87 matches
-
fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Timișoara, Editura Mirton Miron, M., 1996, Comportamentul consumatorului, București, Editura ALL Moldoveanu, M., Dobrescu, E.M., 1995, Știința afacerilor, București, Editura Expert Morariu, D., 2001, Tehnici promoționale - Abordare teoretică și studii de caz, Deva, Editura Bibliofor Morariu, D., Pizmaș, D., 2001, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Deva, Editura Bibliofor Niță, C., Popescu, M., 1999, Dicționar de marketing și de afaceri, București, Editura Economică Olaru, S.D., Soare, C.R., 2001, Marketing - teorie și aplicații, București, Editura Lumina Lex Patriche, D., 1993
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
care stă la baza comportamentului consumatorului, până la acțiunea propriu-zisă de cumpărare, oamenii trebuie să fie conștienți de existența produsului și, desigur, de performanțele acestuia. Conștientizarea este un proces care începe odată cu expunerea produsului la stimuli senzoriali<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Editura Bibliofor, Deva, 2001, p. 55. footnote> (senzațiile) și continuă cu interpretarea informațiilor existente pentru a se forma o imagine mentală a obiectului (prin intermediul percepțiilor și reprezentărilor). Capitolul 5 Factorii psihologici (partea a II-a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
aspecte, producătorii (și prin intermediul comercianților) se pot adresa cumpărătorilor, în special creând stimuli, care la rândul lor dau naștere senzațiilor, căci, de cele mai multe ori, produsele oferite spre vânzare nu sunt altceva decât stimuli care creează senzații<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 57. footnote>. Stimulii care acționează asupra organelor de simț sunt, pe de o parte, de natură mecanică (în cazul simțului tactil, auditiv și vizual), iar pe de altă parte, de natură chimică (în cazul gustului și mirosului)<footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mai multe încercări de delimitare și ierarhizare a claselor sociale. Ținând cont de indicatorul „categorie socioprofesională”, în Franța s-a realizat următoarea departajare<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, Le Marketing. Fondaments et pratique, Economica, Paris, 1989, apud Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 115. footnote>: a) clasa superioară, care cuprinde categorii cu autoritate ierarhică (manageri), culturală (profesori, cercetători), sau economică (patroni); b) clasa mijlocie, ce reunește profesiuni intermediare, funcții publice, artizani, lucrători comerciali; c) clasa populară, formată din agricultori și muncitori
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Timișoara, Editura Mirton Miron, M., 1996, Comportamentul consumatorului, București, Editura ALL Moldoveanu, M., Dobrescu, E.M., 1995, Știința afacerilor, București, Editura Expert Morariu, D., 2001, Tehnici promoționale - Abordare teoretică și studii de caz, Deva, Editura Bibliofor Morariu, D., Pizmaș, D., 2001, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Deva, Editura Bibliofor Niță, C., Popescu, M., 1999, Dicționar de marketing și de afaceri, București, Editura Economică Olaru, S.D., Soare, C.R., 2001, Marketing - teorie și aplicații, București, Editura Lumina Lex Patriche, D., 1993
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și mai mult dorul de ai lui, pe care și acum îi simte, la o aruncătură de băț, chiar dacă nu sunt admise vizitele, dar o să iasă din ghearele acestui bălos Stareț ticălos și nerușinat, departe de călugării aceia băgăreți și pizmași. Desigur, din Placanica aproape că se poate simți răsuflarea părinților și a fraților; e de-ajuns o rafală de vânt ca să-i aducă mirosul de supă cu crutoane perpelite pe foc, gătită de Catarinella cu ou, molură sau mentă, ca să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
puteau citi ca n carte/ Fecioarele cum trebui’ să se poarte,/ Căci neprihanei ea era cunună/ și cumpătată se arăta și bună./ Erau deopotrivă lăudate/ Frumusețea ca și marea-i bunătate,/ De toți, în țara toată, fără numa’/ De cei pizmași”842. Rolul donnei angelicata este acela de a fermeca, de a atrage asupra ei toată atenția, însă uneori devine victimă a propriei frumuseți sau a verticalității morale la care nu dorește să renunțe, de unde și toate probele dificile pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
puteau citi ca n carte/ Fecioarele cum trebui’ să se poarte,/ Căci neprihanei ea era cunună/ și cumpătată se arăta și bună./ Erau deopotrivă lăudate/ Frumusețea ca și marea-i bunătate,/ De toți, în țara toată, fără numa’/ De cei pizmași”842. Rolul donnei angelicata este acela de a fermeca, de a atrage asupra ei toată atenția, însă uneori devine victimă a propriei frumuseți sau a verticalității morale la care nu dorește să renunțe, de unde și toate probele dificile pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lupi; mamă; mări; mătușa; mînă; muzeu; nădejde; neplăcut; nisip; notă; oameni; obține; cu ochii în 4; a fi cu ochii pe; ochii; ocoli; ocupație; ogradă; opri; ostaș; Pantera; parc; pasiune; pază bună; părinții; păstrare; păzit; pedeapsă; persecutat; piață; picnic; pitbull; pizmaș; a sta la pîndă; pîndi; plimba; poliția; polițist; precaut; prețios; a prețui; preveni; prințesă; prizonier; proprietate; protejat; răspundere; de rău; rău; relația; roada; a rusifica; sabie; sănătate; sclav; secret; securiști; a securiza; servici; serviciu; sigur; spaimă; spate; spatele; sprijin; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și să meargă la preot. (Gh.F.C.) Frații născuți în aceeași zi, săptămînă sau lună sînt legați pe viață. La moartea unuia, se fac rugăciuni pentru ca celălalt să trăiască. (Gh.F.C.) Morții sînt pizmași pe cei rămași în viață; de aceea li se închid ochii. (Gh.F.C.) După ieșirea mortului din casă, ca să nu revină tulburînd liniștea viilor, se închide ușa. (Gh.F.C.) Patul pe care a murit un om se aruncă cu așternut cu tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care de multă vreme îi râvnea tronul. Peste Baltazar căzu din cer mânia. Babilonul caldeean a fost trecut prin sabie și foc de către Darius-Medul șahul Persiei. Și pus-a Darius mai mari peste ținuturi, printre care și pe smeritul Daniel. Pizmașii aflând o astfel de veste s-au dus în goană la Darius și l-au constrâns să semneze edict pentru credincioșii în adevăratul Dumnezeu. Pândindu-l pe Daniel, l-au surprins închinându-se spre răsărit, cu fața către Ierusalim. Pârât
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
au constrâns să semneze edict pentru credincioșii în adevăratul Dumnezeu. Pândindu-l pe Daniel, l-au surprins închinându-se spre răsărit, cu fața către Ierusalim. Pârât la împărat acesta se întunecă la față, gândindu-se cum să-l scape. Dar pizmașii l-au forțat să-l arunce în groapa cu lei. Daniel fiind aruncat în groapa cu lei, pentru credința sa în Dumnezeu, piatră grea au pus la gura gropii, Darius punându-și sigiliul pe lespede, a pus satrapii să păzea-scă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
-Daniel ești viu? -Împărate Dumnezeu mi-a trimis îngerul său. Fiind găsit nevinovat de fața divină, gura fiarelor a închis-o, făcându le neputincioase. -Scoteți-l de aici, el n-are nici-o vină. Darius atunci în supliciu i-a trimis pe pizmași și porunci să fie aruncați în groapa neagră a morții. În trupurile trădătoare, leii și-au înfipt colții. Darius a dat edict ca pacea să fie întărită și să coboare lumina peste popoare. Daniel a prosperat sub domnia lui Darius
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
făcut; Cum voi mai putea a mă bucura Când mă simt cuprins de durere grea? 5 Soarele frumos, lună, zori și stea Toate înnegresc dinaintea mea. Câte strălucesc mie-mi înnegresc,, De nimic nu pot să mă veselesc.. Ah, noroc pizmaș, ah, noroc cumplit, 10 Nu-ți ajunge-atît câte m-ai chinuit?. Focul ce mi-l dai când o să-mi-l iai Și de mine când milă o să ai? * Este lucru de mirare Ca atât să te iubesc Dar inima spre
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o aruncă într-o oală cu vin, mai face câte un chef cu vin de Burdusaci, satul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: „învălurau cu chiot băutura/Holtei pizmași albiți în țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele muiate-n vin". Sarabanda versurilor rupte din viile ce îmblănesc colinele Iașilor va continua până în ultimul poem intitulat ,, Ca vinul de când lumea" și în care poetul își face „autocritica
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
în mintea-i puțină, Că lupul, cu foamea sa mare, Ar putea odată să-i fure, Vreo mândrețe de pui, Taman dumnealui Bursucului ! Și-apoi are-o privire de hoț, Și prea se crede cu moț ! Bursucul ,,amenințat’’, Și dorind pizmaș să scape, De dușmanul său turbat, La un cot din cea cărare, Harnic a-nceput să sape, O mare și-adâncă groapă, În care lupul să-ncapă! Săpa cu amândouă picioare Din față și-ndată, Cu cele din spate pe
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
mare ca el, Să nu poată De fel, Ieși afara din groapă ! Când dintr odată, Scapă cazma, lopată și sapă, Constatând năucit, Că nicicând n-o să poată, Ieși afară din groapă, În absolut nici-un fel, Săpătorul de gropi ! El, Bursucul pizmaș și mișel ! Groapa era prea adâncă, Mai mare ca lupul și încă Doi metri în adâncime, În fine : Cu glas sfârșit, subțiat, Toată noaptea bursucu-a strigat, Fără să aibă vreun spor, După un eventual ajutor ! Conștient c-o să moară, Și
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
dulceag, de grad secund, manifest în contemplarea binevoitor ironică, simpatetică, a delicateței sufletești „handicapate” de sfieli și de frustețea ori obscuritatea comunicării. Nici chiar „răii”, atâția câți sunt, nu sunt scelerați de anvergură, vădiți în tonuri frapante, ci complexați mărunți, pizmași fără cruzime, malefici minori - păcatele lor fiind de ordinul unui „arivism meschin” (Valeriu Cristea) - și naivi totodată. Scriitorul construiește în general naturi delicate, deseori infantile nu prin naivitate propriu-zisă - pentru că personajele sunt mai degrabă istețe, nu lipsite de viclenii benigne
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
XE "Pop" pune problema loialității față de stăpânire, În termenii cei mai categorici: Măcar că În acest Vicariat, lauda lui Dumnezeu, până acuma Îi pace și liniște, și Îi bună nădejde că și de acuma Înainte va fi, totuși, fiindcă oameni malițioși, pizmași, a tot rândul bun Îndemnători și ațâțători de popor spre neascultare pot fi, și, de nu sunt, pot veni de aiurea, unde, cu durere, se află mulți, vi se comunică Circularu Măriei Sale Domnul Episcop ș...ț Aduceți poporului aminte În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
guvern, dar n-aveți armată... Anul 1940 l-a infirmat pe Clemenceau, n-a fost o înfrângere, ci o descompunere... îi spune Marcellus lui Demetrios..."12, sau, după o discuție despre comunism: "Ăsta e, nu altul. Răzbunător. Mic. Împuțit. Mahalagesc. Pizmaș. Credincios al treimii: ură, bănuială, invidie. Cu gură de țață și ură de slugă. Societatea bunei stări, unde bucătăria e Primusul de pe coridor. Știu ei, demonii, cum să se întrupeze, nu întâmplător", inserează imediat: "BUGHI MAMBO RAG ... În gară la
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
deși ar fi, poate, om cumsecade, deși burghezia a jucat un rol progresist, n-avem ce-ți face: ești cum ești, și cum altfel nu poți fii, trebuie așadar să fii osândit). Ăsta e, nu altul. Răzbunător. Mic. Împuțit. Mahalagesc. Pizmaș. Credincios al treimii: ură, bănuială, invidie. Cu gură de țață și ură de slugă. Societatea bunei stări, unde bucătăria este Primusul de pe coridor. Știu ei, demonii, cum să se întrupeze, nu întâmplător"9. În concluzie am putea spune că Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
deși ar fi, poate, om cumsecade, deși burghezia a jucat un rol progresist, n-avem ce-ți face: ești cum ești, și cum altfel nu poți fi, trebuie așadar să fii osândit). Asta e, nu altul. Răzbunător. Mic. Împuțit. Mahalagesc. Pizmaș. Credincios al treimii, ură, bănuială, invidie. Cu gură de țață și ură de slugă. Știu ei, demonii, cum să se întrupeze, nu întâmplător." Ce-ar mai putea fi adăugat?" (Jurnalul fericirii). În ceea ce-l privește pe Wurmbrand, activistul comunist din
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
colo, după ușe, C-am un ulei cu cenușe, Și ia cinci sute de lei C-au fost bănișorii tăi! D-alei, moș cu barba sură, Rău de treabă, bun de gură, De-aia mi te tot codeai D-aia pizmaș mă făceai, Că gazdă de hoț erai!". Și iată-l pe Radu înșfăcat de pâr și târnosit. "Că tot colo, după ușe, Am alt ulei cu cenușe: Mai ia cinci sute de lei, C-au fost bănișorii tăi". Cu un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]