196 matches
-
vânătorești documentate etnografic. Ceea ce ne oferă, în fapt, etnografia nu este atât un model social trans-istoric, cât o serie de parametri, analitic eficienți - ecologia, productivitatea mediului și eficiența pachetului tehnologic disponibil - cu ajutorul cărora se poate estima și dinamica socială din Pleistocen. Nu ne propunem aici obiectivul nerealist de a realiza o cronică exhaustivă a variabilității social-economice paleolitice. Ne propunem, în schimb, o nuanțare a schiței de „societate paleolitică”, dintr-o perspectivă larg diacronică și decis infrastructurală. Simpla subsumare, chiar dacă prezumtivă, a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
colonizarea, de către niște hominide fiziologic tropicale, a zonelor temperate și reci. Deși dovezile mai vechi privind controlul focului nu lipsesc, trebuie cu tărie subliniat că utilizarea sa sistematică, în particular în domeniul alimentar, nu pare să preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în consecință, pare sugestiv legată de apariția limbajului articulat (cf. Brace 2000). footnote>, de către hominide, a spațiilor temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka BP) fiind grăitor în sine. Astfel că, în măsura în care se poate stabili o corelație fină între extensiunea populației și oscilațiile climatice - Pleistocenul superior oferind cel mai solid exemplu (Finlayson 2004, 2005; Van Andel & Davies 2003) - reiese că, „oamenii paleolitici” nu erau vânători arctici și evitau condițiile climatice extreme, fapt valabil inclusiv pentru speciile presupus adaptate mediului rece, ca omul de Neanderthal. Limitele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
1,4% (rată mai mică, de exemplu, decât cea a vânătorilor-culegătorilor Ache din Paraguay, calculată la 2.5%) (Boone 2002: 21), poate atinge cifra de un milion în doar o mie de ani (Rowley-Conwy 2001: 45-46)! Chiar și postulând, pentru Pleistocenul superior, o moștenire demografică modestă, adică o populație inițială de câteva mii de indivizi, o rată anuală de creștere de 0,008%, putea conduce la populație actuală a Terrei în doar 90.000 de ani, încă înainte de apariția agriculturii (Pennington
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Dat fiind punctul final al evoluției demografice, care indică o creștere infimă de populație în decursul paleoliticului, responsabilitatea nu poate să revină decât unor cote masive de mortalitate. Altfel spus, creșterea de populație, ocazional rapidă și intensă, era echilibrată, pe parcursul Pleistocenului, de o mortalitate catastrofică, care putea duce aproape la extincție populația dintr-o zonă. Ce ar fi putut provoca o mortalitate atât de dramatică? Epidemiile și foametea periodică oferă explicații plauzibile. Pe termen lung, acestea pot afecta serios șansele de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
le echilibrează pe cele de creștere accelerată a densității. Dovezile arheologice privind expansiuni, respectiv contracții masive de populație, în decursul paleoliticului nu lipsesc (Finlayson 2004, 2005; Hawks et al. 2000; Roebroeks 2006), deși, ele sunt mult mai clar sesizabile în Pleistocenul superior. Episoadele climatice pozitive par să fi fost, de altfel, foarte favorabile creșterii demografice și macro expansiunii culturale paleolitice (Ambrose 1998; Van Andel & Davies 2003). Ceea ce merită reținut, din punct de vedere demografic, este posibilitatea apariției ocazionale a unor grupuri
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de inedite pentru a putea stimula sau perpetua aranjamente sociale nedocumentate etnografic. Tehnologia paleolitică a cunoscut, la rândul ei, un ritm de inovație propriu, un nivel tehnologic comparabil celui atestat la vânătorii-culegătorii actuali nefiind documentat înainte de a doua jumătate a Pleistocenul superior. Toate aceste variabile solicită fie și o minimă detaliere în continuare. 6. Societățile paleoliticului inferior: cuplu sau conspirație a femeilor? Dacă există vreun atribut ce merită atașat „omului etern”, acesta este, fără îndoială, cel de ființă socială. O trăsătură
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
la nivel regional pentru a permite, cu o regularitate rezonabilă, interacțiuni și fuziuni între grupuri. 8. Mai aproape de etnografie? Paleoliticul superior „Revoluție” cognitivă și culturală (Mellars & Stringer 1993), sau, mai degrabă, catalizator al unor inovații acumulate gradual în decursul întregului Pleistocen superior și chiar în etapa anterioară acestuia (McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009), paleoliticul superior este, oricum, asociat unei profunde restructurări tehnologice, economice și, ca atare, sociale. Este indubitabil că, pe continentul european cel puțin, această epocă frânge aparenta monotonie musteriană
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
acestor trăsături putând fi chiar atribuibilă contextelor tropicale și subtropicale asociate filogenezei omului de anatomie modernă (Stiner & Kuhn 2009; McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009). La fel, utilizarea sistematică și în scop simbolic a coloranților minerali este documentată încă de la debutul Pleistocenului superior (Watts 2002), unele voci asociind ferm această opțiune cu apariția primei diviziuni clare a activităților între sexe (Powers & Watts 1996). Este, însă, sezonalitatea acută a zonelor septentrionale, combinată cu sărăcia resurselor vegetale, cea care pare să fi pus în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ne referim cu precizie la acel calcul colectiv prudent și conservator, cunoscut îndeobște drept „stupizenie țărănească” (cf. Binmore 2001: 161). Faptul nu are motive să surprindă. Predispozițiile conservate încă de corpul lui Homo sapiens, el însuși un produs biologic al Pleistocenului, sugerează că succesiunea strânsă a unor perioade de abundență cu cele de foamete nu constituia o raritate nici măcar în paleoliticul superior (Guthrie 1997), sau cu atât mai mult în paleoliticul superior: variația sezonieră a resurselor din mediile temperate și reci
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în studiu. Etapele de formare a văii sale cât și a afluenților pot fi reconstituite cu ajutorul teraselor care au o răspândire foarte largă, îndosebi în sectorul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, în pleistocenul inferior, albia Bahluiului era deplasată mult mai spre est, cu câțiva kilometri, la nivelul Dealului Dumbrava (240 m) (C. Martiniuc - V. Băcăuanu, 1965). Apoi treptat-treptat în preistocenul mediu și superior, Bahluiul s-a deplasat mai spre vest, depunând aluviunile din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și abrupturile cuestiforme ale văilor afluente râului Bahlui sunt opera modelării exclusive a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu alternanțe periglaciare și interperiglaciare în pleistocen, temperat continentale cu nuanțe excesive în actuală (Gh. Slavic, 1977). Studiile geologice și geomorfologice elaborate după 1945 (N. Macarovici, 1949; N. Bucur și N. Barbu, 1954; C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1958, 1961, 1965; V. Băcăuanu, 1968, 1980; Petru Șt., 1989
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în pliocenul superior și pleistocen (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). 2. CARACTERIZARE MORFOGRAFICĂ ȘI MORFOMETRICĂ Relieful din cadrul bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene, aparține Masivului Dealul Mare la vest și nordvest, Culmii Holmului la nord-est și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
văii Bahluiului din acest sector. Deoarece terasa cea mai înaltă din Dealul DumbravaCotnari care închide depresiunea spre sud-est, are 130-140 m altitudine relativă și aparține cuaternarului inferior, se poate considera că depresiunea este mai nouă, începând să se schițeze din pleistocenul mediu. (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965) . Situată la baza "Coastei de tranziție" în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s-a înregistrat o radiație solară de circa 119 kcal/cm² (17 kcal/cm² în luna iulie și 3,4 kcal.cm² în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
HIDROGRAFIA 57 Lacul Bâlea Lacul Roșu - Se întâlnesc în toate unitățile de relief — munți, dealuri, câmpii —, având mărimi, adâncimi și forme variate. Lacurile de munte În Carpați, lacurile au origine variată și constituie obiective turistice însemnate. În munții unde în pleistocen au existat ghețari se găsesc frecvent lacuri glaciare. După topirea ghețarilor apa s-a adunat în excavații, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
al teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
194. Cazul unic "nu numai în analele medicinei... ci chiar pentru capacitatea de înțelegere a științei moderne", pe care Eliade îl va relua în Tinerețe fără de tinerețe... se explică aici prin faptul că personajul principal posedă o glandă dispărută în pleistocen "pe care mamiferele doar ar fi încercat-o și apoi ar fi abandonat-o pentru că mai mult le încurca"195, așadar specifică naturii umane. Mitologia și tipologia macrantropului pe care naratorul o are în vedere mai apoi în Pe strada
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etape: existența unei flore primare în cretacic și a unei flore tropicale cu mlaștini în terțiarul inferior; o pădure subtropicală ceva mai rară și mai apropiată de cea actuală în miocen, o dezvoltare a vegetației de foioase și conifere în pleistocen; dispariția formelor de climă rece și a multor relicte pliocene ce mai persistau în enclave în holocen. În acest din urmă interval, în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod. Climatul este temperat-continentala, cu nuanțe de ariditate. Este și ea prezenta prin AVICOLA Bucesti profilata pe găini ouătoare și de carne aparținând unei firme
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
drum județean (DJ 682 B), pe cursul căruia funcționează și curse regulate de transport în comun, pe rute preorășenești. Câmpia în care este amplasată localitatea a apărut ca urmare a acumulării unor vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
regulate de transport în comun, pe rute preorășenești. Câmpia în care este amplasată localitatea a apărut ca urmare a acumulării unor vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni recente. Localitatea Frumușeni se află într-o câmpie piemontana, înaltă, fiind
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
Prima epocă din istoria omenirii, cunoscută sub denumirea de epoca pietrei cioplite sau paleolitic: "palaios" = vechi și "lithos" = piatră (cuvinte grecești), cuprinde cea mai lungă perioadă de timp (aproximativ între 1.000.000 și 10.000/8000 î. Hr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Economia avea un caracter „prădalnic”. Sursa principală
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Economia avea un caracter „prădalnic”. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în grup. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules. Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar, ceea ce va determina modificări și în structura anatomică. În paleoliticul mijlociu, omul de Neanderthal folosea arme și unelte de silex. În această perioadă se
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
preistoriei și cea mai scurtă, ea a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și metalurgiei primitive a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. Epoca neolitică urmeză pleistocenul final "epipaleoliticul" și holocenul timpuriu, "mezoliticul". Neoliticul începe o dată cu practicarea agriculturii și se încheie o dată cu apariția metalurgiei specializate a cuprului în epoca cuprului sau eneolitic(chalcolithic). Termenul de neolitic nu se referă la o perioadă cronologică strictă, însă include o
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
împărțită în mai multe subunități. La contactul cu dealurile vestice, în câteva sectoare, câmpia are caracter de câmpie înaltă de 120- 180 m cu o înclinare slabă de la est la vest (etajul glacișurilor). Alcătuită din nisipuri și pietrișuri de vârstă pleistocenă, câmpia înaltă subcolinară este fragmentată de văile largi ale râurilor ce străbat zona. În zona Crișurilor aria câmpiilor sucolinare este mai restrânsă. Cursurile transversale ale celor trei Crișuri și ale Barcăului o împart în subunități, cea dintre Crișul Repede și
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]