513 matches
-
găsește ipotezei nici un temei. Îl neliniștesc însă amenințarea și agitația celor adunați în banda agresivă denumită "Sabia Arhanghelului Mihail" (grupul Codreanu, prin care se constituie viitoarea Legiune, se separă de A. C. Cuza în iunie 1927). Timpul băltește înșelător, căci de sub platoșa lui încinsă dă o vegetație sălbatică, amenințătoare. În august 1926, Gabriel Dimancea se afla într-un fel de paranteză politică. Între două guvernări liberale, din martie 1926 până la jumătatea anului următor, Ionel Brătianu cedează locul generalului Alexandru Averescu (numit în
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
Nimic mai uman ca aceasta să fie întruchipată de o femeie care-i apare întîi într-un vis nebulos pentru a deveni ulterior realitate. În visul-coșmar, transpus într-un fantast scenariu eroic, purtînd aripi, asemeni unui nou Icar, cu o platoșă metalică și înarmat cu o sabie, Lowry căută să-și salveze iubita, la princesse lontaine, captivă într-o cușcă metalică. Orașul-Leviathan care o ține prizonieră, încearcă să-l împiedice, în ipostaza halucinantă a unui samurai gigantic. Forțele chtoniene, forțele întunericului
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
de îngheța și sufletul din noi. De mâncare să nu mă întrebați. Nu ar fi mâncat-o nici porcii... Paiele în schimb erau la mare căutare. Unui prizonier - cojocar de meserie - i-o venit ideea să facă un fel de platoșă din paie. Scoteam paie din saltele cu mare grijă să nu fim descoperiți și i le dădeam meșterului... Cum le împletea nu știu, dar țineau cald la spate... Plata? O așchie de pâine!... Musafirii își țineau respirația de încordare. Nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ochii lui, căci sentimentul de dragoste este universal, nu-i așa? Amor omnibus idem(Dragostea este aceeași pentru toți (în limba latină). ), ar fi spus Vergiliu. Însă asta-i ceea ce nu înțelege deloc lumea, lume care îmbracă totul într-o platoșă de tipare rigide și de rigori anevoioase! În aceste rigori și tipare, la început, s-a aruncat și Silvestru, exact ca într-o piscină, cu capul înainte și cu ochii închiși, căci trupul său știa ce își dorește cu ardoare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
conflicte, cele mai grave fiind războaiele purtate în toată regula pe cele două dealuri, Buzăul și Morarul, cu platouri care permiteau dispunerea tactică a forțelor înarmate până-n dinți, cu săbii, sulițe, arcuri cu săgeți, arbalete, măciuci ghintuite, coifuri de tablă, platoșe și scuturi. Aceste confruntări, de cele mai multe ori sângeroase, aveau loc duminica în timpul slujbelor religioase din cele două biserici ale satului, unde se afla toată suflarea creștină care nici nu bănuia despre încleștările armate, căci tot protocolul se făcea în mare
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și chiar să o sărute. Ar fi peste poate, dar... Aici i se opreau toate prezumțiile, nefiind În stare să chibzuiască cum ar putea reacționa într-o asemenea situație. Mai avea în portofoliul ei un argument forte, un fel de platoșă de circumstanță, în măsură să o apere de orice eventualitate: nici un bărbat nu face pași spre o femeie dacă aceasta nu-i dă un semn de încurajare, nu-i răspunde cu un gest ce ar putea constitui un indiciu oricât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Nu, băiețel, mă doare bine! Râdeau amândoi, deși starea de inconfort a lui Alex, grija șantierului, tainica însemnare din jurnalul Inei, numai motive de veselie nu erau. Luna aceea, supranumită și luna gipsului, trecu nespus de greu. Chiar după desprinderea platoșei albe din jurul piciorului aflat în suferință, Alex călca anevoie. Când calci strâmb nu se poate să nu te doară, reflecta el, negândindu-se doar la picior. Acum trebuia mai mult ca oricând să revină la drumul normal. Își controla cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se prăbușeau la picioarele sale ca niște ciocănitori care avuseseră neinspirata idee de-a găuri un stâlp de beton, iar Împricinatul a Început să le apară tuturor În adevărata sa măreție. Părea invulnerabil, ca și cum nemișcarea i-ar fi dăruit o platoșă pe care nimeni nu era capabil s-o penetreze. Atunci s-a petrecut dezastrul. Toți cei strânși În sala de judecată În acea zi au observat cum, În timpul pledoariei finale a acuzării, ochiul drept al lui Gustav a Început să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
analize cu raze Roentgen, nici o părticică din sufletul și comportamentul său nu poate să rămână secretă. Puțini rezistă acestui test care omoară romantismul și, în mod clar, niciunul nu pare să fi avut argumente suficient de puternice pentru a sparge platoșa protectoare a autoarei. Grași și slabi, dezinvolți sau inhibați, frumoși sau urâți, locvace sau timizi, toți trec pe sub lupa femeii, iar rezultatul nu este niciodată unul pe deplin mulțumitor. Sau nu îndeajuns de mulțumitor pentru ca "analista" să-și piardă capul
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
vor să dea bani. Pentru ce ar da? Gunoaiele orașului, deversate peste cotloanele lor, zac peste tot, s-au Înălțat până la cer, le intră În nări duhoarea lor insuportabilă, Îi Împiedică să doarmă, stau agățate de de ei ca niște platoșe, nu Îi lasă să gândească, și nici să spere. Îi umplu de gândaci și de șobolani. Angajatul ICAB-ului e alergat până la calea ferată și puțin mai lipsește ca o ploaie de pietre să zboare spre țeasta lui. De fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-ți asuma o mască, Întotdeauna În scopul de a fi liber, și a fi forțat să ți-o asumi, fără voia ta, e diferența dintre un refugiu și o Închisoare. Aș fi fost fericit să zburd prin viață Înfășurat În platoșa blănoasă oferită de falsa mea imagine de animal de companie, dacă aș fi fost convins că o pot scutura de pe umeri ori de cîte ori doresc, și că pot să-mi las la o parte fețișoara dulce și să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Scuipatul cade înapoi în secolul XXI. Vântul îmi suflă părul peste întuneric și Seattle, și mâinile strâng până se albesc balustrada de oțel acolo unde au mai strâns-o un milion de alte mâini, ștergând vopseaua. În hainele sale, în locul platoșelor de mușchi duri care înainte mă scoteau din minți, acum grăsimea îi împinge cămașa peste curea. E din cauza Premarinului. Umbra sexy a bărbii sale de la ora cinci dispare din cauza pastilelor de Provera. Până și degetele i s-au umflat în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nu a fost nevoie. După liceu, nici nu am mai văzut-o, nici nu am mai încercat s-o văd. Nici măcar nu mi-o pot reprezenta fizic, de vreme ce era o prezență exclusiv psihică pentru mine. Tot ce-mi amintesc este platoșa sarafanului ce se interpunea între mâna mea și sânii ei de mâță și ciorapii... Da, ciorapii de bumbac, groși, ce făceau cute și atârnau lâncezi în partea de jos a gambei. Doar genunchii se conturau precis prin ei, genunchii ascuțiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Pe cine emoționează dulcegăriile sofisticate pe care le întâlnim, de exemplu, în poemul Ziua își caută mască? Poate pe autorul însuși, când recită poemul în fața oglinzii: „Palma mea de pământ / se desprinde de mal / ziua în crepuscul / își caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de mal / ziua în crepuscul / își caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
își caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor rămâne veșnic fără răspuns... Dacă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor rămâne veșnic fără răspuns... Dacă vrem
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de poezie Emil Stănescu s-a asociat cu prietenul său din studenție, Mihai Samson Petrescu (în prezent, stabilit la Efes), pentru a-și publica simultan cărțile de versuri, într-un singur volum: Emil Stănescu / Mihai Samson Petrescu, Nocturne / Diurne sau Platoșele suprapuse / Mica poveste a verbelor, Bibliotheca, Târgoviște, 2006. Caracteristică ambilor autori le este o frenezie a combinării cuvintelor într-un mod extravagant, care creează impresia de virtuozitate stilistică, dar nu produce poezie. Emil Stănescu își face, la un moment dat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o persoană aievea, ucenic al Domnului și propovăduitor, o vreme, al evangheliei, într-un fel de stigmat atemporal. Iar orice încercare făcută de istoricii sau de credincioșii mai puțin „exemplariști” de a reînvia sufletul din spatele acestui stigmat se izbește de platoșa fanatismului de cazarmă ori a scepticismului încăpățânat. În paginile care urmează voi încerca să propun, în pași repezi, patru capitole ale unei „iudalogii” sine ira et studio. Întâi de toate, voi analiza fragmentele din Noul Testament referitoare la „ucenicul pierdut” al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
zece ani ai acesteia nu însemnau nimic în ochii lui, căci sentimentul de dragoste este universal, nu-i așa? Amor omnibus idem1, ar fi spus Vergiliu. Însă asta-i ceea ce nu înțelege deloc lumea, lume care îmbracă totul într-o platoșă de tipare rigide și de rigori anevoioase! În aceste rigori și tipare, la început, s-a aruncat și Silvestru, exact ca într-o piscină, cu capul înainte și cu ochii închiși, căci trupul său știa ce își dorește cu ardoare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
își ascuțea ghearele, Ciric își ascuțea dinții, Buburuza își lustruia carapacea, Căiță își pregătea merinde, încălțăminte, îmbrăcăminte. Și-a ascuțit iataganul, a șters de praf buzduganul, și-a pregătit arcul cu câteva săgeți otrăvite, apoi și-a pus la punct platoșa cea veche pe care o avea de zestre de la tat-bătrân. Cum toți își vedeau de treabă preocupați fiecare cu ale lui, din pomăt au auzit zgomot de luptă din partea lui Stup. Căiță a lăsat totul baltă și a plecat până
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
se simțea bătrân de sănătos ce era. Parcă ieri era, așa de clar îl văd și acum în imagine, fizicul lui puternic cu fața luminată cu un zâmbet zburdalnic, ochi șireți, puțin adus din spate, avea mintea învelită într-o platoșă de înțelepciune. Eu m-am lipit ușor de sufletul lui, așa că între spiritele noastre exista o puternică comunicare, de aceea probabil îmi înțelegea durerea vieții, deși eram crud pentru griji. Îmi povestea multe de ale vieții și despre lume atunci când
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
albă a fost prima pe care am avut-o În viața mea; și am păstrat-o cu mare devoțiune și grijă timp de douăzeci de ani, până când Într-o zi, la Rocroi, a trebuit s-o las Înfiptă Între plăcile platoșei unui franțuz. Ceea ce reprezintă, desigur, un sfârșit potrivit pentru un jungher bun ca acela. Pe când noi dormeam cu un ochi Închis și altul deschis și ne temeam până și de umbra noastră, Madridul duduia de serbările În cinstea venirii prințului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
carte a lui Mihai Șora, cu creionul în mână. La cele de confesiuni, interviuri, atitudini sociale nu am avut firește, nicio problemă. Au fost neuitate lecții de înțelepciune. La cele de filosofie am încercat să descifrez sensurile aflate dincolo de o platoșă de cuvinte care uneori mi s-a părut inexpugnabilă. Uneori, am reușit, alteori am mers pe mâna proprie-mi intuiții, dar au fost și destule cazuri în care a trebuit să mă recunosc învins. Posibilele complexe generate de mărturisirea publică
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
vorba despre valoarea afectivă, despre legătura creată de-a lungul vremii sau despre alte motive lăudate în cazuri similare. Ci doar despre o acțiune pusă în rol prin legea compensației. Când moartea este atât de aproape, fiecare stâlp bătut în platoșa trecutului seamănă cu o semnătură, care încălzește sufletul agonic. Nu cred în nostalgie, ci în reacția involuntară a ființei sensibile. Vladimir este victima neputințelor lui, apărătorii mohorâ-tului î sunt torturați de gândul c-au lipsit de la marile decizii. La un
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]