108 matches
-
originalul din arhivă; ... g) baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni; ... h) copii ale cărților funciare; i) fișiere .cgxml cu informații din baza de date a sistemului integrat de cadastru și carte funciară; ... j) date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie); ... k) alte documentații (hărți de carte funciară, sisteme informaționale specifice etc.). ... (3) Oficiul teritorial predă executantului datele și informațiile furnizate de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, privitoare la imobilele pe care acestea le dețin, în vederea realizării lucrărilor
REGULAMENT din 9 iulie 2014 (*actualizat*) de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278700_a_280029]
-
originalul din arhivă; ... g) baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni; ... h) copii ale cărților funciare; i) fișiere .cgxml cu informații din baza de date a sistemului integrat de cadastru și carte funciară; ... j) date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie); ... k) alte documentații (hărți de carte funciară, sisteme informaționale specifice etc.). ... (3) Oficiul teritorial predă executantului datele și informațiile furnizate de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, privitoare la imobilele pe care acestea le dețin, în vederea realizării lucrărilor
REGULAMENT din 9 iulie 2014 (*actualizat*) de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279222_a_280551]
-
originalul din arhivă; ... g) baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni; ... h) copii ale cărților funciare; i) fișiere .cgxml cu informații din baza de date a sistemului integrat de cadastru și carte funciară; ... j) date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie); ... k) alte documentații (hărți de carte funciară, sisteme informaționale specifice etc.). ... (3) Oficiul teritorial predă executantului datele și informațiile furnizate de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, privitoare la imobilele pe care acestea le dețin, în vederea realizării lucrărilor
REGULAMENT din 9 iulie 2014 (*actualizat*) de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279987_a_281316]
-
active provenite din înregistrarea sporadică a imobilelor din sectorul cadastral/sectoarele cadastrale; - fișiere .cgxml cu date din baza de date a aplicației e-Terra, aferente imobilelor cu geometrie asociată din sectorul cadastral/sectoarele cadastrale; - date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie); - alte documentații (hărți de carte funciară, cadastru imobiliar-edilitar, sisteme informaționale specifice etc.), în măsura în care sunt necesare realizării lucrărilor; - datele preluate de la autoritățile și instituțiile publice centrale și locale privind imobilele din sectorul cadastral/sectoarele cadastrale. 3.2.3. Recunoașterea terenului
ANEXĂ din 5 august 2016 privind Specificaţiile tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară, finanţate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275149_a_276478]
-
și datele textuale din DDAPT; - baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni; - copii ale cărților funciare; - PAD active provenite din înregistrarea sporadică; - fișiere .cgxml cu date din baza de date a aplicației e-Terra; - date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie); - alte documentații (hărți de carte funciară, cadastru imobiliar-edilitar, sisteme informaționale specifice etc.), în măsura în care sunt necesare realizării lucrărilor; - datele preluate de la autoritățile și instituțiile publice centrale și locale. 3.2.3. Recunoașterea terenului În cadrul acestei operațiuni Prestatorul parcurge următoarele etape
ANEXĂ din 5 mai 2016 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271884_a_273213]
-
sau mutilarea unor biserici de lemn izolate și anonime se resimte asupra întregului ansamblu ca niște pagini necitite, rupte dintr-o carte de patrimoniu. Bisericile de lemn din România prezintă câteva trăsături fundamentale comune. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiulară - alungită între răsărit și apus, boltirea navei și acoperișul în patru ape. La acestea se adaugă, fără îndoială, calitatea execuției, căci nici în cele mai îndepărtate fundături de țară nu întâlnești o biserică de lemn făcută de bărdași simpli
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Biserica a fost înconjurată inițial de clădiri-anexe, dependințe și de un zid protector. În stadiul actual al cercetărilor este imposibil de precizat amplasamentul primei biserici, planimetria și structurile sale de zidărie. Totuși, numeroasele morminte distruse de fundațiile bisericii actuale, monedele găsite aici, emise în secolul al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea (Carol I Robert de Anjou [1288-1342], Sigismund de Luxemburg
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
randament ridicat măsurătorilor. "Articol principal: Teodolit" Teodolitele sunt instrumente care permit citirea directă și foarte precisă a unghiurilor (până la 1 sec.) și sunt folosite în special în geodezie și astronomie. "Articol principal: Tahimetru" Tahimetrul ese un instrument topografic folosit în planimetrie, nivelment și tahimetrie, atât pentru lucrări principale cât și pentru ridicări de detaliu, cu ajutorul său măsurându-se unghiurile, distanțele și diferențele de nivel. "Articol principal: Nivelă topografică" Nivela topografică este un instrument optic sau electronic de mare precizie folosit la
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
de la Plăviceni-Olt și neamul doamnei Stanca” în „Arhivele Olteniei”, VI, 1927, p. 266). Din 1995 până în 2000, au loc mai multe campanii de săpături arheologice inițiate de Muzeul Județean Teleorman cu scopul de a pune la dispoziția proiectantului informații privind planimetria construcțiilor acum dispărute, împreună cu elemente de arhitectură de detaliu și ansamblu, semnificative pentru evidențierea etapei de construire a monumentului, nivelurile de călcare și relațiile cronologice dintre diferitele construcții ale ansamblului. Cu ocazia acestor campanii au fost întreprinse și lucrări de
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
mai păstrează în numele lor rădăcina "castra" sau derivate ale acesteia: Lancaster, Chester și Manchester. Arhitectură română, preponderent din piatră, a adus Daciei cucerite castre militare ce străjuiau limesul extins al imperiului. În nucleul lui transilvănean existau așezări orășenești cu o planimetrie structurată octogonal, cu forumul la intersecția celor două străzi odonatoare, cu porți cu turnuri la intrarea în oraș: Alba-Iulia (Apulum), Turda (Potaissa), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta, în vecinătatea căreia se află celebrul pod peste Dunăre, cu pilonii conservați, cunoscut
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
călcare XIII și XII, a fost constatată o construcție dotată cu o absidă, element care nu este prezent în construcțiile canaanitee. La Ekron, în stratul de călcare VII, a fost dezvelită o clădire, identificată ipotetic cu un megaron, a cărui planimetrie pune în evidență elemente tipic grecești. O clădire sacrală, care se extinde în trei straturi arheologice, pare să fi fost descoperită și la Tell-Qasile. Funcția sacrală a clădirii rezultă din structura sa planimetrică precum și din numărul relativ mare de materiale
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
1886) de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea Tismana etc.). Printre cele mai vechi așezări de care vorbește istoria noastră se numără și Curtea de Argeș cu împrejurimile ei. În veacul al XIII
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
situație surprinsă la momentul publicării lucrării "Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei" în anul 1978. În urma intervențiilor de după această dată, biserica a căpătat o formă mai apropiată de cea inițială. De dimensiuni mici spre medii, biserica prezintă planimetria obișnuită. Printr-un frumos portal, ce seamănă cu cel întâlnit la biserica de lemn din Sebiș, situat pe latura de sud a bisericii, se ajunge în pronaosul bisericii. Pronaosul bisericii este despărțit de naos printr-un perete în care au
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
pronaosului se ridică turnul clopotniță. Învelitoarea șarpantei e din șindrilă. Altarul semicircular detașează și particularizează acest monument, potențându-i valoarea arhitecturală. În acest caz deslușim aici o încercare de „imitare” a arhitecturii medievale de zid printr-un material neadaptat acestei planimetrii. Interiorul lăcașului conservă încă pictura murală, de factură populară, datând din anul 1806. Rânduiala scenelor religioase respectă Erminia post-bizantină tradițională. Pe boltă apare Sf.Treime și Maria cu pruncul, Serafimii, iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul prezintă
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
rândunică”. În incinta Muzeului Satului Bucovinean a fost reconstituită o casă de locuit din localitatea Pârteștii de Jos, zona etnografică Humor. Construcția datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ultimul proprietar fiind Șveica Filip. Casa are o planimetrie de tipul cameră-tindă-cameră, cu două cămări sub plecătoarea din spate. Cămările aveau rolul de spațiu de depozitare. Fundația construcției este realizată din beton ciclopian și piatră. Temelia a fost reconstituită folosindu-se piatră de râu și liant mortar. Pardoseala este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Tène ("Gruiul Văcarului"), așezare Hallstatt, o așezare de secol VIII-IX și alta de secol XI-XIII, epoca medievală timpurie. La Comăna de Jos au fost cercetate locuințe săpate în sol la diferite adâncimi, fiind dezvelite 14 bordeie și 18 semibordeie, cu planimetrie diversă, cu instalații de foc constând în cuptoare de piatră și de lut. De asemenea, s-a constatat și existenta instalațiilor de foc amenajate în aer liber (vetre de foc) Este locul în care s-a născut Ștefan Mailat, cel
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
aproximație: leat # 3PNA ( sau A, 7151 sau 7154 ), ceea ce ar însemna 1643 sau 1646. Cercetătorii presupun că citirea corectă ar fi de 7151, făcându-ne să înțelegem că anul 1643 este un termen „ante quen” de zidire a lăcașului. În funcție de planimetria monumentului se consideră că zidirea acestei sfinte biserici poate coborî în timp, de la acest an, cu mai mult de un veac (secolul al XVI-lea, cca. 1500 - 1525) Biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae", sec. XVIII, strada Principală, nr. 1 BV-II-m-B-11648(Cod
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
în zonă susțin această presupunere. În sprijinul unei datări în secolul al XIX-lea pledează și faptul că pictura interioară, care acoperă pronaosul, naosul și altarul, a fost realizată doar în anul 1878 de către „Maer Darie, zugravu din Valea Ierii”. Planimetria edificiului se înscrie tipului comun Munților Apuseni, având în plus un pridvor sudic și turnul cu foișor și coif înalt. De la vechiul edificiu ni s-a transmis doar poarta de lemn a cimitirului, ce are incizată data 1790. Biserica de
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
a trăit traiul" până în anii '50 când, fiind într-o stare avansată de degradare a fost demolată, bârnele fiind tăiate și folosite ca lemne de foc. A fost cuprinsă în studiul lui Leontin Ghergariu, ce a vizitat biserica, stabilindu-i planimetria. Cimitirul vechi din centrul satului păstrează încă urmele vechii bisericuțe. Piciorul mesei altarului, și azi în picioare, păstrează vie amintirea bisericuței de lemn. Tradiția locului spune că biserica a fost adusă din satul Nadiș, aflat doar la câțiva kilometri de
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
majoră o are cercetarea defectuoasă: o campanie în anul 1939 pe zidurile de nord; o alta în anul 1943 pe incintele de vest; alta campanie în anul 1963 pe suprafața platoului. Nici una nu a dat raspuns la întrebarea fundamental despre planimetria fortificației romane și fazele ei de construcție. Cauza a fost suprapunerea cetății medievale peste cea antică, desele intervenții, chiar pentru scoaterea pietrei, uneori până la stâncă, la adâncimea de 4-5 metri. Arheologic, poți săpa atât, câțiva ani, într-o nivelare cu
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
Edificiul Spitalului de neuropsihiatrie din municipiul Oradea a fost proiectat de arhitectul și antreprenorul Kálmán Rimanóczy junior, câștigătorul unui concurs național. Lucrarea a fost realizată în 1902-1903. Clădirea spitalului a fost propusă și realizată în sistem pavilionar. Având o planimetrie în U, clădirea se desfășoară pe 3 nivele, iar fațada principală este dominată de rezalitul central, deosebit de monumental, nu atât prin elementele decorative, discrete, cât mai ales prin volumetria și alura acestuia. În anul 2012, pavilionul 1 al spitalului a
Spitalul de neuropsihiatrie (Oradea) () [Corola-website/Science/313369_a_314698]
-
a poporului român și capacitatea "inginerilor" țărani de a-și apropia și adapta specificul local la cele mai diverse invenții europene și asiatice. Monumentele de arhitectură populară prezintă, la rândul lor, îndeosebi în ceea ce privește construcția caselor, o diversitate a tipurilor regionale (planimetrie, elevație, tehnici de construcție, sisteme decorativ-arhitectonice, instalații de încălzit, organizarea interiorului, mobilier) ce probează funcționalitatea și ergonomicitatea excepțională a spațiului construit și, totodată, personalitatea stilistică a "arhitecților" țărani din toate zonele etnografice ale României, capacitatea adaptării constructorilor la materiile naturale
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
lui "„Petrescu”", scris mai jos, cu litere latine, este al propietarului moșiei "„Butești, ce-i zice Purani”". Biserica din Puranii de Sus este una dintre foarte puținele biserici de lemn rămase în zona de sud a Munteniei. Are dimensiuni modeste, planimetrie comună, cu puține elemente artistice care să o scoată în evidență. Totuși, conservarea parțială a învelitorii de tablă, originală, este demnă de menționat. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
rămase în zona de sud a Munteniei. Salvarea ei din ruine a condus la înlocuirea materialului original într-o proporție foarte mare. Îmbrăcămintea ei de zid, de altă dată, este amintită de fragmente pe latura de sud. Are dimensiuni modeste, planimetrie cu tindă mai îngustă decât naosul, un buzunar special pentru proscomidie pe latura de nord a altarului și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
sistolică la arterele gambei < 50 mm Hg sau presiune sistolica la nivelul halucelui < 30 mm Hg) (foto 19). Suprafața/mărimea se va măsura în cm după debridare și vai calculată fie prin înmulțirea diametrului mare cu cel mic fie prin planimetrie. Profunzimea - Gradul 1 - ulcerație superficială (dar în toată grosimea tegumentului) care nu pătrunde în strucuri mai profunde decât dermul). - Gradul 2 - ulcerație profundă (care pătrunde în țesutul subcutanat, interesând fascia, mușchi sau tendoane). Dacă o ulcerație superficială este însoțită de
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]