476 matches
-
nu sosesc la o dată precisă acum situația este cu totul alta, este vorba doar de câteva minute. Zărește lomotiva trenului a cărui sosire a fost, în cele din urmă, anunțată și tresare. Are senzația că suferința și fericirea au aceeași plămadă că în cazul uneia sau alteia diferă doar starea concretizată în pesimism sau optimism. Acum nu poate fi decât fericit. Mai întâi ... XIV. XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2133
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CUVÂNT Autor: Geanina Nicoleta Publicat în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului "Cuvânt" Uneori,plămada de lut se usucă atât de mult Și cade zăcând în dinții mlaștinii negre tăcut.. Se-aude Cuvânt din grădina Ghetsimani 'nălțând, Petalele pocăinței urcă spre cer și în gând! Sub aripa mirului încă urmez firul tăcerii, Se bucură huma
CUVÂNT de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/geanina_nicoleta_1490289745.html [Corola-blog/BlogPost/378689_a_380018]
-
dușmanul trecea hotarele. De mai bine de cinci sute de ani clopotele bat în aceleași ritm, venerându-l pe marele dispărut: Ștefan-Vodă, Ștefan-Vodă! Ceva din mine se contopește cu respirația neauzită a acestui pământ miraculos, pe care au răsărit, din plămada de suflet, minte, trudă și îndemânare artistică a oamenilor săi, adevărate capodopere ale culturii religioase românești, consfințind măsura genialității neamului, ca ofrandă, a scânteii dumnezeiești primite, întoarsă către Dumnezeu. De aici au pornit Eminescu și Creangă, Ciprian Porumbescu, Enescu, Sadoveanu
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
Alături să-I fii, Atunci, Demiurgul Sosi-va-ntr-o zi. Să crezi doar în EL De cazi în păcat... Fii sigur, creștine, EL nu te-a uitat. Pășește cu dreptul În fiece zi, E raiul promis Pentru vremuri nevii. Tu, Om... Ești plămadă Din lutul cel sfânt, Creația lumii !!! A LUI, pe Pământ! Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: CREDO! / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș
CREDO! de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1469985140.html [Corola-blog/BlogPost/379181_a_380510]
-
gurii cu un tremur des/ Plimbându-se pe aburi de eres.// Mă uit în jos și tot pe el îl văd/ Plimbându-se pe aburi de prăpăd;/ Înmărmurind de ce-i e dat să vadă,/ S-ar lepăda de propria-i plămadă.// Mă uit în ochii lui făcându-mi cruce./ Îi văd pe zare umbra cum se duce..”. Poziția tragică a omului în raport cu universul cosmic, viața și moartea, atitudinea în fața evenimentelor majore ale existenței, dorința de a atinge absolutul , iată, numai câteva
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
plecat./ Lerui, ler... colind descătușat!” [Aiud 1962](Vasile Blănaru-Flamură, Colind încătușat-Crini printre Zăbrele. Din Poemele unui fost condamnat la moarte. Ed. Sepco, 2000) Lacrimile Suferințelor sunt veacuri și milenii de suferințe sfinte, Luminile luminilor adunate în rugăciuni aprinse ca o plămadă divină în Sânul neamului și dăruite prin jertfe curate Bunului Dumnezeu, sub chipul Eroilor, Martirilor, Cuvioșilor, Mărturisitorilor și Sfinților: „ ...Lumină lină lin lumini/ înstrăinându-i pe străini/ Lumină lină, nuntă, leac/ Tămăduind veac după veac,/ Cel întristat și sărăcit, Cel
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
pregătirea rolurilor, același respect pentru replică, iar în ultimul timp aceeași rigurozitate ca regizor. Un senior al scenei, Radu Beligan este o personalitate unică, irepetabilă, așa cum în „Tabelul lui Mendeleev", elementele descoperite de-a lungul timpului reprezintă un unicat în plămada Naturii. El este unic dacă-l privim și ca personalitate artistică, și ca om. A iubit întotdeauna teatrul. Cu patimă. Cu tenacitate. Așa cum afirma, în volumul "Note de insomniac", "Iubesc teatrul, care este arta de a povesti opozițiile. Teatrul te
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Radu_beligan_un_senior_al_scenei_romane_georgeta_nedelcu_1328392430.html [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
2011 Toate Articolele Autorului ANOTIMPURI Primăvara a gătit natura-n smaralde, dalbe flori i-a dăruit, înșirate-n salbe. Pe toate le-a poleit în raze de soare, a sădit dorul, iubirea, dragostea cea mare. A venit splendidă vara cu plămada vieții și a transformat în roadă floarea tinereții. A avut grijă să-i dea căldură și ploaie, făcând din sevă dulceață, aromă, culoare. Tronând carul alegoric apăru toamna bogată etalându-și trei medalii din aur, argint, aramă... Roadele au fost
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anptimpuri.html [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
fost răsărit de soare, ceață, ploaie sau senin Dar privind frumos în urmă, sufletul ne este plin... De-amintiri ce-n unic glas, parte am avut doar noi Când plecat-am împreună să luptăm în viață goi. Eram fragezi din plămadă, speriați de larga lume Cruzi la minte și la trup, dar iubeam ceva anume Ce era doară al nostru, lucru mic și ne-nsemnat Pentru unii...însă pentru noi chemare, dovedit adevărat, Ce bătea în piept cu forță răscolindu-ne
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ai tinerețiiA fost răsărit de soare, ceață, ploaie sau seninDar privind frumos în urmă, sufletul ne este plin...De-amintiri ce-n unic glas, parte am avut doar noiCând plecat-am împreună să luptăm în viață goi.Eram fragezi din plămadă, speriați de larga lumeCruzi la minte și la trup, dar iubeam ceva anumeCe era doară al nostru, lucru mic și ne-nsemnatPentru unii...însă pentru noi chemare, dovedit adevărat,Ce bătea în piept cu forță răscolindu-ne simțire,Dând fiori
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
când aripi mari posed și urc cu ele? Cum să-ncetez să sper avid, când pururi al împlinirii cer prinde contururi? De ce să fac popas printre dezastre când știu ce semne las iubirii voastre? Și cum să nu încep altă plămadă când nu mă mai percep ca pe-o monadă? Pot să nu stau vibrând pe-orice răscruce când către țel, cântând, soarta mă duce? De ce să nu-ndrăznesc mai mult întruna, când viața o iubesc ca-ntotdeauna? Durerile se-ntunecă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1448128356.html [Corola-blog/BlogPost/369883_a_371212]
-
E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 961 din 18 august 2013 Toate Articolele Autorului Dulce, dragă și duioasă Ne e limba și nu-i grai Din urzeală mai frumoasă Pentru al rostirii strai, Nu-i plămadă mai mănoasă Din al vorbei spic pe pai, Vers de liră mai mieroasă În al slovei dor și vai, Nu-i văpaie mai focoasă Sub copitele de cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Nu_e_limba_mai_frumoasa_romeo_tarhon_1376832017.html [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]
-
dezamăgita, Flămânda și vorbăreața făptură. Privește câmpul cel alb, uită oile negre, Spune-ți: pagina asta a fost un castan, Pagina următoare, salcâm, Cartea aceasta a fost o pădure. Roagă-te pentru copacul sacrificat. Tu, stejarul și păpădia Sunteți aceeași plămadă, Doar că tu ai fost litera neagră, iar ei Sunt pagina albă. TAKE YOUR TIME Babă de leac, și tu te-ai întors în pământ. Acum îmi dau seama, la chip semănai cu Voltaire Iar la glas, cu Venera lui
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1495013072.html [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
bune”; Ștefan Neagu “Scriitorul din Potlogii-Dâmboviței”; Grigore Olaru “Vechi cenaclist și mare iubitor de folclor și tradiții românești”; Vasile Oneață “Poetul fermier”; Iulia Toma-Pârvu “Scriitoarea care suferă pentru amânarea Întregirii Neamului Românesc”; Dunia Pălăngeanu “Poeta scrisorilor provincial cu miros de plămadă de pâine de pe pământuri vlăscene”; Mariana Popa “Scriitoarea de neuitat a Brașovului”; Viorica Popescu “Scriitoarea ce scrie cu miere de lună albă de pe nouă coline de pace și armonie stelară”; Mircea Pătrașcu “Poetul naiului de ape dulci de pepene cu
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1464514920.html [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
trăiește scriindu-și opera, așa cum un credincios își duce Crucea pe Golgota personală, cu toată teamă și bucuria sacrificiului de sine. Miere și fiere, alb și negru, taină și colbul clipei profane; întregul univers lingvistic pare a fi prezent în plămada paginilor, peste care, scriitoarea își prefira sintagmele. Nu mai știu un alt scriitor în viață, care să se apropie de cel de al 100-lea volum scris și publicat până astăzi. Cărțile Cezarinei, ele singure pot ține foarte bine raftul
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Melania_cuc_arhiva_de_ganduri_fictive_cronica_la_cartea_varfuri_de_cristal_a_cezarinei_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
Gala „O iubire ca un legământ sacru, ca o vrajă, în care autorul își găsește propria mântuire”. (Télérama) „Eva este povestea unei pasiuni copleșitoare și, în egală măsură, un portret splendid al celei mai extravagante femei-copil, o carte făcută din plămada din care apar marile romane de dragoste și care nu ezită să dezvăluie fața întunecată a sentimentelor. E un roman întortocheat și neliniștitor, care tulbură cititorul, fiindcă pretinsa lui eleganță rafinată nu e decât o fațadă menită să ascundă fragilitatea
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]
-
-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice din Chișinău (cofondator al acestei instituții universitare), fost deputat în Parlamentul R. Moldova, în două mandate, scriitor (publicist, monografist) cercetător al românității din afara României (implicit, călator notoriu
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1398770833.html [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
alegorice în formule lirice care absorb simțurile trăirilor aflate, în cazul poetului, într-o ”rațională dereglare” (Rimbaud), rezultând din asta edificii literare care ne relevă “arhitectura imagistică” a visurilor sale poetice. Narațiune versificată, texte aparent prozaice însă profund lirice în plămada lor, construcții absolvite de norme structurale, despre care se spune că au totuși viziunea lor axiologică. Irina Mihalcea și-a ales “luntrea” ca vehicul simbolic al periplurilor sale pe întinderile care prefigurează necuprinsul prospecțiunii ființei umane, imensitatea lumii, a universului
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
să-ntindem masă mare,Să bem și să mîncăm și noi ceva.... XXI. DRUM OCOLIT, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Ah, mă-nvechesc și dau rod frunzelor uscate, prin mîinile mele strălucește glorioasa plămadă, cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate, cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă. Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os, precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor. Pe deasupra caselor bate orologiul cleios
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
născut pe-un tăiș nevăzut de secure. Cînd plouă-nfundat mă doare mîna cu care sărut, crestele copacilor ca pe fiii lui Zamolxe mă ... Citește mai mult Ah, mă-nvechesc și dau rod frunzelor uscate,prin mîinile mele strălucește glorioasa plămadă,cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate,cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă.Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os,precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor.Pe deasupra caselor bate orologiul cleios
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada sa o adiere de miracol, o corolă de lumini, o zare înmiresmată, o Liturghie cosmică. TRADITIA noastră precreștină poartă în ea desăvârșirea, așa cum Creația divină poartă în Sânul ei esența împlinirii. Dacă Numele Domnului este sinonimul DRAGOSTEI, al Fecioarei MARIA
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
Ea ne permite să-i privim direct în “cavitatea umorală a sufletului” ca în fântâna din ogradă și să luăm aminte că ne-a considerat demni de această cinste, de a-i descifra fiecare freamăt și fiecare geamăt al acelei plămade de inefabil care nu poate fi atinsă decât cu razele altei inimi aidoma. Poeta își socotește destinul înscris “într-un templu sacru / Al viselor și-n al speranțelor altar” ( Trifoi cu patru foi), iar reprezentarea exterioară poate lua forma unei
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1329412137.html [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
Lui Nichita Ninge cu cerbi peste sate, bătrâne nuntă de vișini se rânduie-n cer ca un priveghi pe altare străbune se tânguie ochiul geruind lerui-ler clopot de iarbă părelnic mai bate din'spre harfe de lut, bunăoară fântâni satul coace plămadă de-azur în cetate amirosind neostoite asprele mâini rupi maică pâinea, ulcica o umpli și țeși din iubire o pânză de in ce fulgere albe luminară pământul ? soldații de plumb ce spun ? nu mai vin ? s-ascunde noaptea-n ciute
COLIND TÂRZIU... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Colind_tarziu_.html [Corola-blog/BlogPost/354192_a_355521]
-
Cel de Sus Este-al Legii Vechi Botez Pentru plinirea Noii Legi. Botezul în Legea Nouă Ne-aduce mântuire nouă Copilul-Dumnezeu-Iisus Din Răsărit până-n Apus. Pe Vasile cel Mare și Sfânt, Mare creștin pe-acest Pământ, Ce a liturghisit făcând plămadă Lăsând a sa Vasiliadă. Mai prăznuim și Noul an, Măsur-a timpului uman, Care prin trecerea-i divină Ne ne-nțelepțește-n Duh, Ne dă Lumină. Ionel Grecu Referință Bibliografică: ÎNTREITA PRĂZNUIRE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1463, Anul V
ÎNTREITA PRĂZNUIRE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1420190577.html [Corola-blog/BlogPost/350090_a_351419]
-
fost răsărit de soare, ceață, ploaie sau senin Dar privind frumos în urmă, sufletul ne este plin... De-amintiri ce-n unic glas, parte am avut doar noi Când plecat-am împreună să luptăm în viață goi. Eram fragezi din plămadă, speriați de larga lume Cruzi la minte și la trup, dar iubeam ceva anume Ce era doară al nostru, lucru mic și ne-nsemnat Pentru unii...însă pentru noi chemare, dovedit adevărat, Ce bătea în piept cu forță răscolindu-ne
ADUN ANII PENTRU TINE de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1487225574.html [Corola-blog/BlogPost/377317_a_378646]