294 matches
-
o furca mică. Am luat, de San' Vasile, O tânjala și-un cârcel Și, la popa Oslobanu, Am urât și eu cu el. L-am ținut pe cal odată, Ca era-nghetat de frig, Ghemuit într-o desaga, Când mergea spre Pipirig. L-ajutam, în primăvară, Bolovanul să-l prăvale Peste casă Irinucai Ici, pe Bistrița la vale. Pe-unde n-am umblat cu dânsul!? Câtă, bade, si mai du-te Să mai fii ce-ai fost odată, Să faci vrute și nevrute! Eu
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
casă pe care trebuie să le facem cu toții. Iată câteva sugestii despre cum le putem face într-un mod mai natural. SUBSTANȚE DE CURĂȚAT Curățarea cromului Tăiați o lămâie în 2 jumătăți. Ștergeți cromul cu lămâia. Curățarea metalului și alamei Pipirigul este o plantă excelentă pentru curățarea metalului deoarece are un conținut ridicat de silice. Frecați metalul cu planta proaspătă. Sau preparați un ceai tare din această plantă și cufundați metalul în acesta. Pentru a prepara ceaiul, adăugați 4 căni de
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
este o plantă excelentă pentru curățarea metalului deoarece are un conținut ridicat de silice. Frecați metalul cu planta proaspătă. Sau preparați un ceai tare din această plantă și cufundați metalul în acesta. Pentru a prepara ceaiul, adăugați 4 căni de pipirig la 4 căni de apă și fierbeți. Lăsați să stea peste noapte. Cufundați metalul în ceai. Tratament împotriva mucegaiului Spălați zonele care sunt susceptibile de a mucegăi cu un ceai tare de cimbru. Infuzați 4 căni de cimbru într-un
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
grame de arpagic ușor zdrobit în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Arpagic Împotriva rapănului, manei castraveților, coacăzelor și bostanilor Coada-calului decoct Puneți la macerat 500 de grame de pipirig în 5 litri de apă timp de trei ore, apoi fierbeți timp de o jumătate de oră. Lăsați la răcit și strecurați. Diluați până se ajunge la o concentrație de 30%, execeptând cazurile de boală pronunțată, caz în care decoctul
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
stăpîn aspru, și un împărat fără milă va stăpîni peste ei", zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 5. Apele mării vor seca, și rîul va seca și se va usca, 6. rîurile se vor împuți, canalele Egiptului vor fi goale și uscate, pipirigul și trestiile se vor veșteji. 7. Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate semănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8. Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul, nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5. Oare acesta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig, și să se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? 6. Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți, și rupe orice fel de jug; 7. împarte-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din buze. Tinerica puica nașa Prejmuește tot pe moașa, Pe când spală la un blid, Iar bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd. - Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig? - Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și Dumneavoastră Că ș-așa-mi sunteți din sat. 65 {EminescuOpVI 66} L-a spălatu-l, pieptănatu-l, La botez L-a dus pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rața pân tulei Ca și cum e rândul ei, Dar găina cîrcîea Că zicea c-a me și ea, Cucoșul cotcoreza Că zicea că n-a lăsa, Zicîndu-i că-i poruncește Ca și când o cocoșește. 331 Mere racul a peți La broscuța-n pipirig; Află broasca nevedind. - Bună ziua, roască broască! - Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac Nici piciorul de nădrag
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eu pe la o ciohordoaică de-a mea... Care se cam ține de farmece... (Respirară adânc și icniră). Iar pe noi, cei în toată firea (din delicatețe evită să pronunțe "bețivanii cartierului") ne trimite, dimineața, să-i culegem verzitură, scaiete și pipirig dintre dărâmături... Iar după-masa ne pune să scărpinăm lespezile și să ridicăm pietroaiele... ca să-i găsim gândăcei... Cei doi răpănoși se opriră pe o plesnitură de zid și bășiră. Lui Chiose i se năzări atunci că vede deasupra lui, la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bălegar încins și se gândi că pe undeva pe aproape trebuie să fie vreo herghelie. Smulse o mână de iarbă afinată și simți în palme sucul ei lipicios. Pungașii nu mai spuneau nimic. Stătuse și vântul. Rar se mai auzea pipirigul lovindu-și tulpinile la cea mai mică adiere. În cele din urmă, Bozoncea îl întrebă pe Oacă: - Mă, pământ de flori, zici că neică 1-a adus? - Da, spuse acesta, și se așeză pe vine lângă focul cel mic. - Să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai tăcea gura. Știa cîte-n lună și-n stele. Nu era singur. Ținea după el armăsari de prăsilă, dați de serviciul edilitar să ajute la căratul gunoaielor. Om al dracului, după cum se vedea. S-a așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun de mămăligă, niște pirostrii, și acolo mânca, acolo dormea. Strângea tinichelele adunate de chivuțe și, după ce le făcea grămezi-grămezi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mic creștea aici, se lovea de șeile albicioase și venea înapoi. Mirosea a bălegar încins și a iarbă crudă. Lui Ene îi venea s-o rupă la fugă, dar se ținea bine. Smulgea limbile proaspete ale măselariței și asculta freamătul pipirigului. - Vi-e frică? întrebă încet Oprică. - Nu, zicea Petre cu jumătate glas. - Aici stau hoții... Li se ridica părul măciucă la copii. Ce făcea al Măritei, ce dregea, că le știa pe toate. Unii ziceau că-i al lui Florea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a sale fapte mari, Cu feru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are Pămîntul său drept carte și pluguri cărturari...” Simbolismului genealogic leșesc Îi corespunde un simbolism al nobleței moldave: Coman de la Comana „un uriaș de munte”, Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig (care) „rid și de frigul morții cum rîd de-al iernii frig”, Velcea „bastard lui Serpe”... O noblețe a vitejiei și a simplității. Simetria Între tabere este aproape perfectă: lui Toporski, veteranul armiei leșești, Îi corespunde bătrînul CÎrjă, Înconjurat, ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans). S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și a literaturii române. ION CREANGĂ ă1839-1889) "Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului..." Data înscrisă de mâna lui Creangă în Fragment de biografie și acceptată de mulți istorici literari e contestată de alți cercetători, care afirmă că povestitorul s-a născut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dese în râu, el și vărul său au dislocat o stâncă, aceeasta rostogolindu-se și distrugând casa Irinucăi. După ce fug din Broșteni și locuiesc o vreme la Borca, cei doi copii pornesc mai departe, către casa lui David Creangă din Pipirig. După o călătorie prin Carpații Occidentali, cei doi băieți ajung în sat, unde sunt primiți de Nastasia, soția lui David. Ea îi vindecă de râie folosind un alt leac băbesc, un extract de mesteacăn. Al doilea capitol: Al doilea capitol
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nou , prilejuri de petrecere si sarbatoare continue.Mama lui Nică își dorea foarte mult ca fiul ei să ajungă preot, motiv pentru care insista ca Nică să continue școala. O ajută tatăl ei și bunicul lui Nică, David Creangă din Pipirig, care îl duce pe băiat la școala din Broșteni. Acolo, Nică și vărul lui, Dumitru, stau în gazdă la o femeie săracă, Irinuca, a cărei unică avere erau: ―cocioaba de pe malul stâng al Bistriței, bărbatul, fata și boii din pădure
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sunt primiți la școală. Prin urmare, ei hotărăsc ―să se răzbuneși prăvălesc o stâncă peste casă, gardul și caprele Irinucăi. Văzând paguba, cei doi copii se sperie și fug cu pluta pe Bistrița până la Borca și apoi la bunici, în Pipirig. Bunica i-a vindecat de râie iar bunicul ―fără vorbă, a mulțămit pe Irinuca cu patru galbeni-. Nică a ajuns acasă în Sâmbăta Paștilor iar ―în ziua de Paști am tras un Îngerul a strigat, la biserică, de-au rămas
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
scris în albumul lui Eduard Gruber, Ion Creangă notează : „Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de sus, din părinți români: Ștefan al lui Petrea Ciubotariul și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului...” . În diverse perioade ale vieții, I. Creangă declară altă vârstă decât cea reală, mai ales pentru a părea mai matur: la căsătorie, în 1859, spune că are 23 de ani (urmând că s-a născut în 1836), în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Fagetalia -Carex tomentosa L. - G., Euras. Frecv., z.st.-se.fa.; L7T5C5U7R9NX, MolinioArrhenathretea, Molinietalia, Molinion, Quercetalia pubescentis -Eleocharis palustris (L.) Roemer et Schultes - G. (HH.), Cosm. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU10RXNX; Phragmitetalia, Caricenion gracilis, Potentillo Polygonetalia *Scyrpus sylvaticus L. (Pipirig) - G., Circ. Frecv., z.st.-se.go.; L7T5C4U9R4N3, Phragmiti - Magnocaricetea, Calthion, Alnion incanae ORD. POALES FAM. POACEAE *Agropyron repens L. (Pir târâtor) - G., Circ. Comună, z.step.-se.fa.; L7TXC7U5RXN8, Artemisietea, Convolvulo - Agropyrion, Potentillo - Polygonetalia, Fr. -Agrostis capillaris L. ssp
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
nimic, în fond. Și dacă e vorba a se face cu ele față unei anumite împrejurări, pot fi înlocuite cu oricare altele. Și ne distram căutând aceste "alte cuvinte". Așa, de pildă, dimineața, în loc să ne spunem ‹‹bună dimineața››, ne strigam ‹‹pipirig››, iar el răspundea, ‹‹codobatură››, sau alte cuvinte"12. În același sens, sora scriitorului va persevera în a-i atribui acestuia o fire veselă, ștrengară, rebelă față de previzibilul convențiilor pe care le trata drept "mofturi". Cu multă satisfacție, Eliza Vorvoreanu va
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spor de sănătate. Cu toată dragostea, Apostoleanu” La 15 septembrie 1987 din Iași, sosea la Bârlad o vedere cu imaginea Teatrului Național, foto M. Volbură : « Iubite domnule Mânăstireanu, În sfârșit, după o călătorie plăcută și reconfortantă, de 12 zile, pe la Pipirig și Tg. Neamț am ajuns acasă, sănătos. Am revăzut locuri frumoase și am locuit pe la rude. Vii mulțumiri pentru felicitările primite cu ocazia zilei de 11 septembrie, pornite din inimă V. Apostoleanu ». « Dragă domnule Mânăstireanu, Am primt felcitările pentru sărbătorile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Local al comunei Grumazesti "ARISTIDE CARADJA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Hangu "ALPIN" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Pastraveni "STELUȚA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Petricani "TRICOTEX" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Pipirig "TRICOMONTANA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Poiana Teiului "MOLIDUL" POIANA TEIULUI - Ș.A. "ROMTEX" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Rediu "CONFEMET" REDIU - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Roznov "TRICOPLAST" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
9. 798. Gross Barbel, născută la 31 ianuarie 1968 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiica lui Schnabel Mihail și Martha, cu domiciliul actual în Germania, 89361 Landensberg, Bachbergstr. 3. 799. Fleischer Rodica, născută la 19 februarie 1962 în localitatea Pipirig, județul Neamț, România, fiica lui Pricopie Dumitru și Verginia, cu domiciliul actual în Germania, 81677 Munchen, Barbarossastr. 12. 800. Ewerth Tibor, născut la 25 ianuarie 1966 în Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiul lui Ewerth Iohann și Rosalia, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]