265 matches
-
Creangă. Fragmente istorice se înfățișează ca o secțiune neomogenă. Regele Poloniei și Domnul Moldaviei pare mai curând o pagină de istorie, folosind ca izvoare Histoire de Charles XII de Voltaire și letopisețul lui Nicolae Costin. Sobiețki și românii, celebrând eroismul plăieșilor, se inspiră dintr-o lucrare a lui Dimitrie Cantemir. În Cântec vechi e inserat un cântec bătrânesc despre omorârea Costineștilor de către domnitorul Constantin Cantemir. Eminamente prozator, N. se afirmă pe acest tărâm nu doar ca un deschizător de drumuri, creator
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
teatru), Heliade- Rădulescu (Michaida), C. Stamati (Dragoș, Eroul Ciubăr-vodă), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunii. La Tismana), C. Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul, Sobiețki și românii, Aprodul Purice), D. Bolintineanu (Legende istorice), V. Alecsandri (Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, Despot-Vodă, Dumbrava roșie, Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, Barba lui Ștefan cel Mare, epopeea Daciada), Grigore
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Nici samuraiul nu înțelegea nimic. Pentru o însărcinare însemnată ca aceea de trimis al Stăpânului într-o țară îndepărtată, se găseau la castel mulți supuși de rang. Începând cu generalii și căpitanii de rang înalt, supușii Stăpânului purtau ranguri precum plăieș, lăncier și ostaș. Clanul samuraiului nu avea decât rangul de ostaș. Nu putea pricepe cu nici un chip motivul pentru care fusese ales tocmai un supus cu un rang așa de mic pentru a face parte dintre solii Stăpânului. „Să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din Haikiriki scoțându-și peste cap sutana nouă și curată pe care obișnuia să și-o pună, când vizitam biserici, peste cea veche și soioasă cu care umbla de obicei. După aia am fost chemați În mijlocul cercului format În jurul bătrânului plăieș. Trebuia să servim de interpreți. L-am Întrebat Întâi câți ani are. Era probabil Întrebarea cea mai frecventă cu care Începea o discuție Între el și un ghid. Avea răspunsul pregătit. „Când s-o fost terminat războiul din 1918 mergeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
te cheamă, moșule? - Atudoriței mă cheamă, măria ta! Și Ion! - De unde mă știi? - De la Direptate. Și de la Baia. Și de la Lipnic. Și de la mănăstirea Putna, când Maria Ta a ctitorit-o cu hramul Adormirii Maicii Domnului! - Cine sunt oamenii ăștia? - Plăieși din Țara de Sus. Ciobani. Meșteri În lemn. Oameni de-ai pădurii. Ridicați-vă, oameni buni, că vă cunoscu măria sa! Și aveți grijă ce vorbiți, să nu vă scurteze de-un cap! Plăieșii se ridicară, cu sfială. - Apăi... mormăi unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Adormirii Maicii Domnului! - Cine sunt oamenii ăștia? - Plăieși din Țara de Sus. Ciobani. Meșteri În lemn. Oameni de-ai pădurii. Ridicați-vă, oameni buni, că vă cunoscu măria sa! Și aveți grijă ce vorbiți, să nu vă scurteze de-un cap! Plăieșii se ridicară, cu sfială. - Apăi... mormăi unul, mai tânăr. - Ce-i, omule? Întrebă Ștefan. - Apăi io știam că măria sa Îi nalt cât bradu’ cela din deal și lat În umeri cât o căruță cu lemne! Țăranii râseră cu hohote, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
umeri cât o căruță cu lemne! Țăranii râseră cu hohote, apoi se potoliră repede, plecând privirile În fața domnitorului. - Bă, da’ prost mai ești, Văsălie! se auzi cineva chicotind. Zgomot de copite se auzi, deodată, În partea de sus a poienii. Plăieșii se Întoarseră spre primejdie, cu topoarele În cumpănă. Tinerii cu arcuri fugiră În primul rând, puseră un genunchi la pământ și scoaseră săgețile. La marginea pădurii se ivi un grup de aproximativ cincizeci de luptători călări. Arcașii lăsară săgețile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
călări. Arcașii lăsară săgețile În jos, căci recunoscuseră, pe mantiile lor albe, semnul scutului și spadei. Călăreții coborâră tăpșanul la trap, se aliniară și Își duseră toți, cu o singură mișcare, pumnul drept În dreptul inimii. - Apărătorii... murmură, admirativ, unul din plăieși. Io credeam că-i numa’ o legendă... Da’ iacătă-i... Unul din călăreți avansă până În dreptul voievodului și spuse: - Să trăiești, măria ta! Sunt arcașul Simion, cu cincizeci de luptători. Am ordin să veghez asupra măriei tale. Am vegheat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ținuturile Harghitei și Covasnei a fost mobilizată de voievodul Ardealului, Ștefan Bathori! - Pornește Matei Corvinul, În sfârșit, spre Moldova? - Matei, nu. Dar pornește un comandant mult mai aprig decât Matei. Vlad, fiul lui Dracula! Un murmur se răspândi În rândurile plăieșilor la auzul acestor cuvinte. Cu toții simțeau că, de la primul sunet de corn al măriei sale, un val de Încredere și de luptă pornise undeva, În adâncurile lumii. Iar acel val creștea zi după zi. Ridicarea lui Vlad Țepeș era un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
largi, străjuite de ceilalți brazi, drepți, Înalți și veșnici. Era un loc În care se ajungea greu, pe poteci știute doar de oamenii pădurii. Dar era un loc sigur. Voievodul se opri la marginea poienii, așteptând. În spatele lui, oastea de plăieși, țărani și răzeși se opri și ea. Se adunaseră, până acum, peste opt mii de oameni. Veniseră pe jos, peste crestele munților, din ținuturile Vrancei, Neamțului, Dornelor, Hotinului, și din câmpiile Sorocăi și Orheiului. Fierarii satelor de munte se apucaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
că, indiferent cât ar dura războiul și indiferent ce efort ar trebui să facă țara, pe câmpurile de luptă sau În spatele lor, Ștefan era hotârăt să meargă până la capăt. Până la ultima sabie, până la ultima săgeată, până la ultimul om. Oastea de plăieși, deocamdată prost Înarmată, ocupase latura stângă a poienii, iar coloanele ei se duceau, Înapoi În păduri, până pe culmea muntelui. Curând după miezul nopții, tropote Înfundate În pământul moale, acoperit de ace de brad căzute În primăverile veacului, se auziră dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
porumbei, Au picurat într‐însul, albaștri, ochii ei. Când vântul calm foșnește în satul meu natal Se‐ndeasă iarba țării să‐i facă loc sub șal; Din rădăcini când mișcă vântoasa codrii deși Se‐ndeasă plăieșite în somn și vechi plăieși. II Binevoiți, lăuta mai dați‐mi‐o să cânt... Mereu și mai puternic eu te iubesc, pământ, Din ziua când de‐acasă măicuța mea a mers și a pierit odată cu seara‐n univers — și inima, tipsie cu roditori atomi, Aici a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
puterea de înțelegere a autorilor. Să ne gândim numai la opera lui Jules Verne. Semnele Morse, adică telegraful, cu o comunicare cifrată dar la distanțe mari și foarte mari. Și pe vremea lui Ștefan al nostru erau semnele transmise de plăieși, paznici la focurile mari și mici, cu cornuri și buciume și cai de șleah... Dar, telegraful "a făcut" războaie ! Telefonul: Mare invenție (comparabilă cu praful de pușcă). S-a impus mai greu din cauza costurilor mari ale liniilor și centralelor dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
reper în sensul mass-media ca "amvon". Repere ar fi (situate pe alte paliere) și reușitele regizorului Cornel Porumboiu, evoluția unor voci scriitoricești precum Teodor Pracsiu, Ioan Baban, Corneliu Bichineț, Adina Huiban, Daniel Dragomirescu, dar și, să zicem, mișcarea fotbalistică a „plăieșilor" lui 121 Dorinel Munteanu... Toate acestea exprimate într-un spațiu creștin prin excelență, revitalizat de Episcopia Hușilor (unde tatăl meu a fost seminarist, în anii 20 ai secolului trecut), episcopie care cuprinde 5 protopopiate (Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești și Fălciu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
jucat de Christopher Simpson, al Bufonului de William Harrison și al Cordeliei de Thomas Pant. De la inceput se pare ca tragedia Regele Lear a fost mai puțin populară decît Hamlet și Othello. 1611 Simon Forman în Cartea pieselor (Booke of Plăieș) relatează că a văzut piesă Regele Lear 1619 În pofida datei de pe pagina de titlu (tipărită pentru Nathaniel Butter, 1608), al doilea Quarto (Q2) a fost publicat numai în 1619 folosindu-se Q1. 1623 Prima ediție Folio. Piesă Regele Lear este
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Humulești..... -Amintindu-și cu mândrie de satul copilăriei, Creangă îl evocă într-o viziune complexă-geografică ă―sat mare-), psihologică―sat mare și vesel-, cu oameni gospodari, ―flăcăi și fete mândre)., dar și istoric ă―sat vechi răzășesccu oameni ce descindeau ―din plăieșii care s-au luptat cu Sobieski, craiul polonilor-. Mărturie stă Cetatea Neamțului, al cărei chip se oglindește cu mâhnire de atâtea veacuri în ―Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca și cristalul-.Imaginea este croită și din perspectivele vieții de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
la Méchain était une des aides que Busch aimait le mieux à employer. (...) Ce qui la dévorait, ce qui lui mangeait leș bénéfices de șa cité, c'était să passion malheureuse du jeu. Et elle avait aussi le goût des plăieș d'argent, des ruines, des incendies, au milieu desquels on peut voler des bijoux fondus. Lorsque Busch la chargeait d'un renseignement à prendre, d'un débiteur à déloger, elle y mettait parfois du sien, se dépensait pour le plaisir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
neobosit principalele teme politice, și dezvoltă o scenografie inedită care le transformă în mari tablouri vivante: flăcăi și fete în costum popular oferind stereotip pâine cu sare și flori, covoare de flori în calea "înalților oaspeți", voievozi călări, spătari și plăieși predându-i cheile Cetății, buciumași, fluierași, bătrâni sfătoși, o horă în care se prind chiar EL și EA, ilustrând caracterul popular (nu democratic, popular) al acestor adunări care transced sistematic toate categoriile societății reale în beneficiul imaginii ideale a Poporului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cel mai tăcut, cel mai cumpătat dintre oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
hotărât să-și refacă averea, începe să muncească singur, își alungă fiul, încercând să-și mărite fata cu un bătrân bogat și asuprindu-și cu cruzime pe țăranii de pe moșie, cărora le fură pământurile. E însă ucis de Toader Fulger, plăieș care răzbună astfel înșelăciunea. În jurul acestui conflict scriitorul grupează câteva conflicte secundare: adulterul Agripinei Negradi, dragostea lui Iorgu, afacerile lui Zlotescu și ale lui Grozăvescu, lingușelile lui Hristea Cozmescu. Iubirea dintre Maria Negradi și Leon Valerianu e văzută ca elementul
XENOPOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
8, județul Iași. 564. Buliga Ioan, născut la 7 ianuarie 1950 în localitatea Hănești, județul Botoșani, România, fiul lui Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Penzingerstr. 64/2/2, cu ultimul domiciliu din România, Iași, str. Plăieșilor nr. 3, bl. Q2, et. 4, ap. 20, județul Iași. 565. Ureche Grigore, născut la 17 iulie 1966 în Timișoara, județul Timiș, România, lui lui Vasile și Valeria, cu domiciliul actual în Italia, Porto Mantovano, str. Martorelli nr. 41, cu
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Gheorgheni ORAȘE 1. Gheorgheni COMUNE 1. Ciumani 5. Remetea 2. Ditrău 6. Suseni 3. Joseni 7. Voșlăbeni 4. Lăzarea 2. JUDECĂTORIA MIERCUREA-CIUC cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc MUNICIPIU 1. Miercurea-Ciuc ORAȘE 1. Băile Tușnad 2. Bălan COMUNE 1. Cîrța 9. Plăieșii de Jos 2. Ciucsîngeorgiu 10. Siculeni 3. Dănești 11. Sîncrăieni 4. Frumoasa 12. Sîndominic 5. Lunca de Jos 13. Sînmartin 6. Lunca de Sus 14. Sînsimion 7. Mihăileni 15. Tușnad 8. Păuleni-Ciuc 3. JUDECĂTORIA ODORHEIU SECUIESC cu sediul în municipiul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
136 23. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 35.066 164 2.549 24. C.S.V. Mugeni Mugeni 35.067 104 485 25. C.S.V. Ocland Ocland 35.068 76 1.127 26. C.S.V. Odorheiu Odorheiu 35.069 40 0 Secuiesc Secuiesc 27. C.S.V. Plăieșii Plăieșii de Jos 35.070 190 3.086 de Jos 28. C.S.V. Porumbenii Porumbenii Mari 35.071 82 192 Mari 29. C.S.V. Praid Praid 35.072 213 1.086 30. C.S.V. Remetea Remetea 35.073 285 1.378 31. C.S.V. Săcel
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Neculai și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 3664 Martinsberg 80, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Ana Ipatescu nr. 19, bl. 19, ap. 13, județul Timiș. 200. Virag Rozalia (Okos), născută la 5 iunie 1953 în localitatea Plăieșii de Sus, județul Harghita, România, fiica lui Okos Pavel și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck an der Mur, Industriegasse 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Miercurea-Ciuc, str. Doja nr. 7, ap. 21, județul Harghita. 201. Rusu
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]