1,703 matches
-
mai tare, Dar sunt atâția îngeri ce încă mai veghează Să ne păstrăm Lumina și mintea cât mai trează! Doar umăr lângă umăr putem lupta cu moartea, De noi încă depinde cum vrem să scriem cartea Genunchiul să-l plecăm pios pân' la pământ, Iar Vieții să îi facem astăzi un legământ! Nu aruncăm cu pietre în crucile ce ard Aducem rugăciune și mirul sfânt de nard, Iertarea să ne fie cărare de îndreptare Cu sufletu-n genunchi să trecem de
CU SUFLETU-N GENUNCHI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1446663911.html [Corola-blog/BlogPost/384713_a_386042]
-
în plasa timpului din fașă până moartea-l ia, omul esența o vizează cu mintea și cu inima, prin nesfârșite teorii despre cum este sau va fi, dar mai ales prin crez fierbinte că neștiutu-l va-mblînzi. Să fie omul, așadar, pios sau filosof ateu? De regulă-i încrucișarea dintre un demon și un zeu, el, singura ființă care, deși de moarte-ncătușată, distinge între rău și bine ca justul din păcat să-l scoată... Credeam că-n crezuri cel puțin - religii și
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
dacoromânii de pretutindeni. Un centru de cercetare și creație folclorică al ADR îi va purta numele, iar un premiu Mărioara Murărescu va fi acordat periodic unor continuatori ai strădaniilor sale pe scene și în studiouri de televiziune în semn de pioasă aducere aminte întru nemurirea folclorului autentic dacoromânesc. ----------------------------------------------------------------------------- Pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” Dr. Geo STROE București 1 februarie 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânesc) Referință Bibliografică: Academia DacoRomână - COMUNICAT: MARIOARA MURĂRESCU - UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Academia_dacoromana_comuni_academia_dacoromana_1391515825.html [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
la leat 7218 (1710) iunie 20”. Acesta a fost un „harnic, învățat și duhovnicesc călugăr”, cunoscător al limbii slavone și înzestrat cu multe calități 14). Satul Dobriceni fiind în întregime în stăpânirea mănăstirii Arnota, se explică de ce cu timpul monahii pioși au râvnit în sufletul lor să aibă și acolo o biserică și o așezare duhovnicească mănăstirească. Și au reușit, căci piosul și duhovnicescul egumen Ștefan a zidit această biserică în timpul marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Astăzi nu a mai rămas nimic
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
cu multe calități 14). Satul Dobriceni fiind în întregime în stăpânirea mănăstirii Arnota, se explică de ce cu timpul monahii pioși au râvnit în sufletul lor să aibă și acolo o biserică și o așezare duhovnicească mănăstirească. Și au reușit, căci piosul și duhovnicescul egumen Ștefan a zidit această biserică în timpul marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Astăzi nu a mai rămas nimic din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
cadrelor didactice pensionare din Galați, al cărei reprezentant a fost doamna profesoară Cornelia Mateiță, un dar deosebit: Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” de pe Strada Bălcescu, prin conducerea lui și prin bunăvoință cadrelor didactice care funcționează aici, au organizat într-o atmosferă pioasa, comemorarea a șase luni de la trecerea la cele veșnice a inegalabilului poet Saint Simon Ajarescu, cel care și-a îndeplinit apostolatul educativ la această școală specială, mulți ani, până la ieșirea la pensie. Evocarea a purtat și un titlu edificator: „Simon
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Memorial_simon_ajarescu_a_fos_cezarina_adamescu_1386492854.html [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
de spiritualitate necesar comemorii poetului Simon Ajarescu, așa cum cere tradiția ortodoxă, cu liturghie, cu bucate de post, așezate din belșug pe imensă masă de consiliu, și din care s-au înfruptat cu toții, spre pomenirea răposatului. Dar, mai înainte, moderatoarea acestei pioase manifestări, poeta, scriitoarea și promotorul cultural Angela Baciu, unindu-și forțele cu Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți”, cu Fundația „Împreună”, Casa de Cultură a Sindicatelor Galați, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iași, Reprezentanta Galați-Tecuci, a rostit un cuvânt de început atît
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Memorial_simon_ajarescu_a_fos_cezarina_adamescu_1386492854.html [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
personalități literare și culturale. Cele mai vechi studii pe care le mai avem este lucrarea lui Iuliu Dragomirescu apărută în anul 1904 este tradusă din ebraică și sunt redate versuri având opt Capitole. Autorul a vrut să facă ,,o operă pioasă” Cele mai vechi studii pe care le mai avem este lucrarea lui Iuliu Dragomirescu apărută în anul 1904 este tradusă din ebraică și sunt redate versuri având opt Capitole. Autorul a vrut să facă ,,o operă pioasă” [32] și a
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
facă ,,o operă pioasă” Cele mai vechi studii pe care le mai avem este lucrarea lui Iuliu Dragomirescu apărută în anul 1904 este tradusă din ebraică și sunt redate versuri având opt Capitole. Autorul a vrut să facă ,,o operă pioasă” [32] și a rămas fidel interpretării presupusă chiar de Origen. În urma revizirii lucrării sale a lăsat tot forma ebraică și păstrează numerotarea strofelor românești făcând o paralelă cu stihurile ebraice. În ceea ce privește conținutul, această traducere nu diferă cu mult față de ultimele
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
în urma noastră, plâns... Să nu uităm nicicând să mai fim fericiți, Deși necazul, știm, are dinți ascuțiți, Și mușcă din noi, ca o fiară flămândă, Să nu pierdem speranța! Tăcută, stă la pândă. Să nu uităm nicicând să mai fim pioși, Deși suntem cu toții ....niște păcătoși, Dumnezeu ascultă, și-o să ne răspundă, Doar așteaptă clipa, căința să ne pătrundă. Referință Bibliografică: Să nu uităm nicicând... Andreea Văduva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/andreea_vaduva_1496320190.html [Corola-blog/BlogPost/359009_a_360338]
-
ca vreun mire Să treacă după Paște-al casei prag Să le pețească. Și toți se pregătesc în zi senină De Paște cu-a lui Sfântă Înviere: Când ouăle sunt îmbrăcate-n roș Și păști și cozonaci așteaptă-n coș; Pioși s-asculte slujba în tăcere, Luând lumină. Referință Bibliografică: Bucolică / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul VI, 31 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459448627.html [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
Articolele Autorului „Oricît ne-am da după cireș - îmi spune un amic - trebuie să recunoaștem că Eminescu era antisemit.” Și nu poți să nu-i dai dreptate, oricît au încercat și încearcă diverși domni, bine intenționați, mînați de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este așa. Mai mult de atît, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere. Este suficient să ne amintim de faimoasa Doină: „Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii,/ Mînca-i-ar casa pustia/ Și
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
pregătesc să o regenerez cu câțiva noi pomi. Cerul e tihnit și senin, iar din orizonturile nordice munții mei dragi mă cheamă. Mă urc în Golfuleț - așa îi spun mașinii închiriate - și urc la Piatra Fântânele, la Mânăstirea cu maici pioase și cu zâmbete calde, sufletiste și harnice, ce mă primesc cu bucurie, care se revarsă în mine binefăcătoare, luminoasă, întăritoare. Îmi promit înfăptuirea rugăminții mele. Aprind o lumânare. Am ales și plantat pomi în livadă: cireș, vișin, cais, gutui, doi
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_romania_tan_corneliu_florea_1367824691.html [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
inscripții, cruci și statui din bisericile de pretutindeni... Dar să nu ne pripim cu definițiile, cu simbolurile naive Și cu presupunerile hazardate, căci veșnic va rămâne ceva neclar și neînțeles de mintea noastră. Vom ști mai multe - Dincolo... Răbdare și pioasă închinăciune! Deocamdată, aici, claritatea Lui se gradează în raport cu opacitatea și ne-opacitatea gândirii noastre, și cu latitudinea ori longitudinea zonelor religioase de pe mapamond: La Vatican și Ierusalim, prezența I Se simte puternic prin sunetul clopotelor, prin Zidul Plângerii, prin misse
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1472897407.html [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
Cine i-a fost alături când viața-i se scurtase? El, un pahar cu lapte ceru și-apoi muri... Doar un pahar cu lapte-a cerut atunci, bădia! Nici n-a avut pretenții la tine, neam tâmpit! Astăzi îl recunoaște pioasa, România. Ce-ai fi făcut române acum, de-ar fi trăit? Referință Bibliografica: El, un pahar cu lapte ceru și-apoi muri / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2013, Anul VI, 05 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
EL, UN PAHAR CU LAPTE CERU ȘI-APOI MURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1467723006.html [Corola-blog/BlogPost/375853_a_377182]
-
două mii L-a luat codoașa dintre vii. Astăzi, de-ar mai fi trăit, Cu strănepoatele s-ar fi mândrit. Alături de soție, copii, nepoți, I-ar fi iubit și drăgălit pe toți. În ziua de comemorare, La cinșpe ani de la plecare, Pios omagiu, o lacrimă fierbinte De la cei dragi, ce nu te uită! De-acol, de sus, de unde ești Să ne veghezi, să ne păzești, Cu duhul tău, cu neamul adormit Din Univers, din infinit! 04.XI.2015 Ionel GRECU Referință Bibliografică: COMEMORARE
COMEMORARE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1446659872.html [Corola-blog/BlogPost/384736_a_386065]
-
de istoria locului, de atmosfera extraordinar de solemnă. Poate și pentru că dacă închizi ochii și-ți ții respirația, îl auzi pe Domnitorul Cuza intrând, sau cum îi șoptește ceva Kogălniceanu, sau vocile lui Anastasie Panu și Epureanu. Numai că plecăciunea pioasă în fața înaintașilor, a istoriei, de data asta poartă semnătura celor de la APOLLONIA. Așa a fost să fie, așa se scrie istoria azi. Important este că există cei care și-au adus aminte că Moldova a fost victima istorică a ’’frăției
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1456890895.html [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
bucuria Triumful vieții cu iubire din mine a țîșnit Dăruită meditației, tăcerii, percep feeria Unui fantastic vis ce aievea am trăit! Din dragostea mea, pândă, șarpe veninos Am pregătit tainice leacuri și am adus Aproape de mine, păsările cu cântul lor pios Să-mi înalțe gândul spre ceruri tot mai sus De prigoana secetoasei singurătăți M-am apărat neîncetat numai cu iubire Ani întregi am răscolit colbuite antichități Să pot găsi scînteietoarele, aurite potire Mă culc târziu, cu-un gând în Epidaur
MIRACULOASA CALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429469968.html [Corola-blog/BlogPost/353931_a_355260]
-
ți-a fost scut Furia-ntunecase creștinilor Tăi mintea. Și a venit și ziua cu dovada Mormântul gol, mulțimea în genunchi, Ce greu e adevarul să-l înfrunți, La câtă nedreptate te împinge graba. Mulțimea de atunci te-așteaptă azi pioasă, Ne-ai dat la toți o șansă de-ndreptare, Ne-ai luminat Aleasa Ta Cărare, Ne iartă pentru clipa dureroasă. Și buni și răi cum soarta ne încearcă, Când bun creștin și când un delator Și pentru omul bun și
RĂMÂI MEREU BLÂNDUL PĂSTOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ramai_mereu_blandul_pastor.html [Corola-blog/BlogPost/359604_a_360933]
-
vierean care îndeamnă la veridicitatea receptării, „fără judecăți apologetice și fără desconsiderente ironice”, - așa cum afirmă Valentin Marica în intervenția de început. Să ne lăsăm cuprinși, așadar, de vraja receptării și de emoția autorilor transpusă-n cuvânt de prețuire înlăcrimat și pios, pentru blândul și atât de sensibilul poet român Grigore Vieru. E ca și cum am pătrunde în pădurea fermecată unde se află ascunsă o comoară neprețuită pe care suntem invitați s-o descoperim. Albumul de față sporește „a lumii taină”, acea „Taină
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise.” Cu celelalte strune, ba și cu cea încărunțită, (să nu uităm că Nicolo Paganini a cântat un Capriciu pe o singură strună!) - poeții din lumea întreagă îi aduc un omagiu pios și o cinstire unanimă, așa cum, de fapt, se cuvine să aducem tuturor poeților și oamenilor de cultură care ne duc prestigiul țării dincolo de fruntarii. CEZARINA ADAMESCU www.agero-stuttgart.de 9 decembrie 2011 Referință Bibliografică: - CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
sprâncene. / Încet, încet, bobocul crește, / până-ntr-o zi, / când el pleznește. // Apoi, mirifice petale, / cu un parfum ce mă-nfioară, / sălășluiesc tot din adânc, afară. / MIRACOLUL DUMNEZEIESC / spre ochi-mi obosiți coboară, / scoțând tot răul înafară. // Chiar azi am ascultat pios, / cum Domnul nostru Iisus Hristos, / pe orbi cu a sa PUTERE a vindecat! // O, Doamne, Ție mă închin, / să scoți din trupu-mi / tot ce e pelin, / curată să mă lași și vindecată, / precum am fost odată / ca mândră fată! // Cu
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1454506632.html [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
te rogi, gândul tău nu se întâmplă să mai și zboare în altă parte? - Nu, răspunde hotărât al doilea. - Uite, spune Tatăl nostru și dacă reușești, noi creștinii nu ne mințim între noi, îți dau calul meu. Omul ia o atitudine pioasă și începe să se roage. Al doilea așteaptă răbdător. Cal arătos, de toată isprava. Face o groază de bani. La un moment dat se oprește și întreabă: - Dar, îmi dai și șaua? - Acum nu-ți mai dau nimic. Nici calul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_26_ion_untaru_1348740791.html [Corola-blog/BlogPost/365818_a_367147]
-
Recea - unde iată, (mai) viețuiește unul dintre apropiații, discipolii și ucenicii cei iubiți ai vrednicului ierarh, în persoana Preacuviosului Părinte Ioan, care-l pomenește cu atâta venerație, respect și recunoștință!... Și între ele, în mijlocul lor, ca o tânără împărăteasă grațioasă, pioasă și plină de demnitatea Adevărului ce-L adăpostește - conform spuselor Maicii Cristina la momentul întâmpinării distinșilor oaspeți, care a avut loc la ceasul Vecerniei din ajunul marii sărbători, adică în 6 Septembrie - stă biserica cu hramul Nașterea Maicii Domnului, îmbrăcată
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_manastirea_recea_mures_.html [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
la adresa autorilor existenți în carte, a menționat și deschiderea Centrului către activități culturale din București și chiar din țară. Doamna Elena Armenescu a mulțumit celor care au răspuns invitației de a face parte din antologie pentru a aduce un gând pios celui care a fost un martir al dragostei față de neam și față de Iisus Hristos și în calitate de medic nu a putut să nu remarce valoarea terapeutică pe care o are poezia religioasă, ca și clinchetul unei cădelnițe sau aroma tămâii asupra
LANSAREA ANTOLOGIEI POEŢI ROMANI SLAVIND DUMNEZEIREA, COORD. ELENA ARMENESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401900120.html [Corola-blog/BlogPost/354057_a_355386]