299 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > VĂ BATE-N UȘĂ, E PE PRAG ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Vreți să scrieți numai voi, Stropind pe alții cu cerneală? Robiți de pizmă muritori-eroi, Lui DUMNEZEU ÎI cereți socoteală ? Ați pus metafore pe vers Prin ficțiuni luptați cu îndârjire Cu Creatorul ăstui Univers Bolnavi în ură și-n vrăjbire ! În Rugă prin al vostru vânt Mă apăr cu avântul și simțirea Mă-Închin
VĂ BATE-N UȘĂ, E PE PRAG ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1455693517.html [Corola-blog/BlogPost/384025_a_385354]
-
Legământ mai zăceau încă în iad! Oare ce făcuse tâlharul cel bun? Îl deferecase pe Hristos ? Îl dăduse jos de pe cruce? Nu! Îi adresase doar o vorbuliță bună. I-a îndulcit și rourat sufletul - în acel pustiu al cruzimii, răutății, pizmei și batjocorii de pe infectul maidan al Golgotei - cu o vorbă bună de care Hristos avut-a cu adevărat nevoie, de vreme ce a răsplătit-o cu “Astăzi vei fi cu Mine în rai!” Se apropie Crăciunul. Aur și argint să dăm celor
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
și de elastice, încât s-ar putea înmlădia fără să doară, fără să crape, fără să ceară efort, pe inimile coloșilor cât muntele pe care îi au țara în artiștii ei magnifici. Dar, în adâncul invidiei cresc rădăcini nesmulse iar pizma și răutatea se revarsă în zăcătoarea inimii, mai mult decât dragostea, și de aceea, uităm câteodată să iubim! Parcă ni-i și teamă să o spunem! A pătruns atât de înstăpânitor agresivitatea, vulgaritatea, hidoșenia în viața noastră, încât parcă am
FLORIN PIERSIC. VA RĂMÂNE CONTEMPORAN VEACURILOR DE DUPĂ NOI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403708060.html [Corola-blog/BlogPost/347428_a_348757]
-
legământ Va-nflori în cetate orice popor Neamurile îl vor ferici pe El Întru slava Lui toți vom trăi la fel PSALMUL 72 Cât de bun e Dumnezeu cu Israel Pe cei drepți la inimă îi ajută Pe cei fărădelege pizma-i mută Dreptatea prin lume se face prin El Chiar de osteneli omenești n-au parte De îi stăpânește pe ei mândria Se-mbracă cu cei rău și silnicia Cugetul inimii lor nu e carte De sus gândesc și vorbesc
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1430349663.html [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
pentru om!” ... XVI. DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. „Invidia este un vultur ce sfâșie fără încetare pe cel care îl adăpostește la sânul lui.“ - Adolphe de Chesnel Invidia sau pizma este păcatul - de când e lumea și pământul - care a luat naștere în inima omului și care pricinuiește părere de rău pentru binele aproapelui și bucurie pentru nenorocirea și suferința lui; este un vierme care roade inima fără încetare. Aristotel spunea
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
spunea că invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii noștri. Prin invidie se păcătuiește față de Dumnezeu și față de aproapele nostru. De aceea, Sfânta Scriptură ne atrage atenția, semnalând: „Unde este pizmă și zavistie, acolo este neorânduială și orice lucru rău” (Iacov 3, 16). Sfinții Bisericii au spus simplu și clar despre invidie, că este „tristețea pentru succesul aproapelui”, nici o altă patimă nu este „atât de ... Citește mai mult „Invidia este un
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
și clar despre invidie, că este „tristețea pentru succesul aproapelui”, nici o altă patimă nu este „atât de ... Citește mai mult „Invidia este un vultur ce sfâșie fără încetare pe cel care îl adăpostește la sânul lui.“ - Adolphe de ChesnelInvidia sau pizma este păcatul - de când e lumea și pământul - care a luat naștere în inima omului și care pricinuiește părere de rău pentru binele aproapelui și bucurie pentru nenorocirea și suferința lui; este un vierme care roade inima fără încetare. Aristotel spunea
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
spunea că invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii noștri.Prin invidie se păcătuiește față de Dumnezeu și față de aproapele nostru. De aceea, Sfânta Scriptură ne atrage atenția, semnalând: „Unde este pizmă și zavistie, acolo este neorânduială și orice lucru rău” (Iacov 3, 16).Sfinții Bisericii au spus simplu și clar despre invidie, că este „tristețea pentru succesul aproapelui”, nici o altă patimă nu este „atât de ... XVII. SECRETUL SUCCESULUI: DORINȚA BINELUI ȘI
VAVILA POPOVICI by http://confluente.ro/articole/vavila_popovici/canal [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
să le spună ei având ca scop, pe lângă formarea unei „exprimări libere și vorbiri corecte a școlarilor” și „a face pe școlari ca înșii să judece cîte ceva” mai ales „să-i facă pe cât se poate a lepăda ura și pizma dintre dânșii” și a „mai îndulci oarecum orele de prelegere”. Ținta învățăturii pentru Creangă era ca aceasta să fie cât mai atrăgătoare, dar mai ales instructivă și logică, realizându-se datorită celor „două deprinderi, una orală și alta în scris
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
2013 Toate Articolele Autorului nici nu s-a topit omătul și s-a pus cerul să plouă; eu, care voiam piciorul să mi-l plimb hai-hui prin rouă, din bocanci, acum în cizma găurită printre dește până-n tălpi mă roade pizma că nu pot să fiu un pește. îmi făceam o sfântă clizmă ca, întins în farfurie, cu o frunză-n dinți, de izmă, mirosind a vergurie, să mă guști cu pietate și-n trupul tău, de mine plin, să mă
NICI NU S-A TOPIT OMĂTUL... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nici_nu_s_a_topit_omatul_george_safir_1365144313.html [Corola-blog/BlogPost/345686_a_347015]
-
ar fi de prisos! *** Oricare ți-ar fi succesul, e elementar să știi că atunci când te lauzi celui fără performanța ta, creștinește vorbind, faci două păcate: unul care-ți aparține direct - cel al mândriei - și altul rezultat din provocarea zavistiei/pizmei celui căruia i te lauzi. *** Omul e individ umanizat în măsura în care a lucrat în el și Școala și Biserica. Familia e inclusă celor două instituții. *** Dacă Anticrist va izbândi, ultima lui victimă va fi un creștin dintr-un sat românesc. *** Reconfigurările
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (2) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_noapte_sau_cum_se_imblan_gheorghe_parlea_1340472759.html [Corola-blog/BlogPost/358350_a_359679]
-
dragostea, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, credința și înfrânarea. De la întristarea cea potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea la judecată și este suținută de nădejdea învierii. Arma ei de luptă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, El i-a lăsat în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase. Sunt șoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecați, fără milă. Și măcar că știu hotărârea lui
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Doamne_ce_minune_sa_fii_om_.html [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii ! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte !" strigă toți. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Și oarba neunire la Milcov și Carpați ! Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați ! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
lui! Cei care-l denigrază cu năduf își sărbătoresc în fapt moartea lor sprituală, cea fără înviere... Anul trecut în 2014, aceeași exaltați științifiști și deliranți humanoizi ai vulgului „sacru” l-au sărbătorit pe Eminescu în aula lor plină de pizmă și scaune goale, cărora le-au vorbit despre ei. În ziua nașterii Românului absolut-Mihail Eminescu, în 15 Ianuarie 2015, cohorta academicienilor peri-epigonici, i-au aclamat cu multă ură și înverșunare meschină, moartea, reiterând minciunile atâtor decenii lăsate moștenire de dușmanii
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1421469959.html [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
De-i faci vreo vină Domnului că are Un capăt darul Său, obșteasca moarte, Nu-l irosi în vise. Te deșteaptă. O: Cuprins de vis, eu tocmai învățam Să mor. Ce vii tu dar să-mi amintești? Oare-ți trezește pizmă visul meu? Mai dragă decât viața-nsingurata Lui tihnă mi-e; deodată tu m-arunci În carnaval de umbre te strecori Cu gest profetic, umblet insinuant De înger izgonit. Dă-mi pace. Piei. D: Nu doar pe Domnu-l face după chipu
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
anual.” 6. „Ceapa este prieten și totodată dușman al fenomenului cultural.” 7. „Femeile cu cei mai mari sâni trăiesc în Botoșani.” 8. „De ce nu a inclus Forbes Bacăul în topul celor mai fericite 5 orașe din lume? Fiindcă îl roade pizma...” 9. „Viața asta a noastră, de rahat așa cum e, nici măcar nu merită s-o povestești cuiva.” 10. „Simt o durere pe care numai speranța o poate pricinui.” Și acum, o foarte scurtă paranteză despre bășcălie, pentru că am putea fi tentați
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
vitrege ale Cenușăresei erau invidioase pe frumusețea acesteia (cf. Barnhart). În povestea Albei-ca-Zăpada scrisă de frații Grimm mama vitreagă a Albei-ca-Zăpada, împărăteasa, o pizmuia pe aceasta. Biserica creștină a stabilit șapte păcate capitale: mândria , desfrânarea, lăcomia, iubirea de arginți, invidia (pizma), mânia, lenea.
Invidie () [Corola-website/Science/320032_a_321361]
-
sentiment, emoție chinuitoare și obsedantă provocat de bănuiala sau certitudinea că ființa iubită îi este necredincioasă. Ea mai poate fi un sentiment amestecat cu invidie, pizmă, sau teamă de a fi depășit în realizările obținute. Chiar și copii pot să fie geloși sau invidioși, pe un frate preferat de părinți, sau pe un școlar mai bun. Sentimentul apare mai intens la acele persoane care revendică faptul
Gelozie () [Corola-website/Science/322761_a_324090]
-
musculare ale omului, de-a ține în echilibru cele peste 300 de articulații, și în pacea siestei - probabil - găsește loc pentru aptul rol de-a gândi. Biserica creștină a stabilit șapte păcate capitale: mândria, desfrânarea, lăcomia, iubirea de arginți, invidia (pizma), mânia și lenea (trândăvia).
Lene () [Corola-website/Science/319817_a_321146]
-
50. „Vai, s-a împlinit A lui Simeon proorocie Căprin inima mea sabie a trecut; O, Emanuile, Cel ce ești cu noi !” 51. O, iudeilor ! Rușinați-vă măcar de morții Înviați de Dătătorul vieții lor, Cel pe Care, plini de pizmă, L-ați ucis. 52. S-a cutremurat Și lumina soarele și-a stins-o, Când în groapă Te-a văzut neînsuflețit; Nevăzuta mea lumină, Bunule ! 53. Cu amar plângea Preacurata Maica Ta, Cuvinte, Când pe Tine Te-a văzut acum
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
și-a dat seama că îi vorbise o voce divină. Luând „Cartea apostolului”, citi primele cuvinte care îi căzură sub ochi: „"Nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă; ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija față de trup să nu o faceți spre pofte"”. Acesta este momentul convertirii sale, hotărâtoare în acest sens fiind influența episcopului Ambrozie, care l-a și botezat, în noaptea de Paști a
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
XLIV, col. 362AB și 813AB. footnote>. Deci, toți cei ce trec prin apa tainică și sfințită a Botezului, trebuie să omoare toată tabăra răutății în apă, și anume: „lăcomia, pofta desfrânată, cugetul răpitor, patima înfumurării și mândriei, pornirea mânioasă, furia, pizma, bârfirea, toate acestea și cele asemenea. Deoarece aceste patimi obișnuiesc să urmeze firii noastre, trebuie să le omorâm în apă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, PSB, vol. 29, p. 62. footnote
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Yoshiaki află că era liber să plece - în exil. Păzit de Hideyoshi, fiul lui Yoshiaki fu luat la Castelul Wakae. În realitate, acest aranjament era un exemplu de șiretenie răsplătită printr-o favoare, dar Yoshiaki o luă cu obișnuita sa pizmă, neputând considera altceva decât că fiul său fusese luat, cu politețe, ostatic. Miyoshi Yoshitsugu era guvernatorul Castelului Wakae și, mai târziu, Yoshiaki își găsi adăpostul la el. Dar Yoshitsugu, nedorind să-i fie gazdă unui aristocrat învins și incomod, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșerte, leneși cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țărei. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulități pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale țărei, pentru că, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor [de] cuvinte, s-ar mântui cu domnia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]