot
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din Ilfov, veniți la București după treburi, negustorii și toate mahalalele dimprejur; unul Isidor Katz, c-o stămbărie întunecoasă, adăpostită între patru pereți igrasiosi, și Ilie Arghir, de vindea harnașamente de cai, pinteni pentru ofițeri, zăbale, cuie de cizmărie, toval, pingele, tocuri de cauciuc, petlite și alte nimicuri. Deasupra ușii largi și înalte a prăvăliei lui noi spânzurase o firmă de patru metri lățime. Un zugrav îndemînatic scrisese pe ea: "La șaua lui Traian", magazin de mărunțișuri și pielărie. Peste drum
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Florica nu-i aparținea în întregime, fiindcă ceva din ea era și a lui George Buluc. - Sublocotenentul Roșu avea un singur ficat și ăla găurit în trei părți de un singur glonte. - Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de intrau gloanțele prin ele! - Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatenție a pazei de coastă. - Nilul este un fluviu rămas de pe vremea faraonilor. - Unul numit Don Quijote, a inventat o instalație eoliană care producea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dar n-a riscat să-ți spună, să iasă din ordinea aceea... pe care o înțelegeai numai tu. Tu ai vrut vilă. Și ai făcut-o. Și așa mi-am amintit eu că la pantofi se mai pot pune și pingele... și că unele toalete se pot transforma ca să pară noi... N-am vrut. Dar și de data asta el îl uitase pe noi. Alex: (cu o jovialitate făcută) Imediat ce se va rezolva conflictul între un ful și un careu, reprezentantul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se impun; începerea alergării tip jogging fără a realiza în prealabil, o pregătire minimă a organismului pentru efort (necesară adaptării funcției cardio respiratorii la efort). Dan Iulian Alexe 160 Greșeli frecvente: greșelile de tehnică la contactul cu solul (fie pe pingea, fie pe călcâi și apoi pe toată talpa), fapt ce duce rapid la creșterea excesivă a tensiuni la nivelul gleznelor și gambelor, creștere ce va avea ca efect întreruperea alergării; greșelile de tehnică în ceea ce privește poziția trunchiului și lucrul brațelor (multe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pare a fi cea mai solidă dintre convingerile poetului ieșean. Încă de la început (și elementul peritextual joacă, aici, un rol esențial), el repudiază din propria lirică fermentul sentimental: "dragoste / cuvinte aruncate peste bord"; "sângele/ ridiculizând/ poeme/ de dragoste"; "simțămintele/ și pingelele tocite" etc. Lestul confesiv se mai păstrează doar în câteva poeme răzlețe unde operatorul de limbaj uită să își țină sub control neliniștile ("ești tulbure / un abur/ o vreme de demult"; "sângele meu rugină mocnind/ pe armele/ tale"; Doamne,/ sunt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ion Lungu nu a mai ajuns cu căruța la piață, de vreme ce slujbașii primăriei nu au mai dat de urma lui. Oare pe unde l-or fi „rătăcit” polițiștii?! Odată ce războiul începuse de câteva luni, printre numeroasele măsuri economic ălpii sau pingelelor necesare fabricării bocancilor militari ce se cereau cu sutele de mii de perechi. Hoți au fost și sunt de când lumea ba, am putea spune că și strămoșul nostru Adam a comis un is, mărul. Dar să furi cu securea legilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sunt de când lumea ba, am putea spune că și strămoșul nostru Adam a comis un is, mărul. Dar să furi cu securea legilor speciale deasupra capului, legi emise de regimul generalului Ion Antones a.IV. Polițiști și gardieni publici fără pingele la încălțăminte e luate de Ion Antonescu fusese și aceea a raționalizării stricte a t Populația civilă rămasă în spatele frontului a avut mult de suferit datorită lipsurilor cauzate de război. Oricum, chiar și la procurarea tălpii, prioritate aveau angajații statului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Chesturii locale. Anual, echipamentul și armamentul din dotarea fiecărui gardian cuprindea, printre altele, următoarele efecte: trei perechi de cămăși, trei de ciorapi de lână, o pereche de mănuși, dou) batiste, dou) perechi de cizme una de bocanci, o pereche de pingele, o manta, un veston, o pereche de pantaloni, o pelerină cauciucată, dou) chipiuri, o centură cu portbaionetă și un pistol automat marca Browning (calibru 9 mm.). II. H. Orașul în vreme de război (1914-1918) Prefigurând parcă atmosfera din anii războiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost strîns la pungă; în comedia proiectată dar nerealizată își păstrează doar numele de familie. Nae Ipingescu sugerează atît prin prenume cît și prin numele de familie extracția inferioară (eventual din mahalaua unde se practica croitoria ieftină și ciubotăria (ipingea, pingea) și statutul de amic, dincolo de postura oficială (vezi Nae, Nicu, în comparație cu Nicolae), Chiriac, prin raportare la etimonul grecesc (chir = domn) ar trebui receptat ca adevăratul stăpîn în casa cherestegiului dar și peste compania pe care, spune Dumitrache, a regulat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de contrapondere în sprijinirea puterii neocomuniste instalate imediat după revoluție. A clamat apolitismul scriitorului și al intelectualilor în general, apostrofându-i pe cei care militau împotriva comunismului rezidual și chiar mascat de la începuturile tranziției, dar în același timp își rodea pingelele la Cotroceni, la taica Ilici, de la care obținea o mulțime de avantaje. Când s-a schimbat guvernarea, în 1996, și-a descoperit afinități cu d-l Constantinescu și admirația față de CDR. Groaznic... Nu mai vorbesc despre transformarea Academiei Române într-un
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
are un opozant: misodromia. Sunt câte unii care pur și smplu refuză să o ia din loc. Intimitatea camerei, preajma casei, cercul lor de gânduri, un grup de prieteni li se par de ajuns. La ce bun să-și tocească pingelele prin cine știe ce coclauri? Cu mare greu se învoiesc să plece, și atunci, nevoiți să-și iasă din tabieturi, nimic nu li-i pe plac. Dacă nu sunt prea cârcotași, pun totul pe seama ironiei. Îi vom numi anticălători". Pentru astfel de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Canci. La nivel politic, zic... Sandu Șpriț - căruia Gore Îi tot spune Sandu Suc și-l enervează din ce În ce mai tare - gustă din paharul cu lichid portocaliu și strâmbă din nas. Bă, alegerile ca alegerile, umblă ăștia prin decor, recoltează praf pe pingele și vorbesc cu talpa țării ca să nu zică nimeni că nu iau pulsul pământului drag și roditor, dar eu nu știu cum să mai scap de răceala asta. Dă-i cu vin fiert, cu felii de măr În el! Sfatul lui Gicu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]