29,600 matches
-
colonel!" - "Nu contează, noi respectăm poliția!"; și, din nou, peste cîteva clipe: "Nu sînt colonel!" - "O să fiți!"... Sau umorul din vocea lui "Vali" (Uritescu), întîmpinîndu-l pe "colonelul" venit să-i aresteze: "Nea Gigi din Calafat trage să moară! Dacă aveți plăcere, poftiți pentru un omagiu!"... Sau fața lui "Dorel"(Vișan), un "părinte" corupt de cele lumești, cînd își amintește, iluminat și autoironic, de amorul cu o maică stareță; sau cînd, întins pe patul de pușcărie, își șterge o lacrimă care-i
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
cînd asta ar urma să însemne ceva. Nu înseamnă nimic). Turnul din Pisa nu e ceea ce se înțelege printr-un "film de festival". Dar e, cu siguranță, un film "de uz intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care răspunde unui anumit "moment psihologic" general; un fel de: "Am și uitat ce actori buni avem! Mai avem! Iată-i!" În direcția reapropierii publicului nostru de cinematograful românesc, Turnul din Pisa e filmul potrivit, care vine exact
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
de nume mai mult decît respectabile ca Nicolae Manolescu și Dan C. Mihăilescu. În stagiunea 2002-2003 a avut loc premiera a două piese, Ca zăpada și cei doi (devenită din rațiuni inexplicabile, probabil la dorința regizorului Alexandru Ber-cea-nu, Uzina de plăceri S.A.) și Legenda ultimului împărat, pe două scene faimoase ale Bucureștiului - la Nottara și la Național. Ca zăpada... face parte din volumul editat de UNITEXT, pe cînd Legenda ultimului împărat, care din punctul de vedere al autorului se numea Fotograful
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
mâna, Dan ar fi trebuit sau să-i întindă dreapta înmănușată sau să-și scoată mănușa, prefăcându-l pe celălalt, în câteva clipe, într-o mumie calcinată. Fiecare fată care s-ar fi supus dorinței lui nemăsurate de a dărui plăcere și-ar fi dat sufletul în spasme interminabile, mime hidoase ale supremului orgasm prin care Dan visa să spargă pielița acestei lumi. Chiar și rămânând mereu la un metru de noi, tot ar fi făcut afișajele ceasurilor noastre digitale să
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
înaltul personaj la care mersesem în audiență. Și care s-a grăbit să-mi satisfacă solicitarea. Domnul Stancu m-a condus apoi cu mașina pînă acasă. Și, la despărțire, mi-a spus, în felul lui ceremonios, că i-a făcut plăcere compania și speră să ne revedem.
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
două formule epice: proză de tip realist, implicînd mediile periferice, lumea violenței; și cea de tip arhetipal, putem zice, cu fragmente de incantație (ca în proza expresionistă), predominant livrescă. Gheorghe Crăciun remarca în prefață o "fascinație față de mediile sociale periferice, [...] plăcere a investigării grotescului existenței, știința de a teatraliza anodinul și o accentuată atracție față de absurdul actelor umane". Francisc Nona tematizează în imaginea șinelor de tren paralele, alcătuite dintr-o infinitate de puncte, existențele acestor "făpturi neînsemnate". "O infinitate de puncte
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
alergic la pisici. Ne-am așezat în fotolii și am început o conversație româno-franceză de teatru absurd, ocazie cu care s-a dovedit că musafirul meu avea o slăbiciune pentru cuvîntul românesc plac. îl plescăia cu satisfacție una-două, echivalîndu-l cu plăcere. Cînd i-am mulțumit pentru cutia cu bomboane pe care mi-o adusese, a spus "cu plac", adăugînd că "îi face plac" să mă întîlnească fiindcă avea despre mine excelente referințe. A folosit și un plural: "Placurile mele sînt jocurile
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
evreii uciși în timpul rebeliunii legionare și agățați, ulterior, în căngi la abator ar fi fost, de fapt, victimele unor echipe formate din scursorile Bucureștiului, aflate sub comanda celebrului comisar Eugen Cristescu (vezi p. 66). Chiar dacă Theodor Cazaban își asumă cu plăcere identitatea de "legionar cochet" aprecierile făcute la adresa mișcării legionare nu au, neapărat, aerul unei pledoarii pro domo. Este mai degrabă confesiunea unui om care nu mai are nimic de cîștigat sau de pierdut și care dorește să contribuie la punerea
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
al înscenării discursului, manevrat în registre diversificate, cu alternanțe "cabotine" și acide ironii aduse în pragul sarcasmului, cu lentori studiate ale "povestirii" evenimentelor insolite (un ritm remarcat de poetul Cezar Baltag, după apariția versurilor din Athanor). Ceea ce s-a numit "plăcerea și știința de a divaga" (Eugen Simion), prezentă mai ales în poemele de după Athanor, conferă îndeosebi originalitate acestei poezii care și-a făcut de la începuturi un fel de regulă din a sugera că poezia este indisociabilă de faptul aparent anodin
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
1918), "Chemarea" (fosta "Depeșa") (1919). Inventarierea titlurilor își are valoarea să documentara. Conținutul publicațiilor înseamnă implicări ale unor oameni ca N. D. Cocea și Ț. Arghezi, ca Gală Galaction și Ion Vinea. Colaborator al mai multor rubrici, inițiator al altora, plăcerea implicării în ziaristica și a antrenării altora, ca Tristan Tzara și Marcel Iancu, în editarea lor încă de la o vârstă foarte tânără, cănd scoate "Simbolul" unde și debutează, fac din Ion Vinea un pasionat. "Mă gândesc în toate chipurile cum
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
majore de la un volum la altul, după cum nu există nici fluctuații de valoare. Setul poeziilor memorabile e în mod egal împărțit între toate, alcătuind un fel de podiș de mare altitudine în care cunoscătorii se vor întîlni cu începătorii în plăcerea lecturii, în satisfacția exercițiului de arheologie livresca, în degustarea în tihna a unei poezii de un farmec cu totul special. Și pentru amintire sau pentru îndemn la citire, iată cîteva titluri pe care rafinații le vor recunoaște: "Poem despre domnișoara
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
de care depindeau regenerarea și creația, ca și viitorul. Țîța nu se iluziona niciodată. Vină iluziile, și ale altora, cu o ironie cîteodată foarte malițioasa. În această privință, puteai conta în chip absolut pe luciditatea ei. El se amăgea cu plăcere, inventa, se îmbată uneori cu apă rece. Îmi amintesc cît era de șocat cînd Țîța îi spulberă, cu o singură frază, tăioasa, si calmă, superbele speculații. Rămînea literalmente cu gura căscată. Că un copil. Dintre ei doi, adultul era Țîța
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
fotografiile, albumele, desenele Luciei, aflate în păstrarea soților Serrat y Valera, reticenți în a pune în circulație documente de familie, ca "semn al prudenței" soției nepotului poetului spaniol, sau de casa locuită de Lucia la Paris, localizată entuziasmat. Ca și plăcerea lecturii, Alexandru Busuioceanu le gustă și pe acelea ale descoperirilor științifice, documentația și verificarea acestei documentații făcând parte din jurnalul pe care îl ține fiecărei lucrări pe care intenționează să o scrie. Poate părea exces din partea mea să insist asupra
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
care informațiile și valorile cunosc o circulație amețitoare, greu de imaginat... Alexandru Tomescu: Am participat, de când mă știu, la multe concursuri. Este o școală aspră dar bună. Altfel te pregătești atunci când apari în fața unui public de melomani care vin din plăcerea de a asculta și altfel când apari în fața unui auditoriu de specialiști care, pe lângă calitățile artistice, îți numără și greșelile. Am stat pe scena concursurilor multă vreme; primul a fost la opt ani; ultimul la douăzeci și trei. Pe lângă premiile
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
reflecția, calmul, posibilitatea de a accede la memoria conjunctă devine mai evidentă. Îmi pun întrebări în jurul ideii de bibliotecă și al acestei organizări a universului. Sper ca în această carte să găsesc, într-un fel, răspunsuri. Î.: Am vorbit despre plăcerea lecturii. N-am vorbit de pericolele care - spun unii - amenință lectura. Sunteți pesimist sau optimist în legătură cu viitorul lecturii? R.: Sunt optimist. Cred că o carte este un obiect care poate fi periculos. Lectura e o activitate instrinsec subversivă. Tocmai de
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
par, la început, că pun mai multe cărți la dispoziția mai multor oameni, ceea ce fac este, până la urmă, să elimine adevărata putere a librarului și editorului. Î.: Acestea fiind spuse, ce face dintr-un cititor un bun cititor? R.: Sentimentul plăcerii.
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
că în scenariul oricărei vieți există o posibilă "zi a Raței moarte", o zi de la care orice viață fără sens poate să capete un sens... Sigur, e veche rețeta, dar cînd ea capătă prospețime, rezultatul merită să fie degustat cu plăcere, și nu expediat snob pe raftul "comediilor de consum fără prea mare originalitate". Filmul știe să fie misogin cu farmec și autoironie. Antologic e, în acest sens, montajul de felurite figuri feminine și a reacțiilor aferente, la aflarea veștii că
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
nu umblau goi, deci hainele se confecționau cumva. Iar dacă locuințele nu aveau ferestre, fără îndoială că aveau uși. Și de aici poate începe totul." Cu alte cuvinte, metoda pare să fie aceea a scriitorului de romane istorice romanțate, cu plăcerea amănuntului, a detaliului de civilizație, a reconstrucției, a îmbrăcării scheletului, o rețetă sigură de atragere a cititorului. Doar că stilul Feliciei Mihali e cu totul opus romanțării și astfel se naște un hibrid literar, o istorie romanțată care își devorează
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
face cu acei scriitori exemplari, ca E. Lovinescu și Tudor Vianu, care se așezau în fiecare zi la masa de scris, cu un program bine stabilit și care nu admiteau întreruperi. I-am stimat dar nu i-am urmat, nesimțind plăcere să-mi organizez ritmic scrisul. Au și cărțile proaste hazul lor, de ordin negativ firește. E o plăcere pentru mine să subliniez și să comentez marginal, savurînd inepțiile. Să fim bine înțeleși: tot ce îmi incită într-un fel spiritul
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
masa de scris, cu un program bine stabilit și care nu admiteau întreruperi. I-am stimat dar nu i-am urmat, nesimțind plăcere să-mi organizez ritmic scrisul. Au și cărțile proaste hazul lor, de ordin negativ firește. E o plăcere pentru mine să subliniez și să comentez marginal, savurînd inepțiile. Să fim bine înțeleși: tot ce îmi incită într-un fel spiritul îmi face plăcere. N-am socotit niciodată lectura unei cărți o corvoadă." Criticul de "acțiune" face o pledoarie
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
organizez ritmic scrisul. Au și cărțile proaste hazul lor, de ordin negativ firește. E o plăcere pentru mine să subliniez și să comentez marginal, savurînd inepțiile. Să fim bine înțeleși: tot ce îmi incită într-un fel spiritul îmi face plăcere. N-am socotit niciodată lectura unei cărți o corvoadă." Criticul de "acțiune" face o pledoarie pozitivă pentru lectură relaxată. El se autoexclude din traseele stabilite de Vianu sau Lovinescu, lipsa maeștrilor nu îl neliniștește. Cioculescu nu a avut ambiții de
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
am început să țip: - Eu nu vreau lapte! Mie dați-mi oranjadă! Dincolo de bucuria pe care-o va provoca unui număr însemnat de elevi, vasta alăptare de la ugerul guvernamental conține o nuanță de viol: e un fel de-a procura plăcere cu forța. Dar și-un fel de viol al fragilelor creiere ale elevilor, cărora li se induce ideea că există un Tătuc grijuliu, mult mai grijuliu decât cel de-acasă care, nenorocitul, nu câștigă nici cât de-un corn și-
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
cît traversînd cu ochii larg deschiși pădurea aproape inextricabilă de sensuri pierdute. Roland Barthes distingea o "lecture de plaisir" de una "de jouissance", rezervînd-o pe aceasta din urmă operelor strict contemporane. Distincția are o anumită finețe. Căci noi nu pierdem "plăcerea" cititului unor cărți care, estetic, moral sau religios, nu mai aparțin sensibilității noastre nemijlocite. Chiar dacă sîntem obligați să citim "subsolurile", să ne informăm cu privire la cutume sau cuvinte ieșite din uz, ca să nu vorbesc de standarde generale, plăcerea se păstrează. Doar
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
noi nu pierdem "plăcerea" cititului unor cărți care, estetic, moral sau religios, nu mai aparțin sensibilității noastre nemijlocite. Chiar dacă sîntem obligați să citim "subsolurile", să ne informăm cu privire la cutume sau cuvinte ieșite din uz, ca să nu vorbesc de standarde generale, plăcerea se păstrează. Doar că ea trece prin cunoaștere. Nu ne mai raportăm absolut direct la conținuturile și formele din poeme ori din ficțiuni concepute în funcție de alt cod decît al nostru. Sensibilitatea nu ne mai ajunge. Avem nevoie de un efort
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
concepute în funcție de alt cod decît al nostru. Sensibilitatea nu ne mai ajunge. Avem nevoie de un efort intelectual. Asta e tot. Actualitatea lecturii nu este... eternă. Toate operele devin, mai devreme sau mai tîrziu, obiect de studiu. Ceea ce nu interzice plăcerea lecturii lor. O potențează, adesea, în ochii cititorilor avizați. E drept că numărul celor care citesc pur și simplu, din proprie dorință, operele trecutului scade. E rostul școlii de a le ține vii pe calea studiului. Homer, Goethe, Eminescu și
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]