214 matches
-
Mărășteanu,care le zâmbea radios. Primarul gândi: chiar este nebun și eu nu știu cum să scap de problema asta care...poate genera alte probleme foarte grave. --Numai pe parcela asta blestemată, cu târla, poate crește planta aia? întrebă, cu o voce plângăreață, primarul. --Nu v-am spus, că pe orice parcelă din baltă? Poate fi cât mai departe de târlă, cu atât mai bine. Pentru asta am venit la dumneavoastră. --Păi, tu ai spus că nu se poate, că parcela dumitale este
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
berbec care nu era nici printre oi, nici prin grădină. Stăteam sub nuc și îmi făceam planul cum să mă urc și cam până unde aș fi capabilă să ajung. Puțin îmi păsa mie de berbecul lor. După vocea ei plângăreață, mi-am dat seama că era speriată. Am ieșit din grădină să ne uităm în câmp. Mia a început să plângă. -Mă omoară mămica dacă s-a pierdut. O priveam necăjită. Cu toate că îl uram pe berbecul cu pricina am început
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
nerăbdătoare. -O lăsăm aici până mâine după-amiază, când i-o dăm lui Matei, în locul iepurelui. Am ieșit din curtea fără locatari exact când ne strigau mamele să intrăm în casă. De la distanță o auzeam pe Cameluța care, cu o voce plângăreață, căuta să o convingă pe mama ei de ce își murdărise hainele; bineînțeles fiind departe de adevăr. Trecusem prin atâtea emoții că, în seara aceea mi-am anulat vizita la iepuraș, mai mult de teamă să nu fac altă boroboață și
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
de George Baciu, publicat în Ediția nr. 538 din 21 iunie 2012. La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic. Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... Citește mai mult La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic.Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
copiii, ca cel mai credincios „guardia espalda”! Și când mă gândesc, că eu am fost aceea care la început eram gata-gata să nu-l primesc, îmi vin și azi în urechi, cu mustrare de cuget, ecoul acelui lătrat cristalin, și plângăreț totodată, de pui de cățeluș neajutorat, care mă dojenea așa cum se pricepea el atunci, de imprudența ce aș fi putut-o face, dacă nu-l acceptam. Momentele de remușcare și melancolie, nu m-au părăsit niciodată. Ba mai sunt și
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
Dar una este aserțiunea cu caracter general, valabilă pentru oricine și, cu totul alta în situația mea, ajuns să mă văd dintr-odată, alergând pe ultima sută de metri. Apoi mi-am zis că mă voi transforma într-o babă plângăreață cu care nu mai are nimeni chef să stea de vorbă și, să-mi recapăt mai multă demnitate, chiar dacă m-aș afla în fața plutonului de execuție. Mareșalul Antonescu în celulă, bănuind ce îl așteaptă, făcea singur exerciții de cădere din
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
Publicat în: Ediția nr. 538 din 21 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic. Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
unde să curgă. Destul de repede ajungem să trecem printr-un canal îngust, unde sălciile de pe ambele maluri erau aplecate una spre alta, unindu-și coroanele, parcă îmbrățișându-se ca să-și plângă pe umăr. Pentru că, evident, erau sălcii plângătoare. De caracterul plângăreț al sălciilor ne-am dat seama destul de repede. Ne plângeau și nouă pe umăr. Lacrimi rare, seva sălciilor, ne picau pe haine. Abia în următoarele canale am început să ne uităm atenți în stânga și-n dreapta. Libelule colorate, verzi și
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
cuvânt. Am eliberat oaia și m-am prefăcut că plec spre blocuri. - Vaaai, sărutu-ți mâna ta, da di ce i-ai dat drumu? - Păi mergem întâi să vedem fata, după aia venim și lom stearpa. Din mieros, glasul țiganului deveni plângăreț: - Of, of! cum vrei tu să mă junghii la inimă, când am prins mai mare dragu de tine!... Păi di ce mă jignești? Io-s om de cuvânt, fata mea îi Zâna, toți țâganii o cere s-o cumpere! Prinde
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
intrat în primul an de antrenament și cei mai mulți au cedat, într-un fel sau altul. Unii n-au fost în stare să se alinieze. Alții au fost dați afară și împușcați pentru perversiuni. Alții s-au lăsat îmbrobodiți de minciunile plîngărețe ale rozaliilor de comitet, care cîrîie ca războiul și abatoarele nu sînt necesare; au fost de asemenea dați afară și împușcați. De-a lungul anilor, cei slabi au pierit unul cîte unul - ce-a rămas e miezul de fier al
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
când ai să stai în groapă..., ce ziceți? - De unde atâția bani!?... - Din pungă, conașule! Boierul Pandele, cuprins de spaimă la vederea armei pe care Năică o îndreptase spre el, a scos banii din portmoneu și i-a zis cu vocea plângăreață. - Ia-i și lasă-mi viața, omule... Du-te cu Dumnezeu!... Naie luă banii și, întorcându-se spre complice, dădu bucuros din cap, vezi Doamne că l-a potcovit pe conașu' bine de tot, apoi a coborât scara de la tindă
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
biblioteci comunale unde bibliotecara era plecată la păscut vaca. - Muuuu!!...Îți creiem atmosferă, dacă vrei! - Ei, nu vrea! Nu vedeți cât de neinspirat e? Trage-ți o povestire nene cu temă rurală! La țară, pe tăpșan, ceva folcloric cu idilă plângăreață. - Ai putea pune titlul “Cu bibliotecara, la păscut vaca”. - Că bou avem, oricum. Țac-pac! M-a prins flama. Din această cauză nu vedeam unde este animalul ce aparținea comunității semnelor de punctuație. Mă uitam în toate direcțiile posibile dar, nu
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
copiii, ca cel mai credincios „guardia espalda”! Și când mă gândesc, că eu am fost aceea care la început eram gata-gata să nu-l primesc, îmi vin și azi în urechi, cu mustrare de cuget, ecoul acelui lătrat cristalin și plângăreț, totodată, de pui de cățeluș neajutorat, care mă dojenea așa cum se pricepea el atunci, de imprudența ce aș fi putut-o face, dacă nu-l acceptam. Momentele de remușcare și melancolie, nu m-au părăsit niciodată. Ba mai sunt și
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
dus. Astăzi luăm de la apus. Tot ce vrem când e nevoe. Să le facem, n-avem voie. Astfel maeștrii în hoție Fac din țară colonie. Nu mă plâng. Suntem bogați! Doar avem regi și împărați, Palate cu turnulețe Și manele plângărețe. Avem ,,băeții de băeți’’, Doctoranzi analfabeți, Care mâine-ajung să fie Membri și-n Academie. Și n-ar fi un accident, Doar avem un precedent. La exporturi.... n-avm piedici, Exportăm IT-isti și medici, Muncitori, artiști și..... hoți. Cei din urmă
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
se întâmplă ceva rău. În zilele următoare trecând din nou, auzeam ciripitul puilor din cuiburi chemându-și părinții. Ne opream, ne apropiam cu grijă, privind să nu fie adulții prin preajmă și admiram puii golași cu ciocurile deschise care ciripeau plângăreți, așteptând hrana apoi ne vedeam de drum. Câteodată, vedeam rotindu-se deasupra copacilor câte un uliu sau alt prădător. Stăteam atunci cu grijă pentru soarta micuților din cuiburi. Păsările de pradă noi le cunoșteam bine, căci de multe ori veneau
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
să-l ridice, dar Ghiță nu putea să se țină pe picioare. Fața îi era plină de sânge. Gemea și bolborosea, probabil înjurături și amenințări. Dacă văzu că nu-l pune pe picioare, începu să se roage cu o voce plângăreață: - Hai, tanti, hai, mă, fetelor, ajutați-mă să-l ridic! - Acum nu mai suntem curve, mă? îi reproșă Irina. Maria și Violeta începură să tragă de el, dar nu reușiră până nu interveni puternica Irina, care îl apucă de subsuori
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
ea scoate o pastilă Și-mi cere-un ac cu împrumut. Eu sunt Dochia, băiete! Te-aștept să vii la scuturat! Dacă-o să mai vrei tu fete... Că acul... ți l-am cenzurat! Cred că am făcut o moacă... Plângăreață și umilă. "N-ai tu ac pentru cojoacă, Ai să-ți plângi, în pumni, de milă!" Referință Bibliografică: Primăvara asta totuși... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul II, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PRIMĂVARA ASTA TOTUŞI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346339_a_347668]
-
eu credeam că pot să vă rețin la Brăila cu vreo două-trei pungulițe de gălbenele. Nu-i nimic, nu-i nimic, vedeți-vă de treburi! --Și eu ce să fac cu loturile pregătite pentru semănat? miorlăi Mărășteanu cu o voce plângăreață. Se plânse ca o babă bocitoare,povestindu-i toate tărășeniile cu pământul maică-sii, cu lotul din baltă, care, nici măcar nu știe unde este amplasat. --Ce să fac, doamnă Virginica, ce mă sfătuiți? Virginica îi privi figura jalnică de prăpădit
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
eu credeam că pot să vă rețin la Brăila cu vreo două-trei pungulițe de gălbenele. Nu-i nimic, nu-i nimic, vedeți-vă de treburi! --Și eu ce să fac cu loturile pregătite pentru semănat? miorlăi Mărășteanu cu o voce plângăreață. Se plânse ca o babă bocitoare,povestindu-i toate tărășeniile cu pământul maică-sii, cu lotul din baltă, care, nici măcar nu știe unde este amplasat. --Ce să fac, doamnă Virginica, ce mă sfătuiți? Virginica îi privi figura jalnică de prăpădit
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
a femeilor invocând răsplată divină (Domine, fallo casto! - Doamne, fă-l cast!) și cei patru bărbați care continuă cu insultele în același ritm necruțător ("Pancia ritronfia" / "Vuota barili" / "Sfianca-sedili", etc. - Burtă umflată, Golitor de butoaie, Sfarămă-scaune). Falstaff, într-un cantabile plângăreț, încearcă să mai îndulcească pedepasa (Mă salvagli l'addomine - Dar măcar cruțați-mi burtă) în timp ce corul de zâne și de spiriduși readuc ritmul precedent 6/8 (Pizzica, pizzica, pizzica!) Așa precum o făcuse Shakespeare înaintea lor, Verdi și Boito creezaă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu un mecanic îmbrăcat într-un maiou pătat cu păcură: un fals uriaș aplecându-se pe geam. De fiecare dată, înainte de a traversa unul dintre drumurile care se pierdeau la orizont, locomotiva scotea un strigăt pe jumătate tandru, pe jumătate plângăreț. Dublat de ecoul lui, semnalul acela semăna cu chemarea răsunătoare a unui cuc. „Cucușka”, spuneam noi, trăgând cu ochiul când zăream convoiul pe șinele înguste împresurate de păpădii și de mușețel... Glasul ei m-a călăuzit în seara aceea. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
poate oferi sonda voastră primitivă. Dacă o să căutați în anexa a șasea a contractului nostru, o să vedeți că Fratele-Supraveghetor al însămînțării a recomandat folosirea unei sonde hipnotice de construcție... ― Care costa cam jumătate din întregul program! spuse pe un ton plângăreț și frîngîndu-și mâinile guvernatorul Crey. De unde să iau atâția bani? L-am ucis pe ăla care părea că le este conducător, m-am luat după călugării ăștia care ziceau că știu ce fac și uite cu ce m-am ales
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că sunt însemnele noii sale religii. Ba acum e chiar convins că roțile atestă apartenența divină a uneltelor. E periculos să-l contrazicem chiar acum. ― De ce? Mai pui o dată înregistrarea aia cu roata și gata! spuse Crey pe un ton plângăreț. ― Nu e chiar așa! Chiar dacă îl vom convinge pe el, e greu de prevăzut ce s-ar putea întîmpla cu ceilalți. A schimba un simbol atât de important cu o unealtă care se târâie prin praf ar putea crea confuzii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ideale, ca în cazul unor specii de animale: nu ne dăm seama de dependența lor în raport cu mediasfera decît atunci cînd mor. Există ceva crepuscular în disciplina noastră, care trebuie să se ferească de influența paseismului romantic, ca și de tonul plîngăreț al vestalelor trecutului. În evoluția tehnică a armamentelor, ca și în cea a instrumentelor gîndirii, nu există cale de întoarcere. Bomba atomică nu va dispărea niciodată din orizontul nostru (pentru că o putem oricînd reinventa, chiar și după o dezarmare generală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]