608 matches
-
televiziune. Așadar o emisiune în care spectatorului i s-ar atrage mereu atenția că privitul la televizor e nociv și că cel mai bun lucru pe care îl poate face este să renunțe la obiceiul de a sta cu ochii pironiți în ecran; o emisiune în care s-ar face cea mai onestă și mai lucidă contrareclamă tocmai instituției care, în zilele noastre, și-a făcut din reclamă și din audiență un principiu de existență; o emisiune al cărei conținut iconoclast
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
a cărui frustrare căuta un mijloc de exprimare, o comunicabilitate cu semenii săi. Dar tot ce făcea se întorcea împotriva lui, hainele, costumul kafkian se răzvrăteau, până și cravata îi sărea în față ca un șarpe, a încercat s-o pironească pe pupitrul de la care vorbea zadarnic. El eșuează în tot și până la urmă cârnatul sare în aer, mărul e tăiat în două cu un cuțit de bucătărie purtat în servietă ca o sugerare a soluției ultime de salvare din neputința
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
borcănașele cu șerbet de trandafir, în care vâram lingurițele pe rând. Ne adunam pe malul Mureșului înarmați, cum zic, fiecare cu câte o linguriță și apucam din borcănaș porții de șerbet, pe care-l savuram trântiți în iarbă, cu ochii pironiți pe bolta cerului" (pp. 51-52). Unele dintre poveștile de demult sunt la limita bancului. Rememorându-le azi autorul retrăiește întregul context al momentului în care le-a auzit inițial, inclusiv mimica povestitorului și naivitatea copiilor de atunci. În Ce i
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
lunatic. Nici nu și-a dat seama când a ajuns în fața porții. S-a oprit să-și tragă sufletul. Curtea era pustie. A întins mâna să deschidă poarta, dar și-a oprit-o la jumătatea drumului. Privirea i-a rămas pironită pe găurile dintr-o scândură a porții... A tresărit. A închis ochii, iar gândurile au luat-o razna. Nu le-a putut opri decât în pragul unei nopți. Noaptea atacului... „Câți ani să fi trecut de atunci?” A încercat să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
au dus, Costăchel nu-și dădea seama... În acea noapte, a simțit doar umezeala și frigul unui beci mucegăit... Au urmat zile și nopți de groază... Anchetatorii se schimbau mereu... De fiecare dată, când ajungea în camera de anchetă, îl pironeau în scaunul din mijlocul încăperii cu lumina unui bec puternic înfiptă în ochi... Îl usturau ochii... Anchetatorii își pierdeau răbdarea repede. Atunci pumnii și celelalte mijloace de tortură intrau în acțiune... Trupul îi era ca un măr bătut... În noaptea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tale de individ al acestui secol atât de modern. Fiecare mișcare a vecinului putea fi anticipată, de pildă bătrânul din colțul din dreapta își dregea glasul în timp ce privea cu coada ochiului sânii plăcut formați ai secretarei roșcate. Aceasta rămăsese cu privirea pironită în cocul imens al doamnei care ținea strâns de mână o fetiță ce se juca cu capul păpușii chinezești. O dimineață banală începea în timp ce ușile cabinei se închiseră etanș și liftul se puse în funcțiune. Mirosul de pizza se răspândi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cred că te-ar interesa, nu s-a întâmplat nimic care să fie povestit; și în nici un caz înainte de masă. — Ești sigur? Mă duc să ascult muzică până e gata masa. — Ăsta e doar un pretext ca să stai cu privirea pironită în tavan. — Îți pasă? Ieși cât putu de repede. În cameră domnea veșnica singurătate, care parcă începuse să îi împrumute glasul, mirosul, în curând și înfățișarea. Ar fi preferat să se poată depersonifica, să iasă din el însuși și să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
sunt gospodari de soi și buni cărăuși. Nu aveți de ce vă plânge. Să-i ascultați așa cum ne-ați ascultat pe noi. Spunând acestea, a privit spre Pâcu, care - nu te ai fi așteptat la asta din partea lui - ședea cu ochii pironiți în fundul ulcelei cu vin... Pe chip purta o undă de tristețe, la fel ca și moș Dumitru. Dar, când acesta a terminat de vorbit, Pâcu a tras adânc aer în piept și a rostit cu oarecare resemnare: Copii! Până aici
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tablă, sânge cu sunet de sărăcie lucie. Uniunea Europeană va cere În curând bodyguarzi Încruntați și bine hrăniți la intrările În metrou și la ușile vagoanelor. Adio, bănuțul lucios și mica bancnotă ușoară ca fulgul! Antoniu citește ziarul. Rămâne cu ochii pironiți În gol, iar ziarul Îi alunecă din mână, după care e luat pe sus de o rafală de vânt, până se pierde În masa de oameni. Deși e abia octombrie, e foarte frig și ploile reci alternează cu vântul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
este Îndrăgostit până peste cap de ea, ca pe vremea când erau la Dalton. M-am uitat la ea cu neîncredere. Ce naiba spunea ea acolo? De unde știi tu asta? am articulat, de-abia scoțând un șoptit spart. Marci și-a pironit ochii În pământ, ca și cum ar fi studiat imensele margarete imprimate pe covorul de la Soho House, și apoi s-a uitat din nou la mine. —Mă simt atââât de prooost... era la mine acasă. Am auzit-o din Întâmplare când vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
întunecos și plin de fum acru. Peste tot erau bărbați în costume, cu mutre de porci, care se sprijineau de ce apucau. În clipa în care Bull ar fi intrat pe ușile batante, ochii lor căprui și stinși s-ar fi pironit asupra lui și ar fi început să-l dezbrace din priviri... Asta era! Se simțea deosebit de vulnerabil, își dădu seama Bull, șocat de noua descoperire. Se poate să-mi fi pierdut busola. Probabil că rana e de vină. Sau seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
coliziunilor grave, privind cum pompierii și tehnicienii poliției lucrau cu lămpi cu acetilenă și instrumente de ridicare pentru a elibera soțiile inconștiente blocate lângă soții morți, sau așteptam cât timp un doctor aflat prin preajmă se ocupa de-un muribund pironit sub un camion răsturnat. Uneori, Vaughan era tras în spate de alți spectatori și se lupta pentru aparatele sale foto cu infirmierii de ambulanță. Mai presus de orice, Vaughan aștepta coliziunile frontale cu pilonii de ciment ai pasajelor superioare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
privească. - Da, o s-o facem. - Și cu afurisitele alea de harnașamente de două parale pe care suntem nevoiți să le purtăm. Seagrave trase din țigara prost rulată pe care i-o dăduse Vaughan. Ținând fumul în plămâni, rămase cu ochii pironiți la muntele de mașini abandonate din fundul grădinii. - Ți le imaginezi, Vaughan, într-una din tamponările alea frumoase în lanț? Gândește-te: o serie de rostogoliri, dar dintr-alea fabuloase, sau poate o ciocnire frontală ca lumea. Visez la așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Un strigăt acut pornește dintr-un punct nedeterminat dintre biblioteci. - Toate cărțile continuă dincolo... Vocea profesorului urcă și coboară; unde s-a băgat? Poate se rostogolește sub birou, poate e gata să se agate de plafonieră. — Continuă unde? întrebați voi, pironiți pe marginea abisului. Dincolo de ce...? — Cărțile sunt treptele pragului... Toți autorii cimerieni l-au trecut... Apoi începe limba fără cuvinte a morților, care spune lucruri pe care numai limba morților le poate spune. Cimeriana e ultima limbă a celor vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
decât să ingurgitez pasta aia încleiată în gălbenuș de ou și ulei rânced. Gustul îmi reapare, însoțit de spasmele stomacului, parcă mă strânge mătușa la pieptul ei imens, lăsat, moale, care mai și emană un miros acru-stătut. Dup-aia stau pironit pe scaun, cu ochii la o vulpe de plastic cu coada pe-un umăr, pusă pe televizor, și n-am voie să dispar nicăieri, „nu e frumos, prostălane, nu se face așa ceva, cum s-o zbughești pe scări?” - Dacă te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
precum tăișul lamei de oțel a briciului pe pupilă, după care va privi În jur, În stânga și‑n dreapta, apoi la chipurile lui Ioan și Malhus, confrații săi, chipuri stinse, ca și al său probabil, dar toți trei cu ochii pironiți la azuriul cerului ca la o minune a lumii. Oare și ăsta era tot vis? Încremenirea lor Înfocată, seninătatea, cucernicia față de soare și de lumina zilei lui Dumnezeu, ochii lor țintuiți la bolta cerului, la bolta albastră a cerului, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fi avut inspirația să vorbesc cu tine mai înainte, acum am fi prevăzut mișcările adversarului și partida nu s-ar mai fi încheiat remiză. Seara, când cei ai casei s-au cufundat în odihna nopții, Luana a rămas cu ochii pironiți în gol, măcinată de întrebarea căreia nu reușea să-i găsească răspunsul: Ce dorea Veber? S-a foit prin cameră, cu imaginea lui în fața ochilor, amintindu-și momentele în care dăduse semne de interes. A deschis fel de fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
reprezenta întâlnirea cu Abel Nost de la ora zece. Pe tot parcursul drumului, în timp ce mașina gonea nebunește, se întrebase cum de ajunsese acolo, dacă, într-adevăr, ea era aceea care parcursese această cale încununată de atâtea realizări. Cristian Bariu, cu ochii pironiți pe fereastră, își măcina frământările bărbătești. Nu putea înțelege cum reușea acest trup firav, ce sta cuminte lângă el, să ascundă atâta forță, o așa energie. Da, știa, din înaltul unui cer luminos și lipsit de orice nor, se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din jur ca într-un lac. Face remușcări, spune Prințesa Miau, a vorbit și cu Ilinca și i-a povestit, de ce naiba i-a povestit și ei? Mă gândesc la el acum după ce a sunat și știu că a rămas pironit în mijlocul străzii și eu respir greu și îi simt suferința și nu prea mai am chef. Casa capătă viață de la vânt, lumina albă mă invadează și furculițele fac zgomot în bucătărie, liftul urcă cu presiune dilatată din străfund și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
indescifrabile cu creioane dermatografe. Se aliniază una lângă alta, cocoțate pe tocuri foarte înalte, în fața triplului soț, ce privește la unison cu cei șase ochi și trei coarne direct în decolteul lor generos. Tot timpul interogatoriului, vor sta cu ochii pironiți în decolteuri. Din când în când, se ridică toți trei pe vârfuri să se poată uita cât mai de sus. Atunci își apleacă progresiv capetele, pe măsură ce coarnele aliniate coboară tot mai mult în decolteu.) Judecătorul: Domnul Philip, mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
scorpia în casă fără să explodeze? Am făcut și noi cum ne-am priceput... Și părerea mea este că ne-am descurcat onorabil și mai ales original! (Judecătorul continuă să dea din cap în ritmul muzicii și stă cu ochii pironiți în ceafa Philomenei. Nu pare deloc interesat de conversația dintre Dora și Philip. Philomena este vizibil tulburată și se șterge la ochi cu șalul, dezvelindu-și ușor o aripă.) Judecătorul: Doamna Philomena, îndrăznesc să fac remarca că anumite transformări bizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
adrese, nici măcar o fotografie, nici o atingere în plus. Ca și cum dansul lor ar fi fost întâmplător, circumstanțial. A fost ultima dată când l-a văzut pe Santiago. Lumea s-a spulberat odată cu lăsarea întunericului. A rămas singură pe punte, cu ochii pironiți în noapte. Barca a început să se miște lent către ultima ei destinație de a doua zi dimineață. Gândurile ei zburau deja la Santiago, ca și cum el ar fi deja la mii de leghe distanță cutreierând mările. Așa avea să și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sparse în cap și Mioara căzu la pământ. Vuia viteza timpului prin urechi, vuia timpul în viteză luminoasă, lumina timpului însuși. Î ntâi văzu ușa. Bibelourile încă mai stăteau sub cerul liber, cărțile erau pe rafturi de aer. Pendula, asemenea, pironită pe cer, a clipit și văzu așternându-i-se încet la picioare podeaua. Un perete, încă unul. Dacă mai închide o dată ochii, întâi o aud, apoi o văd pe Mama. N-a fost așa. Mioara era singură în toată căsoaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu diverse rețete pentru diluat întunericul. Amăgirea în sine exces de masochism, remediu pentru suferința ce se pliază mai ceva ca o cămașa de nuntă, voință dusă până la strâmtorarea sufletului, și mai mult, voință măsurată după iluziile răstignitului (model inert, pironit pe catapeteasmă). Trecea în fiecare duminică prin fața altarului, își compara cu el singurătățile: două borcane de sticlă în care urmează să închizi ermetic toamna. Amăgirea că se mai poate îi strâmtora pielea, oasele, creierul, amăgirea că se mai poate lărgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Șterge-ți ochii de licurici, nu plânge! Nefericirea se descompune printre boscheți îndulcită cu iluzii la litru, înveșmântată în piele de arici, îngropată în stâncă, topită în crematoriu, semănată sub brazdă, despicată de copitele cailor, stropită pe tocuri de ușă, pironită pe cruce. Măști pentru toate nefericirile lumii și nici un ciob de lumină. Chipul lui Petru schimonosit de absență: Doamne, cu ce frunze pot împodobi un catarg putred? Au înmugurit vâslele, bube negre puroiază albastrul din carnea corăbiei, se desprind viermi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]