229 matches
-
tresărit puțin inima: o să te întâlnești cu el, băiatul pe care l-ai iubit tot liceul în secret și juma’ de an după, oficial și la vedere. Undeva, în sufletul tău, de-a lungul anilor care-au trecut, a stat pitită întrebarea “Ce-ar fi fost dacă?”, iar acum, pentru prima dată, îndrăznești să ți-o formulezi explicit. O alungi cu brutalitate, cum ai alunga niște golani care sparg semințe în scara blocului, dacă nu ți-ar fi frică să nu
Dragostea durează până la întâlnirea de 10 ani by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18573_a_19898]
-
pentru încă o zi, așa că insistă că “mai merg o dată”, ele leșină de indignare atunci când aud așa ceva. Lupta se ascute pe zi ce trece, iar în unele case a atins deja culmile rafinamentului. Am prieteni care au devenit experți în pititul șosetelor purtate și neveste de prieteni care sunt capabile să dibuiască și cea mai deșteaptă ascunzătoare. Ei le ascund, ca să nu le fie confiscate și duse la spălat, ele le găsesc și le execută cu cruzime. De ce toată lupta asta
SONDAJ: De ce iubesc bărbații șosetele? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18630_a_19955]
-
Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului Un foșnet ce-agită pădurea Se sparge cu zgomot de stânci Și vântul aleargă nebun Pe dealuri și-n văile-adânci... Mulțimea de nori de pe cer Pitit-au a soarelui față Și picuri de ploaie în ropot pornesc Formând bariere de ceață... Ce viu este totul...natura-n mișcare Se leagănă, tremură, țipă Când limbi ca de foc lumină vremelnic Frângând a privirii aripă... Privesc către ceruri
FURTUNA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373803_a_375132]
-
Toate Articolele Autorului Nu-mi lua nădejdea, chiar de-i zdrențuită Bice de cuvinte, dau în ea căt pot Labirintul clipei iarași rău mă minte, Dă-mi te rog busola, la capăt s-o scot. Lacrima tăcerii stă în colț pitită, Nodul gordian înca nu-i tăiat, Bate iarași crivăț, chiar de-i primăvară Toamne ruginii, par că nu încap. Înflorește pomul de speranțe-n noi, Pune muguri albi, toarnă calde ploi, Ostoiește setea de cuvănt curat, Și-n văpaie arde
RUGĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360252_a_361581]
-
2016 Toate Articolele Autorului Umbrele stelelor zăbrele gândurilor înalțate spre cer în surâsuri... Șoapte de dor, flori adormite-n visare colindă prin gând, zvâcnesc o mie de vise-n poemele mele și rodesc într-o mie de jocuri... Eu, copilul pitit în leagănul cu alint aninat de cireșul în floare, Te caut în rugăciunea zvonului de pleoape din adormite îmbrățișări de lacrimi, în zboruri de păsări măiastre ce-și părasesc temătoare cuiburile și-n gânduri ce-mi bat în piept sfâșiindu
ȘI SUFLETUL... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384366_a_385695]
-
Domnului și fiică a omului. ****** Pe turlele unei cetăți dansezi, Victore. Te văd și parcă aș începe și eu același dans. Iar te-ai ascuns undeva în adâncuri și uite că vreau să-ți vorbesc. Hai, lasă joaca de-a pititul! Hai să vorbim să ne privim să-mi arunci inele de foc sau de ape limpezi. Le voi prinde una câte una apoi voi scrie iar un șirag de cuvinte din care numai tu mai înțelegi câte ceva. Au mai trecut
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
orele de program corvodit. Ceasul numără-n ritm tahicardic secunde pe toboganul limbilor fosforescente scurse. Lucrurile dintr-o dată se dilată, de pe rafturi se revarsă peste masă peste scaun pe podea ocupând odaia toată și-n întuneric doar ochii-ntre perne pitiți privesc la marșul triumfal și-așteaptă fără-a mai clipi un ultim asalt. Referință Bibliografică: ASALTUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2049, Anul VI, 10 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate
ASALTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382499_a_383828]
-
mă întorc acasă. după ce obosesc, mă uit înapoi și observ că gospodarul intrase demult în curte. Mă opresc. Gândul rebel iar îmi juca în scăfârlie ca un drăcușor: -Da’...de ce să plec acasă? Iote, mă! Mă răzgândii : dacă omul stă pitit după gard și iese iar la mine? După multă reflectare, am constatat că omul avea dreptate. Femeile ieșeau din ce în ce mai rar cu bolindeți. Și apoi... Dacă mă urmărește din nou namila?...Păi, așa, nu umplu eu traista toată noaptea! Așa își
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
și sănătate!” Dacă spinarea l-a mâncat / Sau de păcatul l-a-ndemnat, Nimeni nu știe, negreșit. Poate așa i-a fost sortit, Ca astfel lupul să-l găsească. / Când început-a să vorbească, Lupul îndată a ghicit / Că este sub cherșin pitit. „Ei? Ghidi, ghidi! Aici ești? Hai la nănașul! Te codești? Hai să te văd cât ai crescut, / Că de mult timp nu te-am văzut!” Lupul apoi a ridicat / Cherșinul și l-a înhățat Pe bietul ied, nenorocit. / Apoi, cu
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
spre Orșova. — Frumoasă priveliște - intră Metodiu în vorbă oprindu-se lângă grec. — Frumoasă, nimic de zis - răspunse căpitanul - dar e o priveliște în care trebuie să fii cu ochii în patru. Frumusețea maschează întotdeauna un pericol, după cum îndărătul apolinicului stă pitit dionisiacul, asta ți-o spun eu, negustor bătrân. Nu vrei și matale, părinte, o felie să te mai îndulcești? Salivând, Metodiu luă felia de portocală cu simplitate. — Pe mine mă cheamă Metodiu și sunt călugăr din Moldova - zise personajul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
autentică de egoism pe care-am simțit-o de când mă știu. Nu pot să-l văd dizolvându-se Într-o atmosferă incoloră! AMORY: Nu se va dizolva! Nu se va dizolva! ROSALIND: Prefer să-mi rămână ca o amintire splendidă, pitită bine În suflet. AMORY: Da, femeile procedează În felul ăsta... nu și bărbații. Mi-aș aduce mereu aminte nu de frumusețea pe care a avut-o visul cât timp a durat, ci de amărăciunea lui - de Îndelunga lui amărăciune. ROSALIND
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ceas de reculegere Vreme rece ... în curând va ninge soarele un bec uzat - se stinge se zgâiesc avizi pe bulevarde ochii indiscretelor mansarde vânturile haite hămesite stele timorate-n nori pitite luna a plecat în croazieră două portocale-n frapieră te doboară magistral plictisul la final nici nu apare bisul crede-mă minciuna e enormă oastea nu mai are uniformă înfrumusețezi un vechi arhanghel azi la prânz avem precis sparanghel Marea Roșie
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
e pustiu? Tu suflet călător Te plimbi nemuritor! Un spirit de cleștar Tu esti un dulce dar Speranța și destin Din univers divin. Frunză în vânt tu esti, Si magul din povești Un spiriduș de foc Ne-ntampini cu noroc! Pitit ghiduș printre nori Surâs din roua de flori, Liber alergi prin văzduh Tu esti al basmelor duh. Frunze se scutur-usor Zbatere de-aripa în zbor Foșnet și șoapte de dor Suflet de-amor călător. Camelia C 2010 Referință Bibliografica: SUFLET
SUFLET CĂLĂTOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361473_a_362802]
-
clăpăuge, pentru a se feri de enervantele muște și tăuni ce nu le dădeau pace. Sătule, rumegau în timp ce-și făceau siesta, iar copiii se alergau pe toată platforma să nu fie prinși de cel care „punea ochii” la pitita. Se întâmplase să fie prins Dany de către un alt copil și cum el a pus ochii în timp ce restul de copii s-a ascuns așa de bine, încât metisul nu a prins pe nimeni ca să scape de pedeapsa celui ce nu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
eroii și oamenii mari ai țării, dar și pe omul de rând, face să răsune glasul inimii. Prin venele ei curge sânge curat de Româncă. În poezia sa simți un suflu al renaștereii Românismului, în ultimul sfert de veac parcă pitit prin nu știu care unghere umbrite. „Român frumos, născut din mare,/ Din Dunăre și din Carpați,/ Ridică-ți fruntea către Soare,/ Adună-ți mândru, ai tăi frați!// Să ne unim din nou, la Alba,/ De ziua României Sfinte!/ Să-i strângem de
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
deschis codul profund și sunt atâtea forme de chei, forme de lacăte, atâtea alei prin labirintul lui încât cred că o viață sau mai multe, oricâte ar fi ele dăruite de Domnul, nu putem să-l cunoaștem. Probabil aici stă pitit bine de tot Adevărul acela pe care oricât l-am esențializa în cuvinte, mai rămân încă infinite planete de descoperit pentru a inventa reinventa limbajul potrivit definirii lui. Merg pe cale agale sau grăbit în plin tropot al emoțiilor, trăirilor și
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]
-
pomu’ male-mpodobit, Sub cale-a pus Moșu’, galant, Si giucălii și ciocolată.... Vă povestesc io altădată Că alțeva-i mai impoltant, Ca după te a fost el gata Și cum pe toate el le știe, A tlas din sticlă de lachie Pitita în balcon de tată, S-a dus și în bucătălie, Și-a tot cătat plin fligidel, Că nu i-e flică lui de gel, Mâncând cu poftă din piftie, Și tot tiptil a și plecat, Măi vesel palca și vioi
POEZIOALĂ DESPLE MOS CLĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367795_a_369124]
-
-n lanț? Conversăm cu riduri. Oglinzi sătule suspendă timpul tău. Ce vrei? Un stinjenit de dor, de tine mă cuprinde. De ce îți expui sufletul în văzul oamenilor? Anormal e cel ce nu citește. Peron de așteptare, o mască râde, stă pitită frica și surâde. Uităm de noi în voi, pribeag e următorul gest. Statornicim nimicuri, adăugăm un ceas. Dement nu e trecutul ci doar necunoscuta, o moarte prea chemată, renegi, blamezi, sughiți a plâns și lacrimi, nu recunoști iubita. Ei? Pe
CU DINŢII ÎN SUFLET de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366905_a_368234]
-
Unde vin ades poeții Și beau apă din cuvânt... Trec prin viață îmbujorată, Chiar dacă am fost prădată De boboci și floarea toată A livezii de pământ... Trec de mine ca prin sită Și nimic nu mă irită... Când o lacrimă pitită Stă rănită într-un gând... Trec de valuri zbuciumate Ce-s în spume îmbrăcate, Cu o luntre de blândețe, Vieții să-i mai dau binețe! Trec de nori și de furtună Mă pitesc sub clar de lună Și spun simplu
TREC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367668_a_368997]
-
clăpăuge, pentru a se feri de enervantele muște și tăuni ce nu le dădea pace. Sătule, rumegau în timp ce-și făceau siesta, iar copii se alergau pe toată platforma să nu fie prinși de cel care "punea ochii"la pitita. Se întâmplase să fie prins Dany de către un alt copil și cum el a pus ochii în timp ce restul de copii s-a ascuns așa de bine încât metisul nu a prins pe nimeni ca să scape de pedeapsa celui ce nu
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
icoanele-n mâini Doișpe luni mai târziu vor primii de pomană Lumânări în colive, printre vinuri și pâini. Câți orfani scormonesc cimitirele pline? S-au făcut cărăuși de iluzii și ciocli, Nu mai ies din biserici devenite ruine, Stau bunicii pitiți, statuete pe socluri. Ce tablou nefiresc s-a gândit să picteze Un copil ce-a pierdut al culorilor sens, Ce-a-nvățat timpuriu, negreșit, să ofteze Copleșit de trăiri respirând fumul dens. Mă-ntreb de voi plânge de dorul tău
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
în culori de măslin; invizibilii treceau la lucru prin lanuri de orz în alte lumi, un dingo se măsura în oglinda cu vise a lumii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May La gura apei de la izvoare Canoe pitite se-nghesuiau laolaltă Străvechi locuri de vânătoare Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Stâlpi de totem și măști înviate Polonice din corn de oaie Imperturbabile cioplituri de tot felul Căi
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Articolele Autorului Mi-ascund sentimentele-n pânza corabiei tale fugare Să plângă, să râdă, să cânte cu valuri nebune ori calme, Să uite că viața-i un film cu imagini mai dulci ori amare, Că este un strop de lumină pitit în sfioasele palme. În marea speranței înot ca delfinii zglobii și răbdurii, Cu sufletul nins de-ntrebări ce așteaptă răspunsuri din taine... Încerc să-nțeleg până unde-or putea să mă poarte condurii Și cum s-or mula pe nevrednicul
MAREA SPERANŢEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349288_a_350617]
-
nu scot puștile! Chiar au făcut câțiva pușcărie din cauza asta. Și pe Iuțman l-au chemat la miliție, l-au bătut măr, să scoată armele ascunse. El a adus câteva. Una, însă, cea mai dragă lui, și-a păstrat-o, pitită undeva foarte bine, într-un loc numai de el știut. Și o mai folosea când și când. De cum dădea un pic de ninsoare, era semnal pentru pădurarii, vânătorii, milițienii din comună să plece la vânătoare de mistreți, vulpi, iepuri... Atunci
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
specificitatea noastră națională intră faptul că la noi șpaga e deschisă, e „aperta”, cum zic italienii (aici ne cam asemuim cu ei, căci doar sîntem „geantă” latină). Pe alte meleaguri șpaga există, dar mai pipernicită și, în orice caz, mai pitită, mai pe șestache, mai în surdină. La noi e pe față, cu poalele sumese, cu șlițul desfăcut. Și este astfel, lăbărțată, unde vrei și unde nu vrei: cînd o dăm poștașului, care ne aduce pensia, cînd popa nu ne taie
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]