90 matches
-
În sfârșit, la inițiativa istoricului Mihai Burcea, am încheiat turul cu o vizită în cimitirul Sfînta Vineri, pe „aleea comuniștilor”, unde au fost îngropați (sau mutate oasele lor) o serie de militanți comuniști și antifasciști din ilegalitate, de la Gheorghe Cristescu Plăpumarul, lider al greviștilor încă din 1918, ajuns dizident socialist anti-regim în anii 1960, până la Leonte Tismăneanu, veteran al războiului civil spaniol. Cvasitotalitatea mormintelor respective erau fără cruce, cu pietre în care era încrustat simbolul comunist - secera și ciocanul. Însă, cel
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
TAPIȚERI ȘI ASIMILAȚI Tapițerii și asimilații acestora execută operații de tapițare a mobilei, decorațiuni interioare din textile și piele; confecționează huse și lucrări de tapițerie pentru autovehicule, trenuri și alte mijloace de transport. Ocupații componente: 743701 tapițer 743702 salterar 743703 plăpumar IV. 7.4.4. GRUPA MINORĂ 744 Lucrători în prelucrarea pielii și fabricarea încălțămintei Lucrătorii în prelucrarea pielii și fabricarea încălțămintei execută operații de transformare prin tăbăcire a pieilor brute, pentru obținerea semifabricatelor necesare confecționării încălțămintei din piele, a articolelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
plan sinteze ------------ Ocupația "planificator/specialist plan sinteze" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 338 din 16 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 743505 planimetror șabloane 724203 plantator elemente electronice 915205 plasator 743703 plăpumar 743305 plior confecții 245111 poet 822317 poleitor filiere 733208 polierator frânghii 244304 politolog 722406 polizator 611501 pomicultor 816302 pompagiu ------------ Ocupația "pompier" a fost modificată conform anexei la ORDINUL nr. 86 din 10 ianuarie 2000 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
TAPIȚERI ȘI ASIMILAȚI Tapițerii și asimilații acestora execută operații de tapițare a mobilei, decorațiuni interioare din textile și piele; confecționează huse și lucrări de tapițerie pentru autovehicule, trenuri și alte mijloace de transport. Ocupații componente: 743701 tapițer 743702 salterar 743703 plăpumar IV. 7.4.4. GRUPA MINORĂ 744 Lucrători în prelucrarea pielii și fabricarea încălțămintei Lucrătorii în prelucrarea pielii și fabricarea încălțămintei execută operații de transformare prin tăbăcire a pieilor brute, pentru obținerea semifabricatelor necesare confecționării încălțămintei din piele, a articolelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
plan sinteze ------------ Ocupația "planificator/specialist plan sinteze" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 743505 planimetror șabloane 724203 plantator elemente electronice 915205 plasator 743703 plăpumar 743305 plior confecții 245111 poet 822317 poleitor filiere 733208 polierator frânghii 244304 politolog 722406 polizator 611501 pomicultor 816302 pompagiu ------------ Ocupația "pompier" a fost modificată conform anexei la ORDINUL nr. 1.055 din 12 ianuarie 2000 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
ortopedice, scaunelor, panourilor și accesoriilor automobilelor, vagoanelor de cale ferată, avioanelor, navelor și altor articole similare cu material textil, piele sau alte materiale de tapițerie. De asemenea aceștia confecționează și repară perne, pături și saltele. 753401 tapițer 753402 saltelar 753403 plăpumar 7535 Tăbăcari și alți muncitori în prelucrarea pielii Tăbăcarii și alți muncitori în prelucrarea pieii taie, răzuiesc, curăță, tăbăcesc, șlefuiesc și vopsesc pieile de animale pentru producerea stocurilor de piele și blănuri finisate pentru confecționarea de articole de îmbrăcăminte și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
ajungând să concentreze cea mai mare parte a vieții economice a regiunii. Așezat la loc bun, târgul de miercurea atrăgea lume multă. „"Veneau negustori cu mărfuri și meșteșugari și țărani cu produsele lor spre desfacere. Mămulari, cojocari, tivilicheri, mărgelari, cercelari, plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
faptul că majoritatea liderilor socialiști erau în pușcărie și în incapacitate de a-și exercita funcțiile, au votat pentru transformarea partidului în Partidul Socialist-Comunist, redenumit apoi Partidul Comunist din România (PCdR). Primul secretar general a fost Gheorghe Cristescu, de meserie plăpumar. Printre membrii inițiali s-au numărat însă și numeroși intelectuali de valoare, precum Lucrețiu Pătrășcanu sau istoricul Petre Constantinescu-Iași. Actul a fost de o importanță majoră întrucât a dus la scindarea mișcării muncitorești din România pentru următorii 25 de ani
Partidul Comunist Român () [Corola-website/Science/303146_a_304475]
-
de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor. d) Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale, conform ord. M. St. Major Nr. 83550 din 13 Mai 1942, primit direct de Dvs., afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi, plăpumari, etc.) care se pot repartiza la detașamente. e) Intelectualii titrați cari vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând. III. - CAZAREA, HRANA și higiena în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
, Eugen (25.X.1890, Craiova - 27.II.1975, Craiova), poet, prozator și gazetar. O darnică ursită a făcut ca Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și nevasta lui, Eufrosina, să aducă pe lume opt copii, dintre care cinci vor ajunge oameni de condei: Iancu, Eugen, Paul, Savin, Lucia. Însă C. pare la început atras de lumea cifrelor. După absolvirea unei școli comerciale (1902-1904), el urmează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
CONSTANT, Savin (pseudonim al lui Dumitru Constantinescu; 12.VIII.1902, Craiova - 25.X.1928, Recea, j. Olt), poet și prozator. Cei care l-au cunoscut pe C., fiu al Eufrosinei și al lui Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și-l amintesc, impresionați de tragicul lui sfârșit, ca pe un om timid, cu secrete ardori, parcă mereu zorit de obscura alarmă a unui presentiment. După terminarea claselor primare, învață timp de trei ani la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau tâmplari: Jenică Vraciu, Constantin Savin, Vasile Niță; rotari: Gheorghe Maxim și Ion Maxim; sobari: Jenică Chirilă; cizmari: Constantin Savin, Gheorghe Rusu și Constantin Grigoreanu; blănari: Vasile Vlasie; croitori: Vasile Prosie, Costică Secară și Elena Vraciu; tăbăcari: Constantin Tabarcea; și plăpumari: Erjebet Dimofte, Letiția Obreja și Valerica Hâncu. Un cuvânt aparte trebuie spus despre neobositul meșter Constantin Savin din Tarnița, care, pe lângă meșteșugurile mai sus amintite, era inițiat și în arta fotografică. Poate că descendenții acestora ar mai fi lucrat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
IV: Drumuri, destine, climate, București, 1977; Cinematograful, acest necunoscut, vol. I: Funcțiile cuvântului în film, Cluj-Napoca, 1973; Foste adevăruri viitoare, București, 1978; Nestemate cinematografice, București, 1980; Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983. Traduceri: Jean Jaurès, Patru cuvântări, București, f.a.; Voltaire, Plăpumarul chior. Taurul alb, București, [1926]; Thomas Hardy, Micile ironii ale vieții, București, [1927]; V. I. Pudovkin, Despre arta filmului, București, 1960 (în colaborare cu Gheorghe Ciocler); Georges Sadoul, Istoria cinematografului mondial de la origini până în zilele noastre, pref. Silvian Iosifescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
CONSTANT, Paul (pseudonim al lui Paul Constantinescu; 29.I.1895, Craiova - 9.XI.1981, Sibiu), poet și prozator. Era unul dintre numeroșii copii ai Eufrosinei și ai meșterului plăpumar Dumitru Constantinescu. După absolvirea Școlii superioare de comerț „Gh. Chițu” din Craiova, se angajează la o bancă de credit (1912-1913). Plictisindu-se curând de viața anostă de amploiat, pleacă în satul Gârcov (județul Romanați), ca învățător suplinitor (1914-1915). Luat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
scopul perfectării acțiunii de afiliere a partidului pe care-l reprezentau la Internaționala a -III-a. Cei care s-au deplasat la Moscova, reprezentau nume grele ale mișcării socialiste din România, precum: Al. Dobrogeanu Gherea, Gh. Cristescu (cunoscut sub porecla de Plăpumarul), C. Popovici, Ion Fluieraș, E. Rozvani și D. Fabian. Deplasările acestei delegații și convorbirile cu conducătorii Internaționalei a-III-a, la Moscova și Harkov, au fost fructuoase, pregătind trenul pentru înregimentarea Partidului Socialist din România la Internaționala Comunistă. Între timp, conducătorii Internaționalei
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Cristescu (1882 - 1973) Un personaj pitoresc al spațiului socialist românesc, longeviv și controversat este Gheorghe Cristescu. Născut la 10 octombrie 1882, în comuna Ghimpați, satul Copaciu, în momentul de față situat în județul Giurgiu, Gheorghe Cristescu a învățat meseria de plăpumar, devenind unul dintre cei mai vestiți 123 meșteșugari in această branșă. Din tinerețe a îmbrățisat ideile socialiste, considerându-le cele mai potrivite pentru statul său politic. Deși a aderat la această mișcare socialistă, imediat după terminarea primei mari conflagrații mondiale
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
considerați ilegali, deoarece acționau deschis pentru secesiunea statului român, conform teoriei lui Lenin de "autonomie a popoarelor până la separare". Așa cum este binecunoscut, în toată perioada interbelică P.C.d.R. a fost condus numai de secretari-generali de origine străină (cu exceptia primului, Gheorghe Cristescu ("Plăpumarul"), dintre care unii nici macar nu știau românește (Elek Koblos, Alexandru Danieluk, Vitali Holostenko, Boris Stefanov). Facem aceste precizări generale pentru cititorii mai puțin informați, ca să înțeleagă cam cine au fost tovărășii de drum, din cadrul P.C.d.R., ai tatălui și unchiului lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și 10 fevruarie. Linda di Chamounix, în Curierul românesc, 1845, nr. 13). O priveliște carnavalescă oferea, la 1848, garda civică a Bucureștilor, alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai există”: nimic nu mă urnește, nimic nu mă atinge, caut să trăiesc o sută de ani. M-am obișnuit să-l pun mereu pe nu înainte: „cutare nu se poate, cutare nu se poate!” Trimiterile mele la fabula cu plăpumarul („Nu te lungi pe cît n-ai, / Ci te-ntinde pe cît ai!”) i se par „absolut nepotrivite”. Astea-s vremuri să-ți cauți motive de inhibiție? Cui folosesc austeritatea, „eroismul răbdării”? E ceva în care ne lăfăim? „Mîine-poimîine ai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ascultându-l, mă gândeam la toți acei oameni mărunți din mahalaua noastră bucureșteană... Meșterii, micii negustori au fost obligați să-și închidă dughenele, sau să le transforme, una după alta, în cooperative de stat. Așa i-am cunoscut pe ultimul plăpumar din colț, pe ultimul comerciant liber - armeanul care vindea cafea - și pe ultimul coafor-frizer din inima pieței. Coaforul și plăpumarul s-au transformat sub ochii noștri în cooperative de stat. Armeanul a dispărut fără urmă. Se sfârșise cu micii patroni
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
-și închidă dughenele, sau să le transforme, una după alta, în cooperative de stat. Așa i-am cunoscut pe ultimul plăpumar din colț, pe ultimul comerciant liber - armeanul care vindea cafea - și pe ultimul coafor-frizer din inima pieței. Coaforul și plăpumarul s-au transformat sub ochii noștri în cooperative de stat. Armeanul a dispărut fără urmă. Se sfârșise cu micii patroni capitaliști locali, pe care-i vedeam acum în piață, proletari la coadă, cu plasele în mâini, în fața magazinelor de stat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
2 3**) 3 3 3 68. Tricoter manual 743202 2 3**) 3 3**) 3 69. Confecții din tricot 743216 2 - - - 3 70. Lenjer 743313 2 3**) 3 3**) 3 71. Pălărier - șepcar 743311 2 3**) 3 3**) 3 72. Saltelar - plăpumar 743705 2 3 3 3 3 73. Pirogravor în lemn 733134 2 - 3 3 - 74. Ceramist - ceramică populară �� și artizanala 732112 2 3**) 3 3 3**) 75. Prelucrător pluta 733128 2 3 3 3 3 76. Confecționer garnituri (cauciuc, azbest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
4 - - - - 158. din Operator la fabricarea lemn cherestelei 824027 3 4 - - - - 159. Tâmplar universal 742201 3 4 4 4 - - 160. Operator la fabricarea produselor finite din lemn 824028 3 4 - - - - 161. Sculptor intarsier 733130 3 4 - 4 4 - 162. Tapițer - plăpumar - saltelar 743704 3 4 4 - 4 - 163. Modelier 721119 3 4 - - 4 - 164. Constructor - reparator instrumente muzicale 731213 3 4 - - - - ────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────────── 165. Industrie Filator 743101 3 4 - 4 4 - 166. textilă Țesător 743201 3 4 - 4 4 - 167. și Tricoter - confecționer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
se târgui. - Ascultă, negustorule, se hotăra clientul, hai să-ți dauzece lei. (Saferian folosea prețuri ipotetice, în valuta de dinainte de războiul din l9l4-l9l7). - Dacă vrei să mă lași în pierdere, poftim, ia-o! Clientul scotea punga și număra zece lei. Plăpumarul făcea ochi uimiți. G. Călinescu . - Cât îmi dai? E doisprezece lei! . - Păi nu fusese vorba că mi-o lași cu zece lei? - Nici pomeneală! Unsprezece mă costă pe mine. Să vădcine-ți dă plapumă cu zece lei! - Dumnezeu să te-nțeleagă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]