72 matches
-
vreo valoare? Dă-i-le să facă borș cu ele, o sfătui superior Vlad. Nici Virgil nu se arătă mai prejos. Puse mîna pe o tăbliță și o răsuci disprețuitor pe la nasul Bărzăunului: Și ce credeai c-ai găsit, bă, plachie? Comoara? Ia-le și ți le leagă de gît, să te vadă așa domnul Nicanor. Zău că meriți! Toți izbucniră în hohote de rîs. Chiar și Bărzăunul rîse, considerînd astfel incidentul rezolvat. Ilinca puse tăblițele pe o piatră și făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu sex? Curge sânge? E telenovelă? Ne interesează. Nu? Nu! La cărțile de bucate situația e aceeași: tiraje mici, vânzări subțiri... Ia să strecoare ăștia niște fotografii cu gospodine sumar îmbrăcate între rețeta de ciorbă de perișoare și cea de plachie, să vezi cum le-ar mai devora lumea în metrou dimineața, la prânz și seara... Alta în locul meu s-ar fi mulțumit cu finalul apoteotic de la petrecere, dar eu, ambițioasă și dornică de afirmare, nu. Tânjeam să provoc în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și se pune pe platou. Se pune ceapa tăiată peștișori și fiartă cu sare, oțet, zahăr, foi de dafin, iar după ce s-a răcit se adaugă peste pește, apoi punem măsline și deasupra ornăm cu maioneză și felii de lămâie. PLACHIE DE CRAP 1,5 kg crap, 1,5 kg ceapă, 150 g ulei, 75 g bulion, ½ de căpățână de usturoi, 50 ml de vin, 1 g piper, 1-2 fire de cimbru, 2 foi de dafin, zeamă de pește, sare, oțet
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pește. Adăugăm piperul, cimbrul și foile de dafin, după care turnăm sosul obținut într-o tavă, iar peste sos așezăm bucățile de pește. Peste pește punem felii de roșii, după care dăm la cuptor până se rumenesc peștele cu roșiile. PLACHIE DE PESTE - RETETA SPECIFICA BUCOVINEI 6 bucăți de filé de șalău, 4 cartofi potriviți, 2 morcovi, 1 pătrunjel, o țelină, 2 cepe, o căciulie de usturoi, 4 ardei copți, 300 g popinci fierte, 3 roșii, 100 g făină de grâu, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem uleiul în tavă la înfierbântat peste care punem morcovul tăiat rondele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se pune pe platou. Se pune ceapa tăiată peștișori și fiartă cu sare, oțet, zahăr, foi de dafin, iar după ce s-a răcit se adaugă peste pește, apoi punem măsline și deasupra ornăm cu maioneză și felii de lămâie. PLACHIE DE CRAP 1,5 kg crap, 1,5 kg ceapă, 150 g ulei, 75 g bulion, ½ de căpățână de usturoi, 50 ml de vin, 1 g piper, 1-2 fire de cimbru, 2 foi de dafin, zeamă de pește, sare, oțet
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pește. Adăugăm piperul, cimbrul și foile de dafin, după care turnăm sosul obținut într-o tavă, iar peste sos așezăm bucățile de pește. Peste pește punem felii de roșii, după care dăm la cuptor până se rumenesc peștele cu roșiile. PLACHIE DE PESTE - RETETA SPECIFICA BUCOVINEI 6 bucăți de filé de șalău, 4 cartofi potriviți, 2 morcovi, 1 pătrunjel, o țelină, 2 cepe, o căciulie de usturoi, 4 ardei copți, 300 g popinci fierte, 3 roșii, 100 g făină de grâu, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem uleiul în tavă la înfierbântat peste care punem morcovul tăiat rondele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ancestral al marii bucătării românești: în bucatele simple, la îndemâna țăranilor, nu în mielul fript la groapă, miel pe care bietul țăran nu prea punea gura decât de Paști. Tot din lucrarea lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii și iahniile, preparate „din carne, pește ori legume, mai ales ceapă multă“. Ambele au ajuns pe mesele țăranilor grație influenței bucătăriei târgovețe - cum o numește Radu Anton Roman -, care a preluat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rassolnik-uri delicioase. Tot de inspirație slavă este una dintre zemurile preferate de Nicolae Filimon, cea de știucă fiartă în zeamă de varză acră cu hrean. Scriitorului îi mai plăceau, după cum afirmă Ion Ghica în Scrisori către Vasile Alecsandri, „iacniile și plachiile, crap umplut cu stafide, curcan cu varză umplut cu castane și purcel fript, dacă era întreg“. Peștele umplut cu stafide ne trimite cu gândul la bucătăria evreiască, iar curcanul umplut cu castane este o specialitate împărtășită de majoritatea bucătăriilor europene
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
kebab. Bucătăria târgoveață, cea pomenită de Radu Anton Roman, nu se mărginește însă la mititei și alte produse ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat deja iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de fasole sau de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
întâlnesc în Balcani, dar și în Turcia, Liban, Egipt, Tunisia etc. La noi, diferențele dintre cele două feluri de mâncare s-au estompat de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
feluri de mâncare s-au estompat de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele cu fasole, yigandes plaki; în cazul plachiilor de pește, psari plaki. Amândouă grecești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele cu fasole, yigandes plaki; în cazul plachiilor de pește, psari plaki. Amândouă grecești. Contribuția noastră constă în adaosul, în unele rețete de iahnie de fasole (acelea de dulce), a costiței afumate. Mai fac românii iahnie de cartofi, dar este tot de inspirație grecească (patates yahni). Regretabilă e
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
iahnie de fasole (acelea de dulce), a costiței afumate. Mai fac românii iahnie de cartofi, dar este tot de inspirație grecească (patates yahni). Regretabilă e împuținarea acestor feluri de mâncare: lucrarea lui Radu Anton Roman oferă doar două variante de plachie, ambele cu pește, și două de iahnie (cu fasole, una de post, una de dulce), în vreme ce la începutul secolului trecut lista era incomparabil mai bogată, cuprinzând și iahnii cu carne. Probabil considerate venetice, ele au fost treptat eliminate din cărțile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai dinamic al gătelilor noastre, bucatele burgheze, târgovețe, care au asigurat o minimă „circulație“ de informație între baza și vârful piramidei. Toate culturile gastronomice care au influențat bucătăria înaltă au avut repercusiuni profunde la nivelul celei burgheze. Unele greco-turcisme, precum plachiile ori iahniile, s-au așezat mai întâi pe mesele boierești, dar în scurtă vreme au fost asimilate în mediile târgovețe, iar de acolo au ajuns - simplificate, adică adaptate la puținătatea ingredientelor existente în mediul rural, însă reprezentând totuși un caz
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
murată, clătită cu apă rece și stoarsă 3 mere curățate, tăiate în cuburi 2 căni roșii din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie grecească de pește) Se curăță peștele și se așază întreg într-o tavă pentru cuptor, unsă cu ulei. Se presară din belșug sare, piper negru proaspăt măcinat și zeama unei jumătăți de lămâie. Se încinge uleiul rămas într-o tigaie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
toarnă apoi peste pește, adăugând la nevoie puțină apă, cât să acopere suprafața tăvii de copt. Se taie jumătatea de lămâie rămasă în felii subțiri, care se așază peste pește. Se acoperă tava cu folie de aluminiu și se coace plachia, în cuptorul încins dinainte la 190°C, timp de circa 45 de minute. Se servește direct din tava în care s-a copt. 1 kg pește 1 ceapă mare, tăiată felii 2-3 căței de usturoi pisați 1 linguriță cu semințe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]