173 matches
-
în rădăcina și tulpina de la aceeași specie, canalele iau naștere ca două sisteme separate și rămân distincte. De asemenea, în atenția cercetătorilor au intrat și organele vegetative tulpina, frunza (Grimm, 1904; Weiss, 1925; Zornig și Weiss, 1925; Lavalrée, 1948), anatomia plantulelor (Desphande și Kumar, 1968) și ordinea de apariție a vaselor în nervurile foliare (Trecul, 1893) ori structura tuturor organelor vegetative la specii din diferite triburi și subfamilii (Sayeeduddin și Moinuddin, 1939). La noi în țară, Rugină și Toma (1989) publică
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
anatomice și morfologice prezentate în această lucrare, am utilizat material biologic de proveniențe diferite, colectate în anumite stadii de dezvoltare ontogenetică. Pentru urmărirea proceselor de histogeneză și organogeneză am analizat secțiuni realizate la niveluri diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lucrare, am utilizat material biologic de proveniențe diferite, colectate în anumite stadii de dezvoltare ontogenetică. Pentru urmărirea proceselor de histogeneză și organogeneză am analizat secțiuni realizate la niveluri diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în mod diferit, în funcție de vârsta acestuia și modul de prelucrare ulterior: • plantulele și inflorescențele sau
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în mod diferit, în funcție de vârsta acestuia și modul de prelucrare ulterior: • plantulele și inflorescențele sau florile au fost fixate mai întâi în fixatorul Bouin (acid picric în soluție apoasă saturată 75 ml, formol 40% 25 ml și acid acetic glacial 5 ml) timp de 24 48 ore, după care au fost spălate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
spălate și conservate în alcool 70°, probele urmând a fi supuse împarafinării; • plantele mature au fost fixate și conservate în alcool 70°, urmând a fi secționate la microtomul de mână, cu ajutorul briciului botanic. Pentru a studia organele foarte fragile ale plantulelor nu sunt suficiente secțiunile efectuate manual, ci sunt necesare secțiuni în serie, realizate în urma procesului de împarafinare. Acest procedeu prezintă avantajul că, deși mult mai laborios decât tehnica de secționare manuală, permite obținerea unor serii continue de secțiuni și analiza
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de frunze, vârfuri de tulpini și părți de calus, cu un volum de maxim 1 mm3, au fost prelevate atât de la plante crescute în condiții normale (pentru evidențierea unor modificări citologice ce însoțesc procesele de morfogeneză normală), cât și de la plantule regenerate „in vitro", pentru a urmări modificările induse la nivel celular: pe de o parte de condițiile de mediu, iar pe de altă parte de fitohormonii folosiți pentru inducerea proceselor de morfogeneză. Fixarea dublă s-a realizat în glutaraldehidă 4
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
microscopul electronic cu transmisie. După cele mai relevante aspecte au fost realizate fotografii. IV.STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele vegetative atât în stadiul de plantulă, cât și de la planta matură, la diferite niveluri, pentru a urmări procesul de histogeneză, pentru a surprinde formarea meristemelor laterale și trecerea de la structura primară la cea secundară. Vl.1 Rădăcina cu structură primară are cilindrul central tetrarh, cu patru
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
feloderm și liberul secundar este greu de precizat; un indiciu ar fi colenchimatizarea elementelor de parenchim liberian. În axa rădăcinii nu se mai observă lemnul primar, iar vasele au diametrul mai mare și lumen de contur neregulat. IV.2. Tulpina plantulei este formată din hipocotil, epicotil și tulpina propriu-zisă, foliată, iar la planta matură tulpina aeriană este ierbacee în partea superioară și lignificată la bază. Hipocotilul (fig. 2) este protejat la exterior de o epidermă cu celule izodiametrice, având pereții intern
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de colenchim se observă pereți de diviziune, atât anticlini cât și periclini. În lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
unul extern de liber și altul intern de lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale se diferențiază de timpuriu, iar procesul de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate scheme ale secțiunilor transversale prin organele vegetative ale plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1972). • cilindrul central al rădăcinii este tetrarh la Salvia officinalis L.; în literatura de specialitate tipul tetrarh este considerat ca fiind specific întregii familii Labiatae; • trecerea de la structura primară a rădăcinii la cea secundară se face foarte repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în treimea inferioară; • frunzele opuse nu iau naștere exact de la același nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
germinație bună și o umiditate normală. Tratarea chimică se face prin următoarele metode: tratarea uscată se realizează prin acoperirea semințelor cu un strat de particule, care are rolul de a distruge sporii existenți la suprafață și de a proteja tinerele plantule o anumită perioadă de agenții fitopatogeni existenți în sol; tratarea semiumedă este recomandată la speciile cu semințe netede, lucioase ceea ce asigură o repartiție și acoperire bună a acestora, cu produsul de tratat. Pentru aceasta, semințele sunt umectate cu o cantitate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cât și de patogenii din sol; tratarea prin încrustare (drajare). Această metodă constă în acoperirea semințelor cu o peliculă sau crustă groasă, solubilă. Acest tip de tratament asigură, atât distrugerea patogenilor din sămânță sau de la suprafață, cât și protecția tinerelor plantule, însă există riscul, ca în condiții de secetă pelicula nu se solubilizează, având loc asfixierea germenilor; gazarea sau fumigarea se aplică în general în masa de produse depozitate (cereale, vrac, saci) și se bazează pe proprietățile unor substanțe pesticide, de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
brazdei la 180o, favorizează mineralizarea rapidă a resturilor vegetale, care pot conține, spori sau miceliu de rezistență, care-și pierd viabilitatea; pregătirea unui pat germinativ corespunzător, reduce perioada de răsărire a plantelor și cu aceasta, perioada de maximă sensibilitatea a plantulelor, la atacul de mălură pitică și fuzarioză. 4. Fertilizarea echilibrată asigură o stare fitosanitară bună a plantelor și producții mari. Excesul de azot determină o creștere vegetativă luxuriantă, în detrimentul rezistenței plantelor la făinare și fuzarioză. De asemenea, alungirea exagerată a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
recoltare. 5.1.3. Putrezirea coletului și căderea răsadurilor de legume Pythium de Baryanum Boala cea mai gravă ce poate fi întâlnită în răsadnițe, sere înmulțitor sau chiar în câmp, la plantele tinere de legume, este putrezirea coletului și căderea plantulelor. Ea se întâlnește la toate răsadurile de legume, flori, puieți în pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, în toate țările cultivatoare de pe glob. Agentul patogen atacă o multitudine de specii din familiile Cruciferae, Gramineae, Compositae, Leguminosae, Solanaceae, Coniferae
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
întâlnește la toate răsadurile de legume, flori, puieți în pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, în toate țările cultivatoare de pe glob. Agentul patogen atacă o multitudine de specii din familiile Cruciferae, Gramineae, Compositae, Leguminosae, Solanaceae, Coniferae etc. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat prezintă în zona coletului o brunificare a țesuturilor care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Compositae, Leguminosae, Solanaceae, Coniferae etc. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat prezintă în zona coletului o brunificare a țesuturilor care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime . Simptomele apar sub formă de vatră de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30oC și umiditatea este peste 90 %. În 2-3
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
10 l/t, Apron 35 SD-2,5 g/kg; Mancoben 60 PTS-4 kg/t; Super Homai 70 PM-5 g/kg; Tiramet 60 PTS-4 kg/t săm.; Tiramet 600 SC-4 ml/kg săm.; Apron XL-350 ES-1 l/t săm. După răsărirea plantulelor se va executa un prim tratament cu unul din produsele: Previcur 607 SL-0,15 %; Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 % (3-5 l/ha/m2); Folpan 50 WP 0,2 % (răsad 4-5 l/m2); Merpan 80 WDG-0,15 % (1-5 l
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și chiar ovăz, producând pagube de 1-3 %. În condiții deosebit de favorabile evoluției acestor patogeni, la grâu se pot produce pagube de 100 %. Simptome. Boala poate fi semnalată pe plantele de grâu în diferite etape de dezvoltare. Imediat după germinare, tânăra plantulă poate fi atacată iar ca urmare se îngălbenește, se răsucește în formă de tirbușon și piere înainte de răsărire, așa încât încă din toamnă putem remarca goluri în cultură. În faza de înfrățire se observă o brunificare a rădăcinilor și bazei tulpinilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
3-5 septe. Pe talul ciupercii pot apărea, în condiții vitrege, organe de rezistență sub formă de clamidospori sferici, strălucitori. În momentul sporulării, miceliul capătă culoarea roz-roșiatică din care cauză bolii i se mai dă numele de “roșeața spicelor”. Pe tinerele plantule atacate și pe rădăcini sunt întâlnite frecvent conidiile de tip Fusarium roseum f.sp. cerealis var. culmorum, ce se prezintă ca spori unicelulari sau bicelulari, hialini, de 5-12 x 2,5-3 µm, ușor curbați sau sub formă de macroconidii de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
semințe sub formă de conidii iar în sol, sub formă de peritecii cu asce și ascospori. Gravitatea atacului este amplificată de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvol/tarea patogenului este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt sub 10oC sau peste 28oC. Umiditatea atmosferică ridicată și temperaturile de 20-26oC favorizează atacul fuzariozei pe spice și în acest caz, pierderile pot fi foarte mari. Excesul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
germinație bună și o umiditate normală. Tratarea chimică se face prin următoarele metode: - tratarea uscată se realizează prin acoperirea semințelor cu un strat de particule, care are rolul de a distruge sporii existenți la suprafață și de a proteja tinerele plantule o anumită perioadă de agenții fitopatogeni existenți în sol;tratarea semiumedă este recomandată la speciile cu semințe netede, lucioase ceea ce asigură o repartiție și acoperire bună a acestora, cu produsul de tratat. Pentru aceasta, semințele sunt umectate cu o cantitate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cât și de patogenii din sol; - tratarea prin încrustare (drajare). Această metodă constă în acoperirea semințelor cu o peliculă sau crustă groasă, solubilă. Acest tip de tratament asigură, atât distrugerea patogenilor din sămânță sau de la suprafață, cât și protecția tinerelor plantule, însă există riscul, ca în condiții de secetă pelicula nu se solubilizează, având loc asfixierea germenilor; - gazarea sau fumigarea se aplică în general în masa de produse depozitate (cereale, vrac, saci) și se bazează pe proprietățile unor substanțe pesticide, de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]