1,022 matches
-
această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
800.000 ROL (aproximativ 22 EUR) pentru asistența acordată fiecărei părți civile în situații în care era implicat un avocat desemnat din oficiu. La 11 iunie 2015 a intrat în vigoare un nou protocol care reglementa aceleași chestiuni și prevedea o plafonare a onorariilor la 10.000 RON (2.267 EUR) în cazurile de asistență din oficiu a mai mult de cinci părți civile din partea aceluiași avocat. ... ... V. Practica internă relevantă 30. În decembrie 2019, Departamentul agentului guvernamental a solicitat curților de apel
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
era incidentă în cazul reclamanților (supra, pct. 28). În continuare, deși reglementarea aplicabilă în speță nu prevedea un plafon al onorariilor avocaților desemnați din oficiu într-o situație similară cu cea a reclamanților, curtea de apel a aplicat retroactiv principiul plafonării onorariilor, prevăzut de Protocolul din 11 iunie 2015 [supra, pct. 29; a se vedea, mutatis mutandis, Maurice împotriva Franței (MC), nr. 11.810/03, pct. 90-93, CEDO 2005-IX]. ... 64. În ceea ce privește serviciile juridice oferite din oficiu de reclamanți în beneficiul
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
bugetare. De asemenea, apreciază că o aliniere progresivă permite și o identificare mai riguroasă a situațiilor discriminatorii. Ca atare, norma are ca finalitate tocmai înlăturarea discriminărilor. De prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, care garantează nediscriminarea prin plafonarea salariilor la cele din grila din anul 2022, moment față de care se dorește alinierea salariilor, autorii excepției doresc să se folosească pentru a obține salariul la maximul din grila din anul 2022, fiind nemulțumiți de dispozițiile și de modul
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
efectiv prestate în cadrul implementării unor proiecte cu fonduri externe nerambursabile, iar cei care au un salariu de bază mai mare, deși au prestat același tip de activitate, pe aceeași perioadă, nu pot primi integral drepturile salariale suplimentare din cauza plafonării. Textul criticat îngrădește dreptul la muncă ce presupune și dreptul la un venit proporțional cu munca prestată, atât cantitativ, cât și calitativ. Astfel, se blochează dreptul celor care doresc să lucreze suplimentar sau al celor implicați în proiecte finanțate extern
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
sfârșit, mai arată că se încalcă și principiul stimulării personalului din sectorul bugetar consacrat de art. 6 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 7. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal arată că plafonarea nivelului veniturilor salariale din cadrul unităților administrativ-teritoriale la cel al indemnizației lunare a funcției de viceprimar are în vedere și prevederea cuprinsă în art. 11 alin. (3) din același act normativ, conform căreia stabilirea salariilor lunare în cadrul acestor autorități
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean), este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice. ... 16. Astfel, criticile formulate, potrivit cărora plafonarea cuantumului brut al salariului de bază nu poate depăși indemnizația viceprimarului comunei, fiind discriminatorie, sunt neîntemeiate, întrucât dispozițiile legale criticate vin să dea expresie tocmai principiului autonomiei locale prevăzut de art. 120 din Constituție. Viceprimarii ocupă funcții de demnitate publică
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale. ... 19. Referitor la critica potrivit căreia există o diferență de tratament între funcționarii care participă la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și viceprimarii care participă la aceleași proiecte, diferențe care se manifestă prin plafonarea veniturilor de natură salarială pentru prima categorie și acordarea în mod neîngrădit a acestora celei de-a doua categorii, în cotă de până la 25%, Curtea a reținut că funcționarii publici și aleșii locali (care fac parte din categoria aleșilor
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
indemnizație. Or, nașterea dreptului de indemnizație în mod diferit nu poate fi un criteriu obiectiv și rezonabil pentru a se plăti în mod diferențiat o indemnizație reparatorie, în condițiile în care legea-cadru nu creează această discriminare. ... 16. Se menționează că plafonarea cuantumului indemnizației pentru o perioadă de șapte ani afectează proporționalitatea măsurii, în condițiile în care Legea nr. 341/2004, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, nu a fost abrogată și prevede că această indemnizație se achită în cuantum
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
la Convenție, precum și cele ale art. 2 privind garantarea drepturilor tuturor indivizilor, fără nicio deosebire, din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. ... 31. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează plafonarea anumitor indemnizații de revoluționari, prevăzute de Legea nr. 341/2004, prin acte normative adoptate de legiuitorul delegat. ... 32. Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, prin
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), prin Legea nr. 165/2013, statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
14 ianuarie 2021, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată, instituind evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestuia și la categoria de folosință existentă la data preluării, nu reprezintă o măsură de plafonare a măsurilor reparatorii acordate prin actul normativ criticat, ci, în realitate, constituie o transpunere legislativă a principiului restitutio in integrum, scopul urmărit fiind acela ca măsura reparatorie acordată să corespundă cu valoarea reală a imobilului, prin raportarea obiectivă la datele
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
din anexa Legii-cadru nr. 153/2017. ... 102. Din centralizarea datelor comunicate de instanțele naționale au fost identificate hotărâri judecătorești rămase definitive la nivelul curților de apel Alba Iulia, Brașov, Cluj, Craiova, Galați, Oradea și Ploiești, prin care s-a statuat că plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și în privința drepturilor salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, în sens contrar fiind formulate numai opinii teoretice. ... 103. Opțiunea provizorie a instanței de trimitere în
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
lângă costul locuințelor, și cel al utilităților înregistrează creșteri, punând presiune asupra bugetelor gospodăriilor, în special al celor cu venituri reduse. Asigurarea accesibilității utilităților din punct de vedere al prețului pentru toți consumatorii, prin măsuri financiare de protecție socială (vouchere, plafonarea tarifelor, ajutoare pentru încălzire, etc.) Ministerul Energiei; Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse 2.3. Creșterea fondului de locuințe publice (în special a fondului de locuințe sociale și de necesitate) Asigurarea unui fond imobiliar de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
cuantumul net al pensiei, eliminând posibilitatea de actualizare a pensiei militare, creează o situație inferioară față de persoanele asigurate în sistemul public de pensii. Totodată, modificarea care permite actualizarea pensiei este fără sens, câtă vreme același act normativ stabilește imperativ plafonarea pensiilor la media soldelor nete. De altfel, Legea nr. 223/2015, în forma actuală, impune o dublă plafonare a pensiei militare de stat, atât prin art. 30 (care prevede că pensia nu poate fi mai mare de 85% din baza de
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
persoanele asigurate în sistemul public de pensii. Totodată, modificarea care permite actualizarea pensiei este fără sens, câtă vreme același act normativ stabilește imperativ plafonarea pensiilor la media soldelor nete. De altfel, Legea nr. 223/2015, în forma actuală, impune o dublă plafonare a pensiei militare de stat, atât prin art. 30 (care prevede că pensia nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul), cât și prin art. 60 (care prevede că pensia netă nu poate fi mai mare decât
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
valoarea salariilor aflate în plată, creând astfel o discriminare a cadrelor militare față de alte categorii de pensionari. ... 32. Mai mult, deși legea (art. 11 din Legea nr. 80/1995) prevede acordarea unor sporuri pentru rezultate meritorii în îndeplinirea obligațiilor, prin plafonarea introdusă de art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pensionarii sunt practic lipsiți de efectele acordării ordinului „Meritul Militar“. Mai mult, majorarea aferentă acordării semnului onorific a fost extinsă, prin Legea nr. 149/2018 pentru modificarea
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
nete cu aceste procente, iar nu de a o plafona. ... 33. Totodată, deși prin plata contribuției la fondul de pensie suplimentară, potrivit legii, pensionarul militar avea dreptul la sporurile prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, ca urmare a plafonării pensiei nete, nici acestea nu mai sunt acordate, deși persoana activă a contribuit la acest fond. ... 34. Prevederile criticate încalcă și principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat și dispozițiile Legii nr. 223/2015 care consacră principiul egalității, adică
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
și care au în plată pensii nediminuate și persoanele care s-au pensionat ulterior acestui moment, întrucât aceste persoane se află în situații juridice identice. Astfel, pentru persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 nu există plafonarea cuantumului pensiei militare de stat. ... 36. Totodată, se invocă o discriminare a militarilor față de magistrați, sub aspectul reglementării referitoare la pensia de serviciu, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 22 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, prin aplicarea în perioada 2010-2017 a unei valori de referință sectorială dintr-un act normativ care a fost abrogat din 1 ianuarie 2010 și respins de Parlament la 19 martie 2012, prin plafonarea valorii de referință sectorială la nivelul anului 2008, pentru faptul că aceasta nu a fost revizuită periodic, nu a fost actualizată în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, cu indicatorii de prioritate intersectorială și cu valorile de referință
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, intră și el în limita de 85%. ... 15. Cu referire la această critică, Curtea reține că, prin natura ei, plafonarea de 85% a cuantumului pensiilor prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015, ca orice plafonare, presupune, în mod necesar, aplicarea aceluiași tratament juridic unor situații care nu pot fi absolut identice. Simplul fapt că vechimea pensionarilor este diferită, de
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
108 din Legea nr. 223/2015, intră și el în limita de 85%. ... 15. Cu referire la această critică, Curtea reține că, prin natura ei, plafonarea de 85% a cuantumului pensiilor prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015, ca orice plafonare, presupune, în mod necesar, aplicarea aceluiași tratament juridic unor situații care nu pot fi absolut identice. Simplul fapt că vechimea pensionarilor este diferită, de la caz la caz, nu îi plasează pe aceștia în situații diferite de care legiuitorul trebuie
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
poate avea semnificația unei discriminări interzise de art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece nu este rolul acestui text constituțional să impună legiuitorului să trateze fiecare situație în parte ca pe un caz particular, unic. ... 16. De altfel, ideea de plafonare a fost mereu admisă de Curtea Constituțională, nefiind discriminatorie. Astfel, în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, Curtea, evocând cele statuate prin Decizia
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, Curtea, evocând cele statuate prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reținut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]