172 matches
-
memoria aceasta e unită aproape totdauna cu o repede pătrundere a caracterelor omenești. În fața unei țări sărace, plină de un proletariat nesățios care și-a creat o organizație numai bună pentru a urca repede și fără control treptele sociale, în fața plebei permanente, de la care nu se cere nici știință, nici merit, în fața acestui abis, c-un cuvânt, Carol îngăduitorul are satisfacerea de-a vedea rupîndu-se unul câte unul toți ghimpii ce erau îndreptați odinioară în contra tronului, are satisfacția de-a duce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sapiențiale farse. Triste, dacă ochii aceștia n-ar fi jubilat, finalmente, în fața statuii lui Stalin, eșuată între bălării. Pandant lugubru la rîsul celui ce cunoscuse cealaltă Românie. Inocenta. Rîsul lui Ceaușescu rînjet circumstanțial. Impus de moment. Necunoscînd în existența lui plebeu încrîncenată rîsul firesc, al celui ce s-ar bucura sincer de existență, și-a confecționat un rictus înghețat. Egalul mîinii salutînd. În fapt, nesalutînd pe nimeni. Egalul celui și mai tîmp silnic al consoartei întru dictatură. Rîsul monștrilor. Față autentică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1339. Scenă reprezintă o piață publică din Genova pe fundalul căreia se află biserică Sân Lorenzo iar în dreapta se zărește Palazzo degli Fieschi. Paolo și Pietro conspira pentru a pune mâna pe putere în dauna aristocrației locale prin alegerea unui plebeu, în persoana corsarului Simon Boccanegra, în scaunul dogal. Pietro promite că, în schimbul aurului și onorurilor promise, să se facă forțe și să convingă poporul să-l aleagă pe corsar în postura de Doge. Boccanegra, care își câștigase o mare faima
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Tabloul 1. O grădină aparținând familiei Grimaldi, situată la malul mării și în afara Genovei. Anul 1363. Amelia Grimaldi își așteaptă iubitul, pe Gabriele Adorno (Come în quest’oră bruna.). El sosește și își exprimă teamă că în contextul confruntărilor dintre plebei și patricieni securitatea Ameliei nu este asigurată (duetul Cielo di’ stelle orbato). Aflând depre intenția Dogelui de a o căsători pe Amelia cu Paolo, Gabriele s-a asigurat de binecuvântarea lui “Andrea“ (fugarul Fiesco) în ce priveste dragostea lui pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
conversația ducesei de Tallard din ultima lucrare a dlui Barrière); sau contesa d’Egmont, care nu socotea că săvârșește o infidelitate iubind un om de rând; sau doamna de Chaulnes, care susținea că o ducesă nu avea vârstă pentru un plebeu, În timp ce pentru dl Joly de Fleury cele douăzeci de milioane de clăcași erau un fel de accident al instituției statului. Astăzi, nobilii din 1804 sau din anul MCXX nu mai reprezintă nimic. Revoluția nu a fost decât o cruciadă Împotriva
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
este un roman din Tracia, iar urmașul său, Leon, este un bess. Vitalian stăpânește câțiva ani Sciția, cu o armată de 60.000 de oameni, învinge mai mulți generali și a bătut moneda sa. El a fost învins de Justin, plebeu din lumea romanică din Dardania, iar nepotul său Justinian era trac de origine.11 În perioada anterioară, prima jumătate a secolului al IV-lea, se instituise ordinea constantiniană, cu o rânduială de Stat, militară și administrativă, ferm stabilită. Dar încă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XII-XIII desemnează populația sătească sub mai mulți termeni: populi (locuitori, oameni), rustici (țărani), aratori (plugari, agricultori), villani (săteni), homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini (robi eliberați), servi (șerbi), manicipia (robi, slugi), ancillae (roabe, slujnice). La rândul lor, păturile sociale suprapuse erau desemnate și ele sub o serie de termeni: potentes
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stări de posesiune divină și delir religios trebuie să fi fost zeul trac Dionysos. Cultul orgiastic al acestuia era extrem de popular în epocă și în zonă, fiind un cult „democratic”, deschis atât bărbaților, cât și femeilor, atât aristocraților, cât și plebeilor, spre deosebire de cel zalmoxian propovăduit de Deceneu. Cultul lui Zalmoxis era, dimpotrivă, o religie orfico-pitagoreică, ascetică, androcrată și elitistă, care se adresa „bărbaților fruntași ai țării” (Herodot, Istorii, IV, 95) și era adoptată mai ales de aristocrație și de casta preoțească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în cestiunea răscumpărării, a confundat interesele reciproce cu atâta abilitate încît s-a ales cu milioane, cu asemenea oameni în capul țării nu se poate cere ca industria sau meseriile să se fi bucurat de cea mai mică atenție din partea plebei dominante. A trăi din munca altora, asta o înțeleg ei; a încuraja această muncă, a o diversifica, a o crea unde nu există, a da aptitudinilor naționale libertatea de-a se aplica după soiul lor la ramuri diverse de producțiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care-l produce beția (Nietzsche). Toate naturile profunde ale Antichității erau scârbite de filosofii virtuții (exemplu Epicur); Platon a desprins instinctele de polis, de întreceri, de îndemânarea oșteanului, de artă și frumusețe, de credința în tradiții și strămoși, ademenit de plebeul Socrate (Nietzsche). Nietzsche considera că adevărații filosofi ai grecilor au fost cei dinaintea lui Socrate. Ei refuzau contactul cu plebea și moravurile, maturi, gravi, fără a fi străini de problemele statului și de diplomație. Epicur a fost împotriva lumii acrite
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care a desăvârșit autodistrugerea grecilor. Interpreta socratismul "ca instrument al disoluței grecești, recunoscut pentru prima dată ca fenomen decadent tipic". Nietzsche i-a interpretat pe Socrate și Platon ca simptome ale decadenței, instrumente ale disoluției grecești, pseudogreci, antigreci. Socrate era plebeul care învingea cu dialectica. Socrate a fost "măscăriciul care i-a făcut pe oameni să-l ia în serios". Nietzsche a făcut aluzie la o cunoscută anecdotă elenă: un străin, întâlnindu-l pe Socrate într-o piață în Atena, îi
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
însușiri care nu pot fi întrunite niciodată într-o persoană. Principala acuzație adusă de Nietzsche lui Socrate: faptul că a distrus dionisiacul grecilor, a introdus raționalitatea împotriva instinctului. Raționalitatea și dialectica au fost medicamentele indicate unei societăți bolnave. Socrate era plebeul care, din resentiment, voia să se răzbune pe oamenii mai nobili ca el. Socrate a condamnat și respins adevărul artei prin insistența pe teorie și raționalitate. Socrate, plebeul care a învins gustul elevat, gustul aristocratului prin dialectică, a indus o
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Raționalitatea și dialectica au fost medicamentele indicate unei societăți bolnave. Socrate era plebeul care, din resentiment, voia să se răzbune pe oamenii mai nobili ca el. Socrate a condamnat și respins adevărul artei prin insistența pe teorie și raționalitate. Socrate, plebeul care a învins gustul elevat, gustul aristocratului prin dialectică, a indus o vrajă asupra lui Platon care a idolatrizat conceptul ca pe o formă ideală, ca instrument al voinței de putere (Nietzsche). Dionysos este definit mai curând prin opoziția sa
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
dar găsim aici și argumente în favoarea unei contextualizări a acestei teorii, în funcție de epocă și societate. Când este folosit în contextul teoriilor cu rezonanță universală din Manifest, termenul clasă se referă la categorii destul de heteroclite („om liber și sclav, patrician și plebeu, baron și iobag, șef de breaslă și meșteșugar”), toate reduse la o opoziție dihotomică („într-un cuvânt: asupritori și asupriți”) (ibidem). Termenul clasă se extinde apoi la Stände, adică la ordinile sau stările Vechiului Regim. Dimpotrivă, în contextul modernității, termenul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
virtuților plastice într-o poezie preponderent descriptivă și narativă, limbajul poetic inexpresiv conduc la o anume inconsistență, în pofida fluenței prozodice. O poveste de dragoste, Floarea Tibrului (1916), concepută sub forma unui schimb de scrisori în versuri între doi îndrăgostiți - un plebeu și o patriciană din Roma antică -, ratată din cauza inabilităților și a exagerărilor retorice. Cu totul nereușite sunt versificările pentru copii din volumele Orizonturi (1927) și Brândușa (1929), ultimul conținând două dramatizări ale unor basme. Culegerile de proză scurtă Răzbunarea lui
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
fel cum pentru țăranul aflat la Grădina Zoologică girafa nu poate să existe în ciuda faptului că tocmai o privește. O autoneîncredere structurală ne dizolvă până și accesul la voluptatea clipei de triumf sau de justiție. Și, după cum se vede, de la plebeu la intelectual, reacția masochistă și defăimătoare este identică. Prin urmare, iată de ce nu e deloc ușor să fii român. Cum să te regăsești în atâtea fragmente de imagine, care mai de care mai contradictorie? Așa se face că românul suferă
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
omenească, nutrită cum se cuvine, îndestulător, cu valori. Abandonarea lui duce, firește, la semidoctism și, nu de puține ori, la inaniție culturală. Împotriva „erudiției goale” luptă însă impetuos, în zilele noastre, acea cohortă de demagogi, zgomotoși și apaideutici, care plac plebei din caverna platonică; în practică, această mișcare bezmetică ia forma acelui null curriculum descris de postmodernistul Eisner și incriminat de el că ar genera „nulitățile” de tot soiul, pe care le produc școlile moderne. Dureroasă este și inversarea axiologică produsă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin arborarea, după cum remarca Gheorghe Grigurcu, a unui „limbaj defunct” și a unor „sentimentalități tocite din epoca Cerna - Iosif”. Manierist, el cultivă cu minimă autoironie implicită o anumită prețiozitate, deși se arată uneori „mai «bacovian» cu mult decât Bacovia, mai plebeu în limbaj decât Stelaru” (Dumitru Micu). E foarte iscusit într-ale prozodiei, recurgând nu o dată, macedonskian sau în emulație cu confratele Ahoe, la formele fixe de poem: sonetul, rondelul. Construiește - foarte arghezian uneori - mici meditații existențiale („Nu mă grăbesc să
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
poată fuma; își trimite expres cravatele la Paris pentru a fi curățate), admiră militarii („din tot felul de motive”), își invită (cu intenții perverse) studenții acasă, pentru a vedea la televizor meciuri de baschet și a mânca pizza - distracție de plebeu care ar trebui să arate că „Abe” rămâne un parvenit, deși un parvenit ar fi poate mai prudent și ar ține să-și epateze anturajul, invitându-l la discuții savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-l ruleze în jurul degetului mijlociu. Încearcă să-și ascundă gândurile sub această mină preocupată. Înțelege de ce principele s-a apucat să le acorde anumitor magistrați o retribuție. Pentru a depolitiza finanțele statului. Le-a trântit ușa-n nas patricienilor și plebeilor ambițioși, dornici să propună noi impozite sau cine știe ce alte cheltuieli controversate și extravagante. Războaie, clădiri, subvenții ori tot felul de pomeni aducătoare de câștig electoral personal. — Nu sunt decât niște funcționari, cum ești și tu, reia Augustus. Punctează cu degetul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a băbit cumva? Poate că mentalitatea în care a crescut e de vină și o face să se împotrivească unor transformări sociale inevitabile. Dar câți își mai dau seama astăzi că ingenuitatea a reprezentat de fapt condiția de eligibilitate a plebeilor când au început să ob țină funcții în stat? Pentru că nu aveau în spatele lor o familie patriciană al cărei renume să garanteze pentru ei. O ustură pielea pe braț. De ce? Aha! Contactul cu Asinia. Parcă ar arde-o. Îi desface
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
l-a meritat de atâtea ori. Suspină descurajat. Nici despre triumf n-au vorbit. Într-o stră fulgerare, amintirea îi crestează mintea ca un cuțit. Au discutat despre tulburările de ieri de la amfiteatru. Au căzut oameni, nu numai din rândul plebeilor, dar și soldați, parcă și un centurion, zicea Nerva, chiar și un tribun din garda pretoriană a fost rănit, pe când încercau să pună capăt ciocnirilor iscate în popor. De unde a izbucnit scânteia? Își prinde tâmplele în palme. Abia acum realizează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i este credincios lui Vitellius, în ciuda inelului de aur pe care i l-a dăruit împăratul și a titlului de cavaler. Trânti pe masă aluatul, care părea un cârnat uriaș. Îl urăsc pe porcul ăla! — Vitellius a judecat și niște plebei pentru că au manifestat împotriva echipei Albaștrilor, adăugă Lucilius. Îi explică lui Listarius că, la cursele de care, Vitellius ținea cu echipa Albaștrilor, ca și Tiberius, Nero și Caligula. — Împăratul a considerat că în spatele acelei manifestații legate de cursele din arenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ar mai fi acceptabil, dar să ne imaginăm unde ne-am opri dacă am Începe să spunem camera clarinetului, camera fluierului, camera tobei, camera trianglului. Cuvintele au și ele ierarhia lor, protocolul lor, titlurile lor de noblețe, stigmatele lor de plebeu. Câinele veni cu stâpânul și i se culcă alături după ce făcu cele trei ture În jurul lui Însuși care constituiau singura amintire care-i mai rămăsese din vremea când fusese lup. Muzicianul acorda violoncelul după la-ul diapazonului, restabilea cu duioșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
așa că te uiți la personal de sus și le plătești consumația ca și cum ai da bani unor cerșetori. Am norocul să stau în zona rezidențială și mă simt un pic cam prost, mai ales pentru că sunt cam cu trei metri deasupra plebei, care se întreabă ce am făcut să merit asta. Lui Daisy nu prea pare să-i pese. Își bea băutura obișnuită pe gratis și afișează zâmbetul ei larg, fermecător, care îi face pe toți bărbații să o dorească imediat. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]