90 matches
-
Drăghici, București, dr. George Gherman, C. Dragomir. Din Voința Școalei, 20 martie 1936, reiese că Voluntarul Bucovinei ajunsese în anul V la nr.2/1936. Iconar 1.9.1936 aprecia și o vedea interesantă, gazeta Voluntarul Bucovinean, condusă de Vasile Plăvan, sublinia că are „polemici bătăioase” numai că, pentru că era „naționalistă”, o considera cam... „suspectă”... * Zorile Bucovinei Zorile Bucovinei organ al regionalei de partid Cernăuți, apare în 1967, prim redactor era poetul Vasile Levitchi, înlocuit pentru că... avea vederi deschise. Ziarul devine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unui român ofițer în armata austriacă), iar V.G. (Vasile Grecu) medalionul „Dionisie cav. de Bejan”. Mai semnau poezie: C. Berariu (La școala mânăstirească), C. Morariu (Mărirea lui Dumnezeu), G. Rotică (Paharul blestemat), iar proză: M.T. Popescu (Înmormântarea Eroului necunoscut), V. Plăvan (Împroprietăririle din Bucovina), traduceri de V. Grecu din Gh. Drosinis. Erau cuprinse date despre circulația financiară a principalelor state, tarifele poștale, telegrafice și telefonice, cronica evenimentelor anului 1922, multă reclamă comercială. În anii următori (1925-1937) de exemplu, au mai semnat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la Hotin (7-21 ianuarie 1919)” de Tatiana Duțu, Florin Anghel și „Unele considerații cu privire la originea familiei pictorului Epaminonda A. Bucevschi” de Ilie Luceac în nr.3; Ocuparea treptată a nordului Moldovei și numele Bucovina” de Ion Popescu - Sireteanu și „Vasile Plăvan, gazetar și publicist bucovinean” de Georgeta Plăvan - Ștefănescu în Glasul Bucovinei nr.4. În revista Glasul Bucovinei (Cernăuți București) a publicat și Dumitru Vatamaniuc articolele „Eminescu și Bucovina” (nr.2/1994) și „Eminescu și Foaia Societății pentru Cultură și Literatură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Duțu, Florin Anghel și „Unele considerații cu privire la originea familiei pictorului Epaminonda A. Bucevschi” de Ilie Luceac în nr.3; Ocuparea treptată a nordului Moldovei și numele Bucovina” de Ion Popescu - Sireteanu și „Vasile Plăvan, gazetar și publicist bucovinean” de Georgeta Plăvan - Ștefănescu în Glasul Bucovinei nr.4. În revista Glasul Bucovinei (Cernăuți București) a publicat și Dumitru Vatamaniuc articolele „Eminescu și Bucovina” (nr.2/1994) și „Eminescu și Foaia Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina” (nr.3/1994). Se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de frica bolșevicilor” de Dragoș Tochiță, „ Ne-au dus păgânii la moarte”, de Aurora Bejan, „Păgâni au fost și de-ai noștri, nu numai veneticii” de Procopie Meglei, „Am fost suspectați în 1941, nu suntem crezuți nici acum” de Vasile Plăvan, „Amintiri din lagărul de la Vadul Siretului” de Dragoș Hahon. După fiecare material citit din „Golgota neamului românesc” ai parcă chemarea să te întorci și să repeți ceea ce spunea într-o tabletă a sa Dumitru Covalciuc: „apa trece, pietrele rămân”. Fiecare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
energie cheltuită, de ce nu are băiatul stare și umblă? Păi, orice popas al lui care nu știe decât cuvintele Țară, Pâine și Dreptate se lasă cu câte un chefuleț, cu ceva de dres și cu vreun pat cu suflet; pentru că plăvanul e mare, i se face, încălărează și lasă, precum cavaleristul! îi dai coniac, cere whisky, pentru că la el, la Pocreaca, tot din astea a băut! Venit în târlici și cu bască găurită în sfârcul capului la oraș, a dat lovitura
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spate, obosiți, înfrigurați, cu spaima în suflet, înaintam greu pe zăpada cuprinsă de îngheț, escortați de doi milițieni obtuzi unul în fața noastră, celălalt încheind plutonul. Pășeau cu cizmele lustruite, mâncați și bine băuți, pe zăpada scârțâitoare pârâind sub greutatea acestor plăvani mătăhăloși, câini de pază ai regimului comunist. Plecaserăm cam de multișor de-acasă. Mi se făcuse foame. Reflexul meu condiționat a intrat imediat în funcțiune trimițându-mă fără greș la sursa de alimentare: sufertașul. Oare ce ne va aduce astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a oprit și el, mirat și foarte dezamăgit și revoltat de faptul că dispăruse "obiectul" cercetărilor sale detectiviste și că nu-și mai putea demonstra abilitățile și performanțele la care ajunsese în mânuirea bastonului cauciucat. Păcat. Ce cobai slăbănogi, domnule! Plăvanul era cuprins de o efervescență paroxistică a spiritului de investigație și ajunsese definitiv la concluzia justă precum că dintre toate profesiunile prezente, trecute și viitoare, detectivismul era meseria care i se potrivea cel mai bine, pentru care fusese născut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fost preluată de gospodina Felicia, iar societatea se poate mândri că funcționează de șase decenii fără vreo sincopă. CAPITOLUL XII Negoț și meșteșuguri Motto: Ca să schimbăm acum, întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite, Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagăne urmașilor stăpâni. Și frământate mii de săptămâni Le-am prefăcut în versuri și icoane. Făcui din zdrențe, muguri și coroane.... (Tudor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și voi lupta pentru tine ca să ieși la liman chiar dacă pentru asta ar trebui să-mi vând și cămașa de pe mine!” Mai rămânem un pic lângă gura de aer proaspăt, apoi ne îndreptăm spre ieșirea din spatele școlii unde căruța cu plăvanii tatei ne aștepta. Bucuroși peste poate, fericiți, încărcați cu atâtea emoții, pe același „Bulevard Epureanu” ne strecurăm încet spre ieșirea de sud a Bârladului și pe șoseaua cu pietriș Bârlad-Tecuci ne îndreptăm spre casă. În acea seară de sfârșit de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Bâlei-Cascadă, Se leagă cu vârfu-i de cer în munți de zăpadă. În soare, în ploaie, în vânt deasupra pădurii, La tine cu sufletu-mi revin să te cânt, minune-a naturii ! Părinții Părinții mei au fost țărani, Plugari trăind între plăvani. În fiecare an creșteau viței, Și aveau în ferdelă purcei, Ograda plină de găini, Precum aveau și-ăilalți vecini. Pământ ? cu patimă-l iubeau, Hodină ? noaptea nu aveau. Munca cinstită ,singur gând Și Sfânta Pâine, idol sfânt. V-ați dus
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și cei pe care i arată ? Nu neapărat un supliment de tristețe ; putea fi și un supliment de ironie, de înțelegere amuzată orice, numai să fie un supliment de substanță. Dar el e doar un vlăjgan mulțumit de sine un plăvan. Are o groază de experiențe vizitează Rusia anilor 30 ca marinar, luptă în al Doilea Război Mondial ș.a. ; unele îi prilejuiesc cîte un gînd profund de o imensă banalitate, pe altele le comentează, asemenea lui Forrest Gump (scenaristul e același
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dacă în adevăr lasă de dorit în privința comodităței și a iuțălei, are totuși farmecul coloarei locale și te predispune la veselie. Când te vezi gurguțat 179 colo sus pe un pat de fân și tras în pas leneș de doi plăvani bine scoși din iarnă, duși de funie de un țăran cu opinci, suman și căciulă, parcă-ți tot vine a râde și a zburda. Ei, așa veneam eu odată într-o zi din luna iulie împreună cu trei tovarăși de la monastirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și mersan: - Sunt Anghel al lui Șapte cai Crescut în puf, trai pe vătrai, Venii, nepotul să mi-l dai Prin apa din cazan. - Aha, pricep, dar tu ce dai, De unde ești și unde stai Te văd malac și cam plăvan Oi fi vre-un neam de Corsican? - Sunt Mondial, și sunt oltean Și am parai. Așa că spune cum îi vrei, În Euroi, Dolari sau Lei ? Te pui nănaș la puradel Să-l ții în brațe, doar nițel Și după ce-l
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Vezi parodia care face înconjurul internetului din România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29039_a_30364]
-
Ei se vor așeza la masă, și vor asuda... Vor merge până la capăt... E singurul lucru ce-i deosebește de cei lași, care nu vor începe niciodată... în literatură, nu exista... n^y a que des boeufs! nu există... decât plăvani...
Cabina de machiaj by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8556_a_9881]
-
spune că el și-a făcut datoria, adică s-a bătut pentru țara lui, România și familie... Auzi-l Lumea stă să dea în apoplexie și el... Adevărul e că nici arbitrii-judecători nu erau agitaț și, cu figurile lor de plăvani ( am vrut să zic rumegători imperturbabili, dar nu rumegaseră deloc ceea ce se întâmplase în ring), au comunicat punctajul. Și brusc mi-am amintit de superbia democraței americane, de America tuturor posibilitățlor, de Iugoslavia ( din cauză de Miloșevici), de arăturile de
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
Liberal/legionar ce mai conta a săpat cîțiva ani în stîncă apoi s-a întors în sat unde l-au angajat la colectiv Șef de atelaj pe un car cu boi frumoși ca-n Grigorescu. Seara venea de la muncă băga plăvanii în curte dejuga îi ducea-n iesle el care nu avusese înainte de asta decît cai și pistoale. Acum avea boi un bici prăpădit și un butoi gol de o sută de vedre. Cu toate astea era vesel glumea bea noroc
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
superbie că a fost insultat (nu, pe mine m-ai combătut). }ugurlan totuși îndeamnă țăranii să se c... în ea de politică. Ulterior, Niculae Moromete o va face, intrînd în partidul comunist. Frații se înjură între ei fără reținere (boule, plăvane, tîmpito, țestosule). Un blestem inedit e adresat lui Niculae de soră-sa: stare-ai bumben. Ilie însuși e siderat, precum Pirgu de Corcodușa, de expresia care îi este tradusă: să fie bolnav și să stea cu dosul în sus. Marin
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
însă ne-om abate pe acolo mai rar. Doar în zilele de iarmaroc... Odată cu ultimele cuvinte ale lui moș Dumitru, liniștea a căzut ca un polog între ei. Din când în când, se auzea doar glasul vreunui cărăuș îndemnându-și plăvanii. Târziu, când șirul carelor a ajuns la Fântâna cu răchiți, moș Dumitru a strigat: Hlibocene! Vino până la mine! Hliboceanu s-a întors repede și a venit fuguța la cei doi bătrâni. Poruncă, moș Dumitre! Nu-i o poruncă, băiete. Îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Nu e nevoie să fie savant, ci să aibă har. PLATON În majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolvă nimic. Dialogurile lui sunt aporii, adică înfundături. Platon e în impas permanent. În asta se vede geniul lui, față de Kant, care e mai plăvan: el are impresia că rezolvă. Platon își dă seama că nu rezolvă nimic. Eu am afirmat odată, într-un salon, că Platon este mișcarea spiritului înlăuntrul eternității. Când gândim, toți suntem platonicieni. Dacă eu încerc să gândesc universul, trebuie să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mingea începea să se învârtă, conta doar cum mânuiau instrumentele lăutarii din teren. Dacă Nae Manea avea chef să ciupă corzile viorii pe extrema stângă, dacă piticul Paraschiv se îndemna să bată la țambal în linia de mijloc sau dacă plăvanul ăla, Damaschin, trăgea de acordeon prin careu, se încingea un chef pe cinste, cu strigături. Câteodată însă, cântăreții erau obosiți, fiindcă erau și ei băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau pilaf pe la tot felul de nunți, botezuri, chermeze, onomastici și cârciumi. Atunci era jale. Jale mare. Mii de bărbați, cei mai mulți tuciurii (mai tuciurii decât plăvanul ăla, Damaschin, care avea pielea de cacao), se simțeau deodată înșelați de iubita lor cu nume băiețos, Rapid, și începeau să fluiere, să înjure, să huiduie, să amenințe și să blesteme, încât mă temeam (eu, nu și tata) că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îl izbea deseori în creștet, nu decisiv, mai degrabă se ferea de ceea ce ar fi putut să se întâmple, decât să provoace fapte memorabile. Dodan Sorin, poreclit Șobolanu’, alintat Șobi, gâfâia ca o locomotivă cu aburi, se tot rotea în jurul plăvanului din fața lui, arunca o sumedenie de lovituri în gol, parcă ar fi prins muște, îndura țăcăneala aia de pumni primiți în cap și, câteodată, prindea un upercut la ficat, care-l îndoia pe Gigi, îi cobora fața la o înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Auzi ce să spuie prrrostul cela de Sapșa: că toți Învățătorii români sunt antisemiți - nu dau vina pe altul, dar el, dobitocul, care trăise atâta timp dincolo de Nistru, În Ucraina, nu-i cunoscuse pe Ucraineni? - aceia mâncători de Ovrei, nu plăvanii noștri! Mama lui de-de-de gânditor cu curu’! Să-ți spun un lucru - n-ai să-l afli nici din cărțile comuniștilor, nici din gura marilor Români, mai ales dacă-s nebasarabeni: povestea cu antisemitismul au scornit-o comuniștii și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]