184 matches
-
mă, plugul, parastasul cui...” și restul cuvintelor se pierdură într-un mormăit. Cu repeziciune, Dromiket 4 sări înapoi la locul său, iar Getta 2 scoase cât ai clipi din ochi caseta de înaltă tensiune din spatele lui Stejeran 1. Acesta încremeni pleoștit, cu ochii deschiși, în care mai licăreau câțiva volți. — Trebuie să se trezească, șopti Dromiket 4 către Getta 2, arătând spre comandantul Felix S 23. Totdeauna când visează despre munca lui din tinerețe, nu mai poate dormi, se trezește. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
îmi pare rău că nu pot să o fac. El îi oferi gropita dreapta cu generozitate: - Poate, poate... Acestea fură ultimele cuvinte pe care reușiră să le mai schimbe înainte de catastrofalul fel principal, o farfurie plină ochi cu o mămăligă pleoștita peste care fuseseră aruncate trei sarmale înecate-n varză tocata. Andrada simți că-i dădeau lacrimile. Nu-l văzu pe Tudor decât atunci când acesta deja o apucase de un umăr: - Noi plecăm, copiii sunt obosiți! Fericiții! Ar fi plecat și
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
se pare ca-n jurul meu e-un câmp de floare, galben albastru violet, să ți le prinzi la cingătoare Dar florile sunt numai spini înalte cât un stat de om, tufiș țepos cu frunză rară ce leagănă un cintezoi pleoștit de arșiță de-afară, ce ciripește-n limba lui: „Hai vino, vino... primăvară!” „BRAZIL” - ARMONIE ASIMETRICA „Brazil”, frumoasa frumoaselor, muzica și dans, ritm îndrăcit de samba „Brazil”, frumoasa frumoaselor, trupuri înmuiate în soare și în șocolata topită. „Brazil”, sărăcie și
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
Noi le vom dărui pacea eternă, visul lor de aur. Știți bine că programul meu este unul axat pe această valoare fundamentală a democrației și a prosperității, pacea! Urmări oarecum atent efectul cuvintelor sale și nu se miră de moacele pleoștite ale ascultătorilor. Știa cât sunt de boi și de tâmpiți, prostiți de lăcomie și amante bolnave de lux. Numai că el era un politician desăvârșit și nu se lăsă copleșit de această impresie. Era una trecătoare... - Dar, dragii mei, noi
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
mai găsești, dar ține cont ... ai cont deschis la mine, în buzunarul ăsta gol! Femeia, uitându-se scurt la noi și evaluând corect buzunarele noastre plate, i se făcu milă și îi dărui un fir anemic, amintind de o garoafă pleoștită și parțial cheală, pe care Edy imediat și-a agățat-o cu mândrie la butonieră. Felinarele pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam nerăbdători fetele în colțul rotund, vineții, rebegiți de frig, clănțănind din măsele și privind cum
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
de plăcerile vieții: fugind de oameni și căutându-i: nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecărtură”- fericită pentru artist, nenorocită pentru om.” Vlahuță: „...Îl văd înaintea mea viind zgribulit, cu gulerul ridicat, cu pălăria pleoștită trasă pe ochi, cu mâinile la piept, vârâte în mânecile unui paltonaș cam subțirel. Venea repegiar, în fuga măruntă și săltăreață a picioarelor înghețate, căci era numai în ghete și era zăpadă și viscol mare...” A patra etapă, boala și
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
o mulțime de tineri, și acum când puhav la față, încovoiat și cu ochii rătăciți era aproape de sfârșitul său.” De altfel într-o fotografie în grup cu mai mulți artiști, Eminescu are înfățișarea descrică de Negruzzi. Apatic, slăbit, cu mustața pleoștită, stă lângă Veronica în spatele grupului cu privirea pierdită pe apa Dâmboviței. Nu mai insistăm cu alte relatări despre acești ani pentru că am încărca expunerea cu aceleași păreri. Acum e perioada de trecere a lui Eminescu de la OM la GENIU. De
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
nevoit să meargă la școală... Costan, un flăcău tomnatic, ciolănos și foarte mândru de mustața lui, fiind destul de obișnuit cu misiuni secrete, veni în spatele grădinii, apoi urcă în podul grajdului și, în zori, când mergea, deșelat și cu mustața cam pleoștită, spre casă, era deja numit în funcție. Nici mama Verginicăi nu pierduse vremea! Îl convinsese întâi pe nașul de cununie, apoi pe un văr de-al doi-lea, iar pe la miezul nopții și pe frații Făsulă, niște cuțitari pricepuți în
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
asta sălbatică! țipa o altă vecină. -Ce căutau la mine în curte? Bine le-a făcut! a țipat tata-mare la toți vecinii guralivi, după care a intrat în curte în urma lui Cartuș care, cu un aer vinovat, mergea cu urechile pleoștite și cu coada între picioare. -Tata-mare să nu-l bați! i-am spus cu vocea tremurând și de frig, dar și de frică, pentru sărmanul Cartuș, care părea mai vinovat decât un hoț prins asupra faptului. -Cum să-mi bat
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
toată ziua, așa cum aveam obiceiul? Pe cine aveam să arunc vina, când din greșeală mingea îmi cădea printre flori?! Cartuș accepta să fie certat fără să știe care era motivul și ca un prieten ce îmi era, își lasă urechile pleoștite, își ascundea coada și fără să mă privească, pleca la coteț. Cine avea să-mi șteargă lacrimile? Ce era drept, de multe ori limba lui mă dezgusta când și-o trecea peste obrajii mei umezi, dar era felul lui de
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
și cu iarba până la glezne... Cum am dat cu ochii de miriște aproape că am rămas înlemnit, nea Tache coborâse din cotigă, stătea în picioare lângă ea, măgarul era legat de o hulubă și stătea nemișcat în soare, cu urechile pleoștite și cu buza de jos atârnând, moțăia și visa grăunțe cred, capra era legată de suian cu o sfoară lungă, se plimba prin iarbă și alegea numai vârfurile înspicate de mohor, nea Tache era ca un băț învelit în haine
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
place să le pomenești cuvântul care le place de fapt cel mai mult. A fi ministru într-o țară săracă implică, automat, o reținere (abținere) de la gesturi deplasate. Blondele noastre Elene nu știu ce este bunul simț. „Cracele” lor, țâțele lor cam pleoștite care sunt promovate pe tot felul de site-uri și în tot felul de tabloide de către vreun fel de „paparazzi”, plătiți să facă pe paparazzi, îmi aduc aminte de formidabila prestație a unei alte Elene - precursoarea lor - Ceaușescu. Să ne
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ DIN ROMÂNIA (2) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343456_a_344785]
-
apoi, la cotitura drumului se ivi o gloabă de cal cu urechile ascuțite și înhămat la un car hodorogit. Pe scândura pusă în fața carului ședea un țăran cu hățurile și cu biciușca în mâini, cu o pălărie verzulie spălăcită și pleoștită cocoțată pe cap, cu o flanea soioasă de lână peticită și ponosită în spinare și cu niște ciubote rele și largi în picioare. Ajungând în dreptul meu, după ce-mi răspunse la "bună ziua" și după ce-mi cercetă bagajele, căruțașul clătină
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
trăsnea pe unde apuca.”( Aria) Iată cum sunt creionate câteva dinre personajelele lui Simion Bogdănescu; “Ion Ciulei era un ciot de om. Adică nu era mai mare decăt Statu-Palmă-Barbă-Cot, cu tot cu pingelelele de la pantofi. Purta pe cap o pălărie vânătă, veche, pleoștită ca un ciuciulete, o cămașă în carouri, peste care trăgea o jiletcă din piele maronie și cam roasă”(Erbicidarea), sau”..o fată, retrasă de orice grup, de statură medie, cu părul scurt la ceafă dar cu breton în față, răsfirat
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
din experiență că nu trebuie să le mai spună încă o dată ( a doua oară, împărăteasa vorbea cu biciul ). Așa că făcură stânga-mprejur și se buluciră spre ușă, ieșind în grabă mare. Nici generalul nu mai comentă ordinul, ieșind din sală pleoștit și amărât. După el se grăbiră să se facă nevăzute și babele. Împărăteasa înfuriată rămase singură cu cei doi prizonieri legați fedeleș. Se uită la ei scârbită, mirată că ăștia n-au fugit, dar observă că, fiind legați, nu puteau
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
contrazis principiul celibatului pe care dandysmul Îl afirmă cu atâta emfază. Și totuși, Maximilian Beerbohm, eseistul strălucit, cronicarul dramatic, caricaturistul, omul de lume, e un dandy autentic. Ținuta sa elegantă, aerul de veșnic precocious baby, copil precoce, pipa, ochelarii, pălăria pleoștită și cravata apretată Îl fac inconfundabil, fie că se află la Londra, În America sau Italia. Hârtia pe care scrie la doar 18 ani Beccarius, o satiră ușoară, e mai importantă decât textul. Galbenul ei, culoarea-emblemă a decadentismului, dă amprenta
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din os, la un capăt ros și începu să scrie, ca pe hârtie, pe noua umbrelă: „Pe mine mă cheamă Țupa-Țup și de la școală acasă mă duc”. Țupa-Țup, un iepuraș mic și neastâmpărat, cu urechea dreaptă ciulită și cu stânga pleoștită, se întorcea de la școală cu ghiozdanul subsuoară. Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică. 2. Găsește câte un cuvânt cu sens asemănător pentru: pleoștită, cioplit, fără cusur, răzbătând. 3. Extrage din text, patru perechi de rime. 4. Născocește alte două posibile utilizări ale unei frunze de brusture. Argumenteză. 5. Continuă povestirea, imaginându-ți o întâmplare la care participă personajul din text. Notă: Toate subiectele
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre care umblă asini cu urechile pleoștite, unde „Țigăncușe cu basma și în șalvari / Vișinii, portocalii, de-un roșu mat, / Joacă-n pântec pe un viers tărăgănat / Și aleargă și se bat pentru-o para”. Exprimarea directă, în genere discursul, comentariul, meditația lirică îi reușesc mai rar
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
ușoară în preajma roților cu zbături ale unui vapor oceanic. Astfel, în prim plan totul e plin de mișcare năvalnică; dar în fund, printr-un contrast de un admirabil efect artistic, poți vedea pardoseala de cleștar a unei mări calme, pînzele pleoștite ale neputincioasei corăbii și trupul masiv și inert al unei balene moarte - o fortăreață cucerită, cu steagul victorios atîrnînd leneș pe bățul înfipt în răsuflătoarea balenei. Cine este sau cine a fost atest Garnery, n-aș putea spune. Dar aș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
chip atît de miraculos. Dar, dacă monstrul e-un rege, mutra lui posomorîtă nu prea se potrivește cu o coroană. Uitați-vă la buza lui de jos, ce urît îi atîrnă și ce îmbufnat pare, din pricina asta, „regele“! O buză pleoștită, care, potrivit măsurătorilor dulgherilor, are o lungime de circa douăzeci de picioare și o grosime de cinci picioare - și care produce peste cinci sute de galoane de ulei! Ce păcat că balena asta nefericită are o buză de iepure! Despicătura
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ellis, Lefty se gudurase pe lângă Desdemona până o convinsese să intre Într-un cort al celor de la YWCA. Intrase Înăuntru cu șal și broboadă și ieșise cincisprezece minute mai târziu, Într-o rochie cu talie căzută și cu o pălărie pleoștită, În formă de oliță. Sub stratul proaspăt de pudră i se vedea mânia arzând ca o văpaie. Ca parte din preschimbare, doamnele de la YWCA Îi tăiaseră Desdemonei cosițele de emigrantă. În mod obsesiv, așa cum zgândări o ruptură din fundul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
stratul proaspăt de pudră i se vedea mânia arzând ca o văpaie. Ca parte din preschimbare, doamnele de la YWCA Îi tăiaseră Desdemonei cosițele de emigrantă. În mod obsesiv, așa cum zgândări o ruptură din fundul unui buzunar, băgă mâna sub pălăria pleoștită ca să-și pipăie creștetul tuns chilug pentru a treizecea sau a patruzecea oară. ― Asta-i ultima tunsoare, spuse ea din nou. (Și Își respectă jurământul. Din acea zi, Desdemona Își lăsă părul să crească, devenind un fel de Lady Godiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
erau frumoase și era Încă o femeie atrăgătoare. După ce se privi, Își concentră atenția la peisajul care trecea. Ce ar fi putut bunica mea să mai vadă pe străzile Detroitului din 1932? Ar fi putut să vadă bărbați cu pălării pleoștite care vindeau mere la colțul străzii. Ar fi putut să vadă muncitori care rulau trabucuri, ieșind afară din fabricile fără geamuri ca să ia o gură de aer, cu fețele pătate iremediabil cu maro de la praful de tutun. Ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]