191 matches
-
de ani de muncă silnică și 10 de degradare civică. Povestea se cam cunoaște, și oricum e bine rezumată în anexele volumului de curând apărut la Humanitas: prefața lui Gabriel Liiceanu și nota introductivă a Monicăi Pillat fac lumină în pletora documentară de interpretări tendențioase și de declarații smulse sub tortură. Sigur, și unele, și altele trebuie urmărite cu prudență. Onestitatea, într-un caz, și valoarea de adevăr, în celălalt, scapă oricăror garanții. Ce să luăm de bun din „concluziile de
Masca transparentă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6269_a_7594]
-
Ion Pop, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Balotă, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu și Paul Goma. Dar ce dăunează anchetei este că intenția ei nobilă cade în derizoriu din cauza caracterului de referendum. Elita celor care chiar merită să fie academicieni e înecată de pletora „egalitaristă”, de-a dreptul haotică, atât a anonimilor propuși spre „academizare”, cât și a anonimilor care îi propun. Cîteva exemple: ce legătură este între Ion Taloș sau Vasile Tărîțanu și Academie? Și nu trebuia ca Aura Christi, redactor-șef al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
găsit mai bine locul între coperțile unor anale decît într-un volum de memorii pune cititorul la o probă de răbdare. Dorința de a acoperi golul de uitare printr-un exces de documentație răpește volumului fluența beletristică, de aceea, în mijlocul pletorei de amănunte onomastice, fragmentele care vin cel mai bine la lectură sînt cele care îngăduie cititorului un moment de odihnă. Te bucuri cînd autoarea lasă acribia detaliului infinitezimal și se întoarce la reflecții fine, făcute în marginea unor întîmplări sau
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
O serie întreagă de noțiuni cheie, de pildă, scrise cu majusculă, reapar din loc în loc, salvând sau extenuând suflul unui poem. În jurul lor se construiesc senzații, reflecții sau revelații. Nici libera întreprindere, nici oda ca atare, nu lipsesc din această pletoră justificativă. Dimpotrivă, abundă. Se aud parcă din toate părțile deodată. Conceptul mediatic corespunzător unui astfel de defect e cel de supraexpunere. Ce-ar mai fi de zis după un poem ca acesta? Este absolută iluzie că Odele, Odele-autentice,/ -ar avea
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
Oricum, istoria conservatorilor stă în progresiva lepădare a principiilor dreptei, de unde și tonul de prohod retrospectiv din paginile volumului. Din păcate, ce îngreunează lectura e puzderia de personaje americane al căror nume nu spune nimic cititorului român. Trecînd însă peste pletora onomastică, cartea e lizibilă și aducătoare de stenahorie hermeneutică. De ce? Fiindcă pricepi că, în România, curentele politice sînt ecouri întîrziate ale deciziilor care se iau în afara ei. Și mai pricepi că, la noi, despre conservatori a început să se vorbească
Epitaf pentru conservatori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6324_a_7649]
-
de ifosul înfiorător al snobismului de aparat. Doar tema e clară și indicată de la început. În schimb, timbrul e metalic și casant, respingînd prin secimea sterilă a abstracțiunilor livide. Nu e nimc de gustat sau de intuit aici, doar o pletoră verbală care inspiră consternarea. Pofta de a citi ți se taie după cîteva paragrafe, sațietatea fiindu-ți întărită de lectura prin sondaj, cînd, deschizînd cartea la întîmplare în cîteva locuri, ești izbit de aceeași anemie de generalități pretențioase. E la
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
care deținuții le primeau înaintea morții, după un scenariu știut: pînă în clipa agoniei toți erau sănătoși tun, nici un control medical nedepistînd măcar o răceală, pentru ca apoi, în momentul în care intrau în stadiu terminal, să li se descopere o pletoră de afecțiuni. Simpla parcurgere a pomelnicului patologic îți dă un gust de lazaret negru, chiar în cazul pacienților care nu au sfîrșit în închisoare. Ion Petrovici: „ectazie aortică cu tulburări de tensiune și rimt cardiac accentuat” (p. 112); Mircea Vulcănescu
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
Gheorghe Grigurcu Vocația lui Liviu Georgescu o reprezintă devoțiunea față de materie. O devoțiune paradoxal tensionată, pentru a-i smulge șiragurile de asociații, pletora imagistică ce-i compune discursul liric. Dacă în legătură cu unii autori s-a vorbit de o luptă a lor cu Îngerul, în cazul de față s-ar putea vorbi de o luptă, tot atît de tulburător indecisă, cu materia. Poetica lui
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
-le spiritului epocii, autorul nu și le asumă. Drama e că jumătate din carte e scrisă cu vocabule prinse în ghilimele, de unde și impresia de colaje supărătoare la care scriitorul ar fi putut să renunțe. În al doilea rînd, pradă pletorei verbale care îi caracterizează romanele-fluviu, Breban nu-și poate înfrîna patosul unor asociații de idei care nu au nici o legătură cu temele atinse. De aici impresia că autorul se dedă unor digresiuni inutile care acoperă spațiul degeaba. Prea multă zgură
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
Eminescu explicat fratelui meu, își reia și amplifică o parte din idei, însoțindu-le de o aplicație constructivă: studiul avantextelor poemului Odă (în metru antic). Exercițiul e cu atât mai dificil cu cât cercetătoarea avea de înlăturat dintre premise întreaga pletoră de comentarii sulfuroase născute de acest poem. Ceea ce o și determină să-și ia, mai mult din diplomație decât din nesiguranță, o serie de precauții: „Manuscrisele lui Eminescu cunosc, în cultura română, o situație cu totul specială. Monumentalizarea lor într-
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
accesoriu și subiacent, discursul său e unul angajat. De altfel, această pluralitate este tot ce are mai specific poezia lui Florin Iaru. Sugestiile culturale, extrem de numeroase la el, nu sunt niciodată, ca la alții, univoce. Fiecare dintre ele dezvoltă o pletoră de virtualități interpretative. Ambiguitatea chiar în aceasta constă. (Căci, la nivelul frazei, lucrurile sunt de obicei destul de limpezi). Imaginile din Cântece de trecut strada și din celelalte au un aspect molecular: se compun din atomi de aluzii, toate plauzibile. Cel
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
arestarea (fuge din țară, apoi, ales deputat, revine, e, spre surprinderea lui, închis, pentru ca într-un final să fie grațiat de Carol), alții, nu puțini, și-au exploatat perioada de detenție în folosul propriei literaturi. Interesantă e, de asemenea, și pletora delictelor, fiindcă scriitorii nu s-au prea intersectat cu acelea de drept comun. De regulă, au fost închiși pentru culpe specifice (opinii neconforme, crime de lezmajestate, colaboraționisme, afilieri). Excepție, în toate sensurile, face un anume Paul Cialâc, pe care tocmai
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
a demonstrat niciodată - și nici n-avea cum s-o facă - în ce mod trebuia estetica să se îmbine cu științele exacte și nici cum ar fi putut ajuta acustica lui Helmholtz la interpretarea literaturii. Dar Gherea venea cu o pletoră de nume proprii care nu mai apăruse pînă atunci sub pana unui critic român. în polemica lui cu Titu Maiorescu, dincolo de ironizarea esteticii clasice (soră bună cu alchimia și astrologia, spune Gherea), dincolo de disecarea inutilă a unor sintagme ce i
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
mai vorbim de Bayesen, Felix Taylor, Johannes Scherr, Roden Novel, Frank T. Mazials etc. etc. (Asupra esteticei metafizice și științifice, 1890). Putem fi siguri că nimeni nu auzise pînă atunci în România de ei - și nici de atunci încolo! Din pletora de nume aduse în discuție lipseau însă tocmai cele ale lui Bielinski și Cernîșevski, adică numele inspiratorilor reali ai doctrinei gheriste, adevărații maeștri de gîndire ai autorului nostru. Prea inteligent ca să nu-și dea seama de idiosincraziile publicului românesc, Gherea
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
e o procesiune de epitete cu tentă scolastică, materia întunecată devenind pe rînd „cameleonul cosmic”, „dilatonul”, „energia fantomatică”, „numerologie variabilă”, „gazul chaplygin generalizat“, „superchintesența“ (p. 262). Nu-ți trebuie cine știe ce fler să simți că te afli în plin carnaval verbal, pletora de încercări onomastice aducînd a tatonare sterilă: entitatea misterioasă, fie ea întunecată sau invizibilă, e acolo și nu se lasă atinsă nici cu aparatele și nici cu limbile lumii. Toma din Aquino, trezind-se din mormînt și lăsîndu-și privirea să
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
aici, o suită de reflecții asupra scrisului: întreaga poveste despre Constantin și Cristina ar fi o încercare epică de a elucida o obsesie auctorială cât se poate de vagă: problema dispariției, a volatilizării, a ieșirii din lume. De aici o pletoră de glose legate de stil: primei fraze a cărții îi este, aici, în acest interviu, reconstituită arheologia aproape muzicală. Iată o porțiune din acest „sit”: „Apoi a venit o noapte în care am scris: «El a ieșit din casă, a
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
de Ioana Triculescu sub titlul, convenit cu autoarea, care trăiește din 1981 în Franța, Kilometrul zero). Cea dintâi emisiune de pe DVD este din martie 1975 și îi are ca invitați pe generalul Bigeard, proaspăt ministru al Apărării, însoțit de o pletoră de ofițeri de rang înalt, și pe, țineți-vă bine!, pe poetul și cântărețul Georges Brassens. Într-o emisiune din 1983, sinologul Simon Leys o înfruntă sarcastic pe fosta maoistă italiană, Maria- Antonietta Macciocchi: „E normal, exclamă Leys, ca imbecilii
„Apostrophes“ pe DVD () [Corola-journal/Journalistic/2956_a_4281]
-
se simțeau, printre foștii copii de țărani semiurbanizați, ca într-un ghetou siberian.“ (p. 8) Revărsarea amnistiaților va alcătui „aripa bătrînă“ a boemei, aripa tînără fiind sporită de tinerii care cochetau în deceniile 7-8 cu lumea spiritului, urmarea fiind o pletoră de minți strălucite, care vor da sarea și piperul restaurantelor capitalei, în cadrul unui fenomen social pe care numai o prejudecată meschină ne face să-l așezăm în categoria rebuturilor mondene. A fi boem nu e un stigmat, cu atît mai
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
în pofida numeroaselor sale sclipitoare scrieri, om-spectacol de un aristocratism veritabil iar nu mimat, lipsit de morgă et pour cause. Dar ironicul moroz Alexandru George, și el polihistor, balansînd între o proză în care își recunoaște unica prestație legitimă și o pletoră de eseuri și comentarii pe toate temele posibile, n-are și d-sa o coastă de diletant? Mai cu seamă că atracția către opera lui Mateiu trădează ceva din mecanismele complexității unei psihologii neconvenționale ca și cea a precursorului. Să
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
atât de important pentru domeniile la care mă refeream încât să excludă pe oricine altcineva? Se identifică ,studiile de gen", ,feminismul", ,drepturile omului" și celelalte cu augusta ei persoană? Altminteri, de ce te-ai dus țintă la ea și nu la pletora de demagogi care semnau anțărț în ,Lupta de clasă", ,Era socialistă" ori ,Scânteia", iar azi ilustrează cu aplomb exact sferele de cercetare la care mă refeream? Mă știi suficient de bine, cred, pentru a-mi da creditul că dacă aș
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
evenimentele încep să se amestece și firele ficțiunii să-l înfășoare, tot mai strâns, pe derutatul autor. Ficțiune și infanterie e un exemplu clasic de postmodernism literar, în care metaromanul apare și crește în exces, copleșind narațiunea inițială printr-o pletoră reflexivă. Tulpina firavă a intrigii se rupe. Nu mai contează ceea ce apărea în versiunea primă a romanului scris de protagonist. Lumea ficțională nu era și nu poate fi turnată în calupuri incasabile, în forme indestructibile; ea reprezintă un permanent joc
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
posibilă în cadrul eticii contemporane (vezi cap. IX, ,Testul lui Gyges") -, nu mă voi opri în rîndurile de față decît asupra unui pasaj din capitolul III, intitulat ,Pajul lui Menon", unde Andrei Cornea se apleacă asupra unei probleme pe care, în ciuda pletorei de nuanțe cu care am încărcat-o cu toții de-a lungul vremii, nu vom înceta să o discutăm în continuare: problema sufletului național. Autorul afirmă că ,sentimentul național", ,sufletul național" sau ,spiritul național" sunt metafore de care facem uz grație
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
într'o slabă măsură. Față de dramaturgia românească și prin urmare față de propria lor rațiune de a fi. Un teatru particular e liber să joace orice." Un teatru național, înțelegem că nu. Într-o argumentație cam vălurită, și sugrumată de destulă pletoră, a unui om pentru care privitul la scenă nu-i un obicei de loisir, și-atît, se-amestecă fapte, consemnări - ca aceea despre repertoriul de avangardă al unui teatru din provincie, cu lecții date Conservatorului: "De ce să-l ferim, oare, pe
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
inflexiuni de oțel, exprimă numai fericire. O putere latentă, un anume realism Își găseau Împlinirea deplină În greutățile cu care trebuia să dea ea piept. Era singură pe lume, cu doi copilași, bani puțini și - cel mai rău lucru - o pletoră de prieteni. În iarna cu pricina a văzut-o Într-o seară la Philadelphia omenind o mulțime de bărbați, când el știa că ea nu avea servitori, cu excepția unei negrese micuțe ce Îngrijea de copii În camerele de la etaj. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului UN BASARAB PENTRU ȚARĂ Moto: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini”. EMINESCU: „Scrisoarea a III-a” Scârbit de pletora politică „din veacul său”, pe care a fixat-o în insectarul operei sale nemuritoare, Marele Eminescu a urcat până la „izvoarele bătrâne”. Avea nevoie de niște eroi care să-l ajute în lupta sa cu „saltimbancii și Irozii” acelor vremuri. Cum
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]