95 matches
-
Vultur gryphus (I) Condorul de Anzi Pandionidae Uligar pescar Pandion haliaetus (ÎI) Uligar pescar Accipitridae Șoimi, vulturi Accipiter brevipes (ÎI) Uliu cu picioare scurte (levantin) Accipiter gentilis (ÎI) Uliu corsican Accipiter nisus (ÎI) Uliu de Canare Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
sau tinerețea sa, ci accentul este pus pe evenimentele militare și politice. Nithard (790-844), istoric franc, laic, fiul Berthei (fiica lui Carol cel Mare) și al poetului de curte Angilbert, a luptat în războaiele civile de partea lui Carol cel Pleșuv, vărul său, murind în luptă. A fost martor al destrămării Imperiului Carolingian, ca urmare a tratatului de la Verdun. A scris lucrarea „De dissensionibus filiorum Ludovici pii”, ce conține 4 cărți ce acoperă perioada 840-843, dedicată lui Carol cel Pleșuv. Lucrarea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
cel Pleșuv, vărul său, murind în luptă. A fost martor al destrămării Imperiului Carolingian, ca urmare a tratatului de la Verdun. A scris lucrarea „De dissensionibus filiorum Ludovici pii”, ce conține 4 cărți ce acoperă perioada 840-843, dedicată lui Carol cel Pleșuv. Lucrarea este politizată și bine informată, prin care ne-a transmis jurămintele de la Strasbourg (prima folosire a unei limbi romanice, alta decât latina). După anii 1100 Occidentul devine mai puternic ca Răsăritul. Imperiul Bizantin, care era o mare putere militară
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
-lea cel Gângav ("fr." Louis II le Bègue) (n. 846, Compiègne — d. 10 aprilie 879, Compiègne)a fost regele Franței între 877-879, conte de Autun între 866-867, precum și rege al Aquitaniei între 867-879. Ludovic a fost fiul lui Carol cel Pleșuv și al Ermentrudei de Orléans. În 867, sub domnia tatălui său, este încoronat rege al Aquitaniei. Când în anul 875 tatăl său a devenit împărat al Sfântului Imperiu Roman, a plecat să apere Italia și l-a lăsat pe Ludovic
Ludovic al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/298993_a_300322]
-
a scoate regatul din sfera de influență a Imperiului Romano-German luptă împotriva fratelui său mai mare Lothar, apoi, ca și fiul său, se aliază cu regii Italiei și cu ducii Bretaniei împotriva regilor francezi. Drept urmare, Carol al II-lea cel Pleșuv, rege al Franței cucerește regatul Aquitaniei, iar în 855 îl depune pe Pépin al II-lea atribuind regatul fiului său Carol. După moartea acestuia prematură, titlul este moștenit de fratele său Ludovic care alipește teritoriul Aquitaniei la domeniile regatului franc
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
francilor. Astfel, partea centrală revine primului născut, Lothar, care pierde titlul imperial, dar păstrează cele mai importante orașe, Aix-la-Chapelle și Roma; partea estică a imperiului revine lui Ludovic Germanicul, al doilea născut, iar regatul vestic îi revine lui Carol cel Pleșuv, cel mai mic dintre fiii legitimi ai lui Ludovic cel Pios. După împărțirea imperiului între cei trei nepoți ai lui Carol cel Mare prin Tratatul de la Verdun în 843, Carolingienii au continuat să rămână la tron în toate cele trei
Dinastia Carolingiană () [Corola-website/Science/303585_a_304914]
-
predat mari cărturari (Alcuin, Eginhard, Pavel Diaconul).Viața sa a constituit un model pentru regii de mai târziu, a întruchipat astfel fuziunea dintre culturile germană, romană și creștină care a devenit baza civilizației europene. Împărțirea imperiului între urmașii săi (Carol Pleșuvul, Ludovic Germanicul Lothar), prin Tratatul de la Verdun (843) a însemnat și delimitarea noilor state occidentale ce vor evolua în Evul Mediu: Franța, Germania, Italia. Întemeietorul Franței medievale a fost Hugo Capet (secolul al X-lea), cu puteri, inițial reduse comparativ
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
textelor vechi și introducerea limbii latine ca limbă literară, fapt determinant pentru evoluția ulterioară în istoria culturală a lumii apusene. Între anii 794 (moment în care Carol cel Mare începe construcția palatului de la Aachen) și 877 (anul morții lui Carol Pleșuvul) se poate remarca faptul că atât Carol cel Mare, cât și Ludovic cel Pios au simțit nevoia de a se alipi puterii spirituale, reprezentată prin clerici, din dorința de a păstra cu ajutorul acestora omogenitatea statului franc, în condițiile în care
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
împărat în 834 și și-a iertaf fii rebeli. În 840, împăratul Ludovic a murit. A urmat un război civil, prin care Lothar s-a aliat cu Pepin al II-lea, fiul lui Pepin al Aquitaniei, împotriva lui Carol cel Pleșuv și Ludovic Germanicul. Fiecare tabăra a eliminat nobilii și clericii locali din părțile adverse. Le-au confiscat domeniile acestora și le-au distribuit supușilor fideli După multe lupte, în 843, prin Tratatul de la Verdun, cei trei frați au decis o
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
Lothar a primit titlul de împărat, Italia, teritoriul dintre Ron și Rin până la Frizia, fiind denumită Lotharingia. Ludovic Germanicul a primit partea de la est de Rin, orașele Speier, Mainz și Worms, de pe malul de vest al răului, iar Carol cel Pleșuv a primit partea de la vest de Ron și Meuse, și Aquitania. Tratatul a fost rezultat în urmă unei negocieri dure între frați, dar nu s-a garantat stabilitatea noilor regate. În 858, Ludovic Germanicul l-a atacat pe Carol cel
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
și mută capitala la Paris. Regiunea este creștinată masiv începând cu anul 630. În timpul lui Carol cel Mare valea râului Meuse este centrul Imperiului Carolingian. În urma Tratatului de la Verdun de la moartea acestuia, regiunea este împărțită între regatele lui Carol cel Pleșuv (comitatul Flandra) și Lothar de-a lungul râului Escaut. După incorporarea Lotaringiei în Sfântul Imperiu Romano-German, pe teritoriul actualei Belgii se dezvoltă fiefuri cvasi-independente: Ducatul Brabant, Ducatul Limburg, Ducatul Luxemburg, Comitatul Hainaut, Comitatul Namur și Principatul Liège. În vest, Comitatul
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
IX-lea Irlanda era o parte din Scoția, numită „Scotia Major”, deci Scotus Eriugena trebuia să însemne „Scoțianul irlandez” sau „Scoțianul născut în Irlanda”. În jurul anului 851 sosește la Paris, trăind o perioadă în Franța, la curtea lui Carol cel Pleșuv, inițial ca profesor de gramatică și dialectică, aceasta fiind perioada sa activă și, de altfel, cea mai cunoscută. Eriugena era cunoscător de limbă greacă, astfel încât a tradus cu pricepere din Pseudo-Dionisie Areopagitul și alte texte, fiind influențat de gândirea greacă
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
era ocupată de o populație formată din triburi celte și germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice și aceasta intră treptat în componența Imperiului Carolingian. Judith, fiica lui Carol cel Pleșuv a primit regiunea care avea să devină în 862. Acesta din secolul al XI-lea a devenit o posesie a Regatului Franței. În 1191 restul comitatului a intrat sub autoritatea conților din comitatul vecin Hainaut, iar în 1384 întreaga regiune
Comitatul Flandra () [Corola-website/Science/314971_a_316300]
-
Scoției continentale. Ei au fondat în Irlanda primele orașe comerciale: Dublin, Waterford, Wexford, Wicklow și Limerick, și au utilizat baza lor de pe coasta irlandeză pentru a lansa atacuri în Irlanda și în Marea Irlandei și în Anglia. Când regele Carol cel Pleșuv a început să apere Vestul Franciei mai energic în 862, fortificând orașe, mănăstiri, râuri și zonelor de coastă, forțele vikinge au început să se concentreze mai mult asupra Angliei decât Francia. În valul de atacuri vikinge în Anglia după 851
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
astfel Lothar II primește partea de nord, , Carol primește partea de mijloc, Regatul Provence și Ludovic primește Italia. Teritoriul Lotharingiei corespunde actualmente teritoriilor: La moartea lui Lothar II teritoriul său este împărțit între unchii săi Ludovic Germanul și Carol cel Pleșuv prin Tratatul de la Meerssen. Astfel Ludovic primește partea orientală a Lotharingiei ce conținea Frizia, Aachenul, Stavelot, Metz, si Basel iar Carol primește partea orientală ce conținea localitățile Liège, Visé și Maastricht. La moartea lui Ludovic, teritoriul estic al Lotharngiei intră
Lotharingia () [Corola-website/Science/297323_a_298652]
-
secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea. Aceste saga au fost cultivate pe tot teritoriul locuit al Islandei. Cele mai cunoscute și apreciate saga sunt, în pătrarul de vest al insulei, „Saga despre Egill, fiul lui Grímr cel Pleșuv” ("Egils saga Skallagrímssonar"), „Saga despre frații de cruce” ("Fóstbrœðra saga"), „Saga despre Gísli, fiul lui Súr” ("Gísla saga Súrssonar"), „Saga despre Gunnlaugr - Limbă de Șarpe” ("Gunnlaugs saga ormstunga"), „Saga despre oamenii din Valea Somonului” (Laxdæla saga). În pătrarul de nord
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
antichitatea timpurie și prin funcționarea unor centre culturale laice și religioase, care au permis crearea condițiilor necesare pentru înviorarea culturii. Între anii 794 (moment în care Carol cel Mare începe construcția palatului de la Aachen) și 877 (anul morții lui Carol Pleșuvul) se poate remarca faptul că atât Carol cel Mare, cât și Ludovic cel Pios au simțit nevoia de a se alipi puterii spirituale, reprezentată prin clerici, din dorința de a păstra cu ajutorul acestora omogenitatea statului franc, în condițiile în care
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
era ocupată de o populație formată din triburi celte și germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice și aceasta intră treptat în componența Imperiului Carolingian. Judith, fiica lui Carol cel Pleșuv a primit regiunea care avea să devină Comitatul Flandra în 862. Acesta a fost divizat în secolul al XI-lea când o parte din vestul acestuia a devenit o posesie a Regatului Franței. În 1191 restul comitatului a intrat sub
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
domniei lui ducelui de Burgundia, Filip cel Bun (1419-1467) și Carol Pleșuvul (1467-1477), Woerden s-a bucurat de o perioadă de pace fără precedent, și deja în 1477 populația ei aproape s-a triplat, la aproximativ 1920. Moartea lui Charlol Pleșuvul înaintea porților din Nancy a fost preludiul unei neliniști reînnoite, atât cu Utrecht cât și cu Ducatul de Guelders, iar orașul a suferit dificultăți economice, din cauza aceasta. Domnia lui Carol V a fost o perioadă de relativă pace și prosperitate
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
de Mijloc, aproxmiativ de-a lungul râului Saône. Se formează astfel două Burgundii, "Burgundia Inferioară" și "Burgundia Jurană". În urma dezintegrării Franciei de Mijloc în 870, sudul acesteia, inclusiv Burgundia, intră sub influența lui Boson, un apropiat al lui Carol cel Pleșuv. La moartea lui Ludovic al II-lea, doi ani după moartea tatălui său Caro, Boson aspiră la tronul regatului Franc, dar este învins de către Ludovic al III-lea. Drept recunoștință pentru sprijinul acordat, fratele lui Boson, Richard Justițiarul, este recompensat
Ducatul Burgundia () [Corola-website/Science/315030_a_316359]
-
855-863. La moartea lui Carol, regatul este împărțit între frații acestuia, Lothar și Ludovic al II-lea. Acesta din urmă preia și titlul de Rege de Provența dar moare în 875 și teritoriile sale intră în posesia lui Carol cel Pleșuv. În urma dezintegrării teritoriilor după moartea acestuia în 877, regiunea intră sub stăpânirea lui Boson. Acesta se încoronează Rege de Burgundia în 879, fiind încoronat pe 15 octombrie la Lyon. Boson devine astfel primul non-franc ales rege pe teritoriile fostului Imperiu
Regatul Burgundiei () [Corola-website/Science/315042_a_316371]
-
932 îl cedează lui Rudolf al II-lea de Burgundia, regele Burgundiei Transjurane, în schimbul renunțării de către acesta la pretențiile asupra coroanei Italiei. La moartea regelui Lotharingiei Lothar II, teritoriul acestuia este împărțit între frații săi Ludovic Germanul și Carol cel Pleșuv. La moartea fiilor și urmașilor lui Carol cel Pleșuv, domeniile acesora intră în posesia lui Carol al III-lea, fiul lui Ludovic, însă unitatea domeniilor este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie
Regatul Burgundiei () [Corola-website/Science/315042_a_316371]
-
Burgundia, regele Burgundiei Transjurane, în schimbul renunțării de către acesta la pretențiile asupra coroanei Italiei. La moartea regelui Lotharingiei Lothar II, teritoriul acestuia este împărțit între frații săi Ludovic Germanul și Carol cel Pleșuv. La moartea fiilor și urmașilor lui Carol cel Pleșuv, domeniile acesora intră în posesia lui Carol al III-lea, fiul lui Ludovic, însă unitatea domeniilor este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie 888. În acest context, Rudolf din familia Welfilor, conte
Regatul Burgundiei () [Corola-website/Science/315042_a_316371]
-
Transjurană" și Regele Carol al Regatului Provence care obține "Burgundia Cisjurană" și Provence. Teritoriul Comitatului Bourgogne făcea parte din Burgundia Transjurană. La moartea regelui Lotharingiei Lothar II, teritoriul acestuia este împărțit între frații săi Ludovic cel German și Carol cel Pleșuv. La moartea fiilor și urmașilor lui Carol cel Pleșuv, domeniile acesora intră în posesia lui Carol al III-lea, fiul lui Ludovic, însă unitatea domeniilor este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie
Comitatul Burgundia () [Corola-website/Science/315044_a_316373]
-
Burgundia Cisjurană" și Provence. Teritoriul Comitatului Bourgogne făcea parte din Burgundia Transjurană. La moartea regelui Lotharingiei Lothar II, teritoriul acestuia este împărțit între frații săi Ludovic cel German și Carol cel Pleșuv. La moartea fiilor și urmașilor lui Carol cel Pleșuv, domeniile acesora intră în posesia lui Carol al III-lea, fiul lui Ludovic, însă unitatea domeniilor este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie 888. În acest context, Rudolf din familia Welfilor, conte
Comitatul Burgundia () [Corola-website/Science/315044_a_316373]