83 matches
-
că dacă e dur nu poate fi subtil. Și ieri, când a venit la tine, o dată sau de două ori și-a pierdut vocea, vocea lui plină, tenorală, de cantor, din cauză că respira greu. Adevărat, e un bătrân limbut, un dandy pisălog, un fustangiu, care pe lângă altele suferă de o orbire politică de dreapta cu totul enervantă, plină de autosuficiență. Și cu toate astea, În felul lui gălăgios, e un om generos și plin de bunătate. Îți Îndeasă bancnote prin buzunare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de a tăcea În fața maeștrilor. L-am delectat apoi cu prima dintre odele pe care le-am dedicat lui José Martí; cu puțin Înaintea celei de-a unsprezecea, a trebuit să-l lipsesc de plăcere, căci de plictisul cu care pisăloaga baroneasă Îl asedia pe tânărul Goliadkin se molipsise și omul meu din Catamarca, printr-un interesant fenomen de simpatie psihologică, pe care de nenumărate ori l-am observat și la alți pacienți. Cu proverbiala-mi lipsă de afectare, care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai contenește, legănându-se într-o parte și-n alta, ca o vorbărie plictisită, atemporală, ignorând tăcerea nopții, toacă cerul mărunt sub privirile norilor indiferenți, părtași la măcelul orb. Sunt captiva celei de-a patra zi, de ploaie mocănească, rebelă, pisăloagă, îmbrățișată adeseori de tărâmul primitor, și binecuvântat, de la Vrancea. Aici până și ploile țes, nemuritoare, magice legende, iar norii rătăcitori le povestesc plângând depărtărilor.
Ploaie moc?neasc? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83336_a_84661]
-
și eu chestii din astea la vârsta ta. Acum nu mai fac decât treburi legate de serviciu și de strângeri de fonduri. Așa că bucură-te de toate astea cât mai poți, Andy. Mi-a făcut cu ochiul ca un tată pisălog. Mda, mă străduiesc, am reușit să spun. Te rog, pleacă, te rog, pleacă, te rog, pleacă, m-am rugat eu și m-am uitat cu dor la covrigelul care parcă mă striga pe nume. Aveam și eu trei minute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
recep ție, uitându-se la ceasul de pe perete. Era de-abia ora 12. își simțea din nou botinele mustind a apă și asta o enerva la culme - întocmai precum mustăciosul flecăreț. Dorea cu orice preț să scape de tânărul ăsta pisălog. Și, mai cu seamă, dorea să fie undeva singură, departe de orice atingere umană. își dădu dintr odată seama că fata de la recepție o privea curioasă, neînțelegând ce dorește. — Aveți camere libere? întrebă Clara, dintr odată decisă. Ce bine! Vreau
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
bine, pentru a pătrunde cu vederea acolo unde nu se putea pătrunde. Clara se scutură ca dintr-un vis. Nu, în fața ei nu era Eduard. — Cum așa? se burzului ea, indignată. Ți-a dat de veste mus tăciosul ăla flecăreț, pisălog și complet nesuferit? îl rugasem să nu sufle o vorbă, voiam să fie o surpriză! Continua să îl privească pe Bobo cu o nedumerire aproape stânjenită. Nu știa cum să se poarte cu el. încă nu se dezme ticise, nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
probabil că era bună, altfel...). Sări jos și reveni la realitate: "Ce să căutăm noi la frații Berea?", zise. Atunci rămânem aici? o întrebai, fiindcă nu precizase dacă mergem alături... Știu că nu-ți place de gazda noastră, e cam pisăloagă!" "Și ce dacă e pisăloagă? îi venim noi de hac!" Și spuse asta cu mare chef de a-i veni de hac "indiscretei" doamne care, de când Suzy se mutase la mine, încetase să mai fie indiscretă (doar o singură dată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Sări jos și reveni la realitate: "Ce să căutăm noi la frații Berea?", zise. Atunci rămânem aici? o întrebai, fiindcă nu precizase dacă mergem alături... Știu că nu-ți place de gazda noastră, e cam pisăloagă!" "Și ce dacă e pisăloagă? îi venim noi de hac!" Și spuse asta cu mare chef de a-i veni de hac "indiscretei" doamne care, de când Suzy se mutase la mine, încetase să mai fie indiscretă (doar o singură dată mă întrebase când mă căsătoresc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și trântii cu putere ușa întredeschisă care da în odaia grobianului farseur, domnul inginer Cucu, și a nevesti-sii, pentru care simții în secunda aceea simpatie, bine făcea că îi toca cu clămpănitul ei casant nervii lui prea groși... era ea pisăloagă, dar, vorba lui Caragiale, nu era groabă, ca bărbatu-său. Silvia simți pesemne că ușa trântită și expresia mea furioasă nu îi erau adresate ei, ci maică-sii, și avu un surâs divin: tata o înveselea. "Ah, zisei, ia vino
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu numele Matheiu Carabela. Client perpetuu al localurilor, „crai”, fără nici o asemănare cu cei din Craii de Curtea-Veche, insațiabil vânător de zestre, amant din interes al unei prințese, dispus să se însoare cu o centenară cadaverică, chiriaș al unei văduve pisăloage, încasator asiduu de avansuri bănești de la Al. Bogdan-Pitești în contul romanului pe care acest mecena vrea să i-l editeze, „marele Matheiu” ascunde, sub măștile blazării, egoismului, snobismului, aroganței pseudoaristocratice și indiferentismului civic ostentativ, un suflet generos. Ceva din proză
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
comunicare pașnică. E îngrozitor cum se apucă unele cuvinte să se țină scai de noi, iar nouă nici nu ne trece prin minte că suntem urmăriți. De mine s-au legat, de exemplu, tembelul „și mai nu știu ce“, greșit, obez și pisălog, care apare atunci când povestesc ceva, sau prostănacul „Pe bune?!“ (rostit moldovenește, adică „Pi buuni?!)“, pe care îl folosesc și eu ca Ellocika în toate situațiile, chiar dacă e de bine sau de rău, sau încă „ce bou!“, utilizat în repetate rânduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Două Războaie Mondiale". Criticul literar Elizarie Dascălu, înnobilat de un nume predestinat aventurilor cunoașterii, caută în literatură rețetele practice ale traiului comod și ale preparării vinului gustos. Galileo Galilei marchează "începutul unei declinări incorecte", Creon e evocat prin lamentațiile elevului pisălog Ionescu P. Ion ("dă-mi, bă, un creon!"), anonima Fifi, "grasă, parfumată, ochioasă - e ca un puf de toaletă încărcat cu pudră", iar despre Filimon nu ni se spune decât "pronunțați vocativul și veți fi edificat: Filimoane!" Dincolo de aleatoriu și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
strident, nepotrivirea noastră nu atât „cu lumea”, cât cu ceea ce am fi dorit „să fim”, singurătatea nedorită, incomodă În care ne aflăm, dar, În același timp, interzicându-ne tocmai această singurătate, strecurându-se după noi „peste tot”, ca un valet pisălog și nesimțit, cum erau cei din literatura picarescă, slugi obraznice, care profitau de precaritatea cavalerului pe care trebuiau să-l asiste și să-l servească, de amabilitățile lui ridicole - vezi un Sancho Panza! -, de sângele și alura sa nobilă ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a autorilor de cărți umoristice: D. D. Pătrășcanu (Schițe și amintiri, înzăpădiți), D. Teleor (Schițe umoristice, Alte schițe umoristice), George Ranetti (Matache Pisălog, Schițe ușoare, Schițe vesele), Th. D. Speranția (Anecdote împănate), Al. Cazaban (încurcă lume), Vasile Popp (Fleacuri, Ocna vieții), Petre Locusteanu (Căpitanul Străjescu) etc. A treia - e deschiderea paginilor unor reviste de ținută pentru „cronicile vesele”: Al. G. Doinaru, în „Sămănătorul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
13) Bărbații - inclusiv poetul, care „relatează” clinic toate gesturile - nu prea aveau atare reticențe, iar unora preocupările exagerate pentru „igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G. Ranetti a înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il y a de l’hygiène il n’y a plus de plaisir...” 14) Igiena ridicată la gradul de superstiție și obsesie! Sau, alteori, - nu numai comic, ci și absurd -, interpretată ca ofensă: un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
frînghie hoiturile despoților vor face gimnastică funerară în bătaia vîntului...” (vol. 2, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 86) 3. Al. Macedonski, „La vizită” (Scene din viața bucureșteană), în Opere, 6, ediția cit., p. 225. 4. „Șantecleru coani Frosi”, în Matache Pisălog, Ed. Librăriei Leon Alcalay, BPT, f.d., p. 93. 5. Gala Galction, „Profir și Policarp”, op. cit., p. 44. 6. Vezi: Corespondența Ramurii, Ediție îngrijită de Florea Firan, Ed. Scrisul Romînesc, 1973, p. 474. 7. Vezi, inclusiv, la Bacovia: „zgomot monstru”, „vacarm
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de loialitate. Lucrul acesta pune pe gânduri, întrucât pervertește sensul unui termen atât de important cum este cel de loialitate. Lingăul este departe de a fi loial - el doar mimează loialitatea prin gudurare. Jalnic și, uneori, patetic, altădată insidios și pisălog, lingăul știe însă că șansa lui este să găsească o cale prin care să intre sub pielea stăpânului râvnit. Dar această ipostază îl înrudește, din păcate pentru el, cu o altă entitate blamabilă: căpușa. Impostorul O vietate a vremurilor românești
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
înnebunit o badanta. Boală profesională. Nu i ușor să locuiești cu un bătrân, chiar dacă pari calmă, echilibrată, chiar dacă știi tot ce poate să-l supere sau ce vorbă îi face plăcere. La un moment dat... crac! Lucra pentru o bătrână pisăloagă. O cunoșteam pe bătrână. Ne salutam câteodată și se văita mereu. Auzisem că din lipsă de ocupație începea de pe la ora 10 să încălzească apa pentru pastele ce urmau să se gătească la ora 13. Închidea aragazul, iar aprindea... E genul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
observat în sfârșit, printr-o experiență mai întinsă, în timpul autorității sale, că nu se putea obține nimic de la el, nici iertare, nici dreptate, decât smulgându-i-le prin frică, la care era extrem de sensibil, sau printr-o insistență cât mai pisăloagă cu putință. Încerca să scape cu vorbe, apoi cu făgăduințe, cu care era foarte generos prin ușurătatea lui, dar pe care nu-l putea sili să și le țină decât cine îl strângea mai vârtos în gheare. De aici atâtea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se absoarbe. Boaz devine un om moral. Nimic altceva nu înseamnă a fi moral decât a nu face rău altuia. Corespondența lui Boaz este îmbibată de revoltă: Ce, te crezi Dumnezeu, Michel, decizi tu pentru mine?! În plus, ești prea pisălog, prea mă bați la cap cu teoriile tale, cu religiozitatea ta. Ilana îi scrie lui Alex și despre noul ei echilibru construit într-un cămin modest, dar reconfortant. Alex începe să injecteze în acest nou echilibru al Ilanei bani, foarte
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
toate bunăvoințele; căci acest oraș, astăzi însângerat de ură, este locul de elecțiune din care nicio națiune, nicio clasă n-ar trebui excluse." Tot astfel, nici dorința pioasă n-are vârstă. Decât că uneori, ea te ramolește și te face pisălog. 6. Ioan Botezătorul sau deșertul la Qumran În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii spunând: Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția cerurilor. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: Glasul celui ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să cântărești cu același cântar religiile care au vârsta arterelor acestora: pe prelatul ramolit care nu se mai gândește la convertirea Indiilor și face slujba moțăind, cu mollahul care are cu șapte secole mai puțin ca rivalul său, firește mai pisălog, ori cu evanghelicul proaspăt convertit. În acest gen de bilanț comparativ, nu se ține îndeajuns cont de handicapurile cronologice. Suveranitatea lui Dumnezeu primând asupra celei a oamenilor, grozăvia drepturilor omului și sacrilegiul reprezentat de democrație? Ceea ce spune Ben Laden nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de cozonaci. Când SRI-ul îi cere detalii, Vasile B. refuză. „Lăsați-i, mă, fraților, în pace. Ne știm de când eram mici. Și, la urma urmei, Bush și Putin sunt cei care au nevoie de mine. Președinți, președinți, dar cam pisălogi.“ Arhanghelul dreptății Există persoane pentru care nu numai că Mersul trenurilor e o carte, dar e și singura pe care au ținut-o vreodată în mână. Când o persoană îndelung necitită biruie un roman de trei sute de pagini, el e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
captivității În grădina zoologică a cuvintelor - dar străvezii tei Îngrămădiți lângă casă Înăbușă monologul Mnemosinei cu trosnetele și gemetele lor În noaptea agitată. Suspinul lor va dăinui. Burlanul dintr-o parte a terasei se aude bolborosind constant, ca o persoană pisăloagă. Uneori, un foșnet tulbură ritmul ploii printre frunze, făcând-o pe Tamara să se Întoarcă În direcția unui imaginar zgomot de pași și atunci, Într-o lumină firavă - care se ridică acum deasupra orizontului memoriei mele, În ciuda ploii - puteam desluși
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]