407 matches
-
să ne umplem timpul, Scara bucuriei s-o trecem cu pasul, Prin vorbe de duh să ne auzim glasul. Trandafiri aprinși să ținem în palme Când viforul vremii vrea să îi răstoarne, Iarba când e 'naltă să vadă și coasa Pita aburindă să îmbrace masa. Scaieți ciufuliți și fuduli de fel Să-i punem la colț, doar într-un rastel, Moțul să-i tăiem chiar unui trifoi Când se rățoiește încruntat la noi... Să scriem cu raze de senin în suflet
CONJUGĂM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384461_a_385790]
-
plătească oale sparte, Zi ce trece crește violența, Bate-n ușă plata, bate, bate; Mileniul luminii și-al mândriei, Al orgoliului peste măsură, Între semeni setea nebuniei, Mai presus de toate-ncinse ură; Se mănâncă azi frate pe frate, Iar pita nu ajunge la sărman, Se clamează din amvon dreptate, Când ban la ban, păduche la golan; Și asta-i de când lume și pământ, Se încinge-n Agora văpaie, Furtună culegi, de-ai semănat vânt, Ciumă, putregai în măruntaie; Apa în
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
prezintă obiceirile omului de la sat în preajma marilor sărbători creștine precum Crăciunul și Paștele. Dorina Șovre în poezia „În ajun dă Crășiun“ înfățișează pregătirile ce se fac în gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm în pițărăi.“ Colăceii (pâinea) și cârnațul înseamnă bogăția casei. Țăranul din
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
doua zi, când și-au revenit. Degeaba au avut ele gărduleț... era unul ușor de escaladat de zburdalnicul vițel ! După -amiază. În casă miroase a plăcintă de prune și pâine coaptă, tocmai scoase de la cuptor, o minune ! El a bătut pita , apoi au așezat-o în covată, au acoperit-o cu o pânză de cânepă curată și au dus-o în cămăruță, la răcoare. Se sculaseră cu noaptea-n cap , el să ardă cuptorul, ea să frământe aluatul. Aveau încă mult
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
ploatănului. Le acoperi, să fiarbă. În perete, ceasul ticăia secundele prin care cei doi adunau timpul , trăindu-și călătoria... El mai băgă un lemn pe foc, mestecă în crăticioară și aduse din cămăruță castraveți , ceapă , roșii. Făcu salata . Apoi tăie pita. Ea întinse măsărița și așeză farfuriile și furculițele. Apoi porționă mâncarea în cele două farfurii. Se așezară la masă. Tăcuți. Ușa deschisă larg, permite aerului rece să intre. Medi , cu lăbuțele pe prag își așteaptă porția , o primește și pleacă
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
nalt precum un fag Nici nu spun că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi, mai poartă un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a
ATRACȚIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383034_a_384363]
-
o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la țuică, făcu trei cruci, bău și dete și lehuzei: Bea femeie și gândește-te de bine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecție față de bancheri. Legea nu aduce absolut nicio formă de protecție a cetățenilor în fața bancherilor care au abuzat milioane de români. Nu mai treceți pe la bănci pentru împrumuturi chiar de ați mînca pită cu ceapă! Lăsați băncile să suporte efectul fraudelor săvîrșite, efectul înșelării cetățenilor prin comisioane uriașe și clauze abuzive! Băncile ar trebui să-și recupereze banii virtuali, creditele „neperformante”, cum le numesc, de la angajații lor, începînd cu directorii, ofițerii de credit
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
nalt precum un fag Nici nu spun că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi, mai poartă un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
de pus rămășagNu sunt drept și 'nalt precum un fagNici nu spun că port al țării steagSunt umil, descind dintr-un iobagLa curea mi-atârna un baltagMersul îmi ajut cu un ciomagSă nu crezi însă, că sunt beteagAm crescut cu pită și chișleagUmăru-mi, mai poartă un desagGlasul mi-e ușor mai.... cepeleagCând îmi ies vorbe din esofagTot timpul sunt pus pe furtișagși pe mine port doar un nădragNiciodată eu nu prins-am cheagMi-a plăcut enorm să fiu pribeagAlergând mereu
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Până sus, peste colnic Albicioase, Ori foioase, Cădeau cepi de arbagic. Viu îmi adusei aminte Ce-auzisem înainte, De o noapte între toate Urgisită, Când, pe coate, Guri spurcate Suflă vânt Să dărâme Din pământ... Când, pe sloi, rupând din pită, Baba Dochia-nvălită Cu opt sărici Stă covrig. Stă de-nghite Și sughite Și se vaicără De frig. - Hei, e noaptea-aceea poate! Înapoi La fulgii moi, Cumpenind a somn, pe coate, Cu tot gândul sus, la el, Șoptii: "Melc încetinel, Cum
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vrei în sublima oaste de corifei și iată-mă se-ncinge o tăcere de spini respir un aer aspru parcă mușcat de câini se laudă unul că l-a cunoscut pe Nichita că a băut cu el și și-a-mpărțit și pita și toarnă-o schilodeală de cuvinte la care toți silesc a lua aminte se sare rândul meu sunt amânat în minte prinde-a mi se face drum arat iar când încep a spune duruta mea poveste se naște-un murmur
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
să fie așa. Au început să plouă apoi cu fete, una după alta și acum vezi și matale unde am ajuns, am patru în șase ani. Dau cu drujba și cu țapina din zori până în seară, pentru o bucată de pită nenorocită. Crucea mamii ei de viață. - Măi Vasile, băiatule. Lumea nu se sfârșește cu tine și cu necazurile tale. Știi cum este. Din ce este viața mai grea, cu atât ți se face ceafa mai tăbăcită ca la boul ce
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
ROȘU Ca spârnelul se-nvârtea după bar, după tejgea ... Clienții-și mulțumesc în gând, că nu stau prea mult la rand . Veselă, zâmbind mereu, că-i ușor, că-i este greu, te servește-ntr-o clipită cu ulei, pește și pită ... Mezeluri, brânză, banane ... Totul e să ai parale ! Unii mai servesc “tării” privindu-i ochii căprui . Alții, nu prea tinerei, privesc țintă sânii ei . Știe și ea că-i făcută, lumii să-i fie plăcută ... Iar când trece printre mese
DOMNIŢA ÎN ROŞU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364025_a_365354]
-
La popor; mare eroare: Clica lor de derbedei... Ne-a adus la disperare. Doresc să le fac un bine; Te implor să mă ajuți!... Nu vreau alături de mine Doar parșivi și prefăcuți! Iar bucățica de pâine... S-aibă gustul sfintrei pite, Și ogorul să-l muncim... S-avem recolte-nzecite, Să fim frați, să ne unim, Nu vreau suflete zdrobite. Referință Bibliografică: ZISE-UN PROST... / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 998, Anul III, 24 septembrie 2013. Drepturi
ZISE-UN PROST... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363260_a_364589]
-
Z)BUCIUM Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului „Chiar despre-ntâmplarea lor Cum o fost și o pățit C-un franțuz străin venit Venit din țară străină Ne-o luat pita din mână Baia cea cu daruri plină Ce ne-o fost mai cu-ndemână Din ea trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
obosit din fire, Sfânta lui alcătuire Stă de veghe-acolo-n Munți Pentru dreptul celor mulți! Fluierul cu dor amar Pe o prispă de brutar N-are liniște, nici pace, Pâinea în cuptor se coace În lumina lui cerească, Sfânta pită românească! Moții mei, nu vă întristați, Pururea să nu uitați Din Ardeal până-n târziu Duhul Iancului e viu Și în versul meu îl port, Avram Iancu nu e mort! Morți sunt doar acei ce-l vor Tălmăcit în limba lor
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
uit, Iancule, nu pot, Duhul tău, bunule, e peste tot, La Baia de Criș în septembrie iar Picură lacrima din calendar. Fluierul tău se aude sub stele Cum geme durutul din Dor și de jele, Pe prispa aceea amiroase a pită, Nu-i națiunea ta fericită Din Testamentul pe care-l scriai Baie de aburi la Vidra nu ai nu-i rânduială, Istoria ta nu se-nvață în școală, Țara e plină de vâlve, de hoți Nici să mori Iancule azi
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
dialectale și în transcriere fonetică, de excepție -autor Gheorghe Hodrea, care se ascunde sub masca unui Brand Crișana-Bace Toghiere. Sărărița cu piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita caldă cu clop.De loc din Sintea, autorul mânuiește plugul din condei de cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
Cel ce se teme de Domnul are pururea ca tovarăș smerenia, și prin gândurile acesteia vine la dragostea și la mulțumirea către Dumnezeu. Căci își amintește de purtarea lumească de mai înainte și de feluritele greșeli, ca și de is �pitele ce i s-au întâmplat din tinerețe și cum l-a izbăvit de toate acestea pe el Dumnezeu și l-a strămutat de la viața pătimașă la viața cea după Dum �nezeu. În felul acesta dobândește, pe lângă temere, și dragostea, mul
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
în urmă din scrierile lui Thor Heyerdahl: uriașele statui moai, ciudatele statuete ale oamenilor păsări, legendele războaielor cu oamenii denumiți „urechi lungi”, în fine, strania civilizație a celui mai îndepărtat pământ de orice țărm continental și denumit de localnici: Te pito o te henua, adică „Buricul Pământului” sau „Capătul lumii” dar și Te pito o te kainga a Hau Maka, adică „Micul petec de pământ Hau Maka”, iar un alt nume al insulei, Mata-ki-Te-rangi, înseamnă „Ochiul care privește spre cer”... Asta
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
oamenilor păsări, legendele războaielor cu oamenii denumiți „urechi lungi”, în fine, strania civilizație a celui mai îndepărtat pământ de orice țărm continental și denumit de localnici: Te pito o te henua, adică „Buricul Pământului” sau „Capătul lumii” dar și Te pito o te kainga a Hau Maka, adică „Micul petec de pământ Hau Maka”, iar un alt nume al insulei, Mata-ki-Te-rangi, înseamnă „Ochiul care privește spre cer”... Asta ar fi însemnat că primii ei locuitori știau cu precizie locul pe glob
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
să fie așa. Au început să plouă apoi cu fete, una după alta și acum vezi și matale unde am ajuns, am patru în șase ani. Dau cu drujba și cu țapina din zori până în seară, pentru o bucată de pită nenorocită. Crucea mamii ei de viață. - Măi Vasile, băiatule. Lumea nu se sfârșește cu tine și cu necazurile tale. Știi cum este. Din ce este viața mai grea, cu atât ți se face ceafa mai tăbăcită ca la boul ce
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE RĂDĂCINI PECICANE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Praznicul de Pită nouă Pecica Arad a prilejuit să gustăm Felii de Rădăcini Pecicane onorante distincții oferite prorectorului Universității Vest Tms Otilia Hedeșan și profesorului Gheorghe Rancu Bodrog.Lumina luminii revistă de cenaclu a prefațat Jubileul 50 de ani de joc popular apoi
FELII DE RĂDĂCINI PECICANE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368689_a_370018]
-
onorante distincții oferite prorectorului Universității Vest Tms Otilia Hedeșan și profesorului Gheorghe Rancu Bodrog.Lumina luminii revistă de cenaclu a prefațat Jubileul 50 de ani de joc popular apoi defilarea Portului popular și Carul alegoric au mânat asistența întru Sfințirea Pitei Brand local.O Felie aici! Referință Bibliografică: FELII DE RĂDĂCINI PECICANE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2068, Anul VI, 29 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FELII DE RĂDĂCINI PECICANE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368689_a_370018]