3,039 matches
-
Radu Cange Poeme în singurătate Atâta frumusețe am ucis, tot revăzând-o, că ochii mei tocit-au priveliști și popoare. Și trupuri de femei s-au revărsat în mine, cum apele pe plaiuri și plină mi-a fost viața de Domnul dăruită. Amar de ani trecut-a peste mine și-un dialog cu El prin Psalmi am zămislit. Și-un glas mi-a zis, că singura ce n-o pieri e-înțelepciunea. Și
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, care a vibrat la sonoritățile ancestralei alcătuiri muzicale, identificându-se, astfel, cu una din esențele perene ale melosului românesc de sorginte folclorică. Ce alt omagiu mai frumos ar fi putut să aducă Ligeti plaiului mioritic în care a fost zămislit, dar și lui Béla Bartók, părintele său spiritual, coborâtor din același mirific spațiu?
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
a prezentului: MIHAI EMINESCU. Amintirea lui, moștenirea lăsată de el, ne obligă să-l purtăm cu noi în suflet. Se aude numele lui Eminescu de la hotar la hotar? Cu așa mulți români în lumea largă acest poet și jurnalist de pe plaiurile mioritice ar fi trebuit să fie un exemplu. Este? Trebuie să dăruim averea Eminesciană celor din jurul nostru, celor care azi ne spun mamă și tată, încercând să facă primii pași în viață, uitându-se în ochii noștri cu acea privire
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
să-l comemorăm pe marele poet și în viitorul viitorului. “Când tot se-nveselește, când toți aci se-ncântă, Când toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.” (M. Eminescu - Din străinatate) Mădălina Corina Diaconu
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
informațional și cultural unic în care valorile să circule nestingherit, având obligația să păstrăm tradițiile și obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, să le păstrăm și să le ducem mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte romanești. Planurile noastre erau în 2009, de a cuceri Mapamondul... și colțurile cele mai indepartatea ale acestuia unde locuiesc conaționali români! Este o glumă, dar dacă stau bine să mă gândesc ar
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
în mână. Parcurgerea acestui traseu se va realiza în maxim o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu urcarea, acest traseu este preferat de cei care practică mountain bike.Tehnica de coborâre, mai ales prin zonele de pădure, este
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
drepturilor românilor din Harghita și Covasna, pentru că apoi să-l recompensam pentru întreaga sa activitate neprețuita pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război și “persona non grata” în Ucraina, acum plecat dintre noi fără a-și fi mai vazut plaiurile natale, pentru că anul trecut să-l premiem pe istoricul și jurnalistul basarabean Alexandru Moraru. În memoria lui Mile Cărpenișan reamintim una din ultimele sale dorințe, scrise în eter:“Va provoc să fiți oameni! În fiecare zi, vă provoc să faceți
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
bariton Dumitru Caulea. Pentru comunitatea românească din orașul Cernăuți și împrejurimile lui, săptămâna luminată s-a încheiat simbolic și impresionant, deoarece de ani buni încoace scenele din Cernăuți n-au mai găzduit un solist român, dacă facem abstracție de ansamblul „Plai” (conducător artistic și dirijor, maestrul Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei) al Filarmonicii din Cernăuți. Duminica Tomei din anul acesta ne-a oferit această fericită ocazie, iar noi, spectatorii care eram prezenți în sală, am crezut cu toții în această minune
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
cei 20.121.641 de locuitori (2011), 16.307.004 s-au declarat ortodocși. La care adăug și pe cei 32.558 creștini pe stil vechi + 870.774 romano-catolici + 150.593 greco-catolici. Scot din demonstrația de față, străinii stabiliți pe plaiuri mioritice: musulmani - 64.337, sârbi - 14.385, evrei - 3.519, armeni - 393 sau pe cei 30.557 de altă religie, care, firesc, au venit cu credința și obiceiurile lor. Eliminăm și pe cei 1.259.739 de locuitori despre care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
anii 1944-1950, în ziarele postcomuniste Adevărul, Azi și Dimineața (așa cum se prezentau ele în "falsul an de grație" 1990), în "cloaca maximă" de la România Mare, ca și în incendiara zeflemea cu substrat etic de la Academia Cațavencu și de la "ruda" sa, Plai cu boi. În mai mare măsură chiar decât mostrele de limbaj violent xenofob de la România mare, angoasante i se par Ruxandrei Cesereanu scrisorile de amenințare adresate unei personalități a elitei culturale românești precum Ana Blandiana, ca și odiseea "amară" a
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
și cu stele zăcând toate una-ntr-alta stea lucind după luceferi, poleind în glumă ziua nesătulelor muiere am tocmit cu viers și spadă tot al nimbului abis și târziu, întorși acuma, înăuntru către rană, numa'oaste poci să dărui plaiului de pe tavan, și-n tăcerea ce e stinsă să nu între mâna ta aprinsă și paharul meu de apă cât să poată să-l încapă zâmbetul de azi și ieri. Erau mândrele cămile călărite de copile eram mândri, calzi iloți
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
care vin pentru prima data in România) faptul că deși majoritatea au impresia că suntem o țară din lumea a treia, odată ajunși aici află lucruri foarte interesante sau vizitează locuri deosebite, iar după ce pleacă abia așteaptă să revină pe plaiurile mioritice .... A apărut și pe .com logo-ul, locuiesc în SUA și vă pot asigura de astă. Păcat că Brâncuși e sculptor frances născut român și Eliade istoric și filosof american Romanian born, dar asta este prețul notorietății mondiale. Cu
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
Dinspre vechimi, un tainic ritual... Prin lumea lor, menit-au să mă fureă Brazi constelând în straie de coral, Ascult cum vin psalmodiind pe val Oltul și Jiul vitregii să-ndure. Bătrâni, cu barbă sură de rășină Mă-ncoronează peste plaiul crai, țintindu-mă cu ace și lumină... Pădurea-ntreagă pare alb alai De cetină supusă, ce se-nchină Și mă întreabă: ŤUnde pleci? Mai stai!ť Iubiți-i, de se poate, pe măsură Dacă-n aceste vremuri sunt pe lume
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
educatoarea, ale șefei de detașament de pionieri, Morar Claudia Felicia, primind raportul la un foc de tabără, la Năvodari, ale adolescentei numai piele și os Clody " ținută stângaci de gât de un puști cu walkmen atârnat de gât,la Cabana Plaiul Foii,tot cu el,rezemată de schiuri,la Predeal, lângă teleferic și,împreună cu alți fani, la un concert al trupei Phoenix . - ...întâi și întâi vizionez expoziția de fotografii nostalgice! Fotomontajul lui Relu!Altarul Nanei! declar, la fiecare sosire și, înainte
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
pusta maghiară. Eu voi bate fierul poeziei ca o sabie de sânge Și nici cel puțin a plânge nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge Ca lupii de stepă vom urla căci pe plai nu va mai ninge. Domnița postmodernă Drumul până la zid e lung să-l mai parcurg. M-am opintit oricum pe conceptul de drulă. Pe canapeaua ei modernă domnița postmodernă Văzând conceptul cât de falnic e suferă arhaic scuipând cuvinte postmoderne
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
au sădit Alexandru. Vezi, lumea recentă vânează mangoți, Durându-și cetăți mercantile, Doar tu mi te strădui să scrii, dacă poți (?), Pasteluri, ca bardul Vasile. Doar tu câte-un stih pastoral mai presari Prin veacul acesta constríctor, Visându-te-n plaiul poeților clari, Frățâne cu Ion și cu Victor. Menirea ta-i abia de lumânare Te scormonesc și-n iastă insomnie Coracoide întrebări, la care Niscai soluții doxa ta nu are, De-ar fi vieți să traversezi o mie. Pen^ că
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
din luni gondolă noi bureții burețim și pe toți vă mucezim” alelei - bureți de soartă scrieți-mi pe pântec hartă descrețiți în mațe-o poartă burta s-o simțim deșartă colo-i gura iadului umple gura raiului pe picior de plai ajunși de raze să fim străpunși să uscăm păcat și vină să-ndreptăm tot ce se-nclină să-nchinăm la sfinți cocori grădina cu sfinte flori hai - bureți întunecați la minune ajutați și-o să fiți în ochii Lui creți de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
-s fericit că am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie Și ne-au impus puteri imperiale Să ignorăm credințe ancestrale Nu-s fericit - străinii ne-au distrus Pervers și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Citește mai mult Nu-s fericitNu-s fericit că am ajuns un sclavși dangătul de clopot sună gravLa ce bun să invoc pe dumnezeuCând Țarina respiră tot mai greuAcum, când anul moare de bătrânNoi ne-am pierdut statutul de stăpânPe plaiuri moștenite din strămoșiNe-au atacat călăii lui GavrocheNu-s fericit. Cum suntem colonieNe-au invadat borfașii din pustieși ne-au impus puteri imperialeSă ignorăm credințe ancestraleNu-s fericit - străinii ne-au distrusPervers și criminal ca un intrus -Prezentul, veșnicia și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nr. 1949 din 02 mai 2016. Aduceți Basarabia acasă Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați pierdută prin străini Aduceți Basarabia acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsati imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasă Poruncă care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
prin străini Aduceti Basarabia acasă Și aruncați coroana ei de spini! Citește mai mult Aduceți Basarabia acasăAduceți Basarabia acasăNu o lăsați pierdută prin străiniAduceți Basarabia acasăSă nu cerșească milă prin veciniAduceți Basarabia acasăNu o lăsati imperiului rusescAduceți Basarabia acasăCăci este plai cu suflet românescAduceți Basarabia acasăPământ străbun din zestrea dacilorAduceți Basarabia acasăCu un trecut din vremea tracilorAduceți Basarabia acasăE sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasăPoruncă care binecuvântează Aduceți Basarabia acasăNu o lăsați să moară prin străiniAduceti Basarabia acasăși aruncați coroana
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
niciodată nu s-a gândit ca această capdoperă să fie redată într-un limbaj poetic care să aibă ritm, rimă, forme prozodice fixe și figuri de stil, iar această îndrăzneață încercare iată că ne onorează să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las la o parte faptul că - trecătoare, timide și foarte mici încercări - s-au făcut sporadic în diferite limbi ale lumii, dar numai din cartea psalmilor și a proverbelor ori simple
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
captivante pagini, m-a încântat. În primul rând am simțit că întreaga lucrare este o incontestabilă și o ambițioasă încercare de a muta uriașul fluviu biblic al Vechiului și Noului Testament de pe tărâmurile sfinte ale străvechii Palestine pe luminoasele noastre plaiuri mioritice. A fost o ambiție auctorială uriașă care, din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar, lingvistic și
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai scris, am gasit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]