196 matches
-
ne lasă impresia unui obiect de "marchetărie" sau a unui "mozaic", alteori avem impresia că ne găsim în fața unui "miracol". Lowes recunoaște formal că la zenitul forței ei, energia creatoare este atât conștientă cit și inconștientă... controlând în mod conștient pletora de imagini care au suferit o metamorfoză subconștientă în rezervor ("puțul" inconștientului); 127 dar nu-1 interesează și nu încearcă să definească elementul într-adevăr deliberat și constructiv din procesul de creație. *17 Când e vorba de un scriitor narativ, ne
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
stilul Tizian al madrigalului" și se referă la un ..allegro feroce al lui Frans Hals și la un andante con moto al lui Van Dyck". *18 179 În Germania acest mod de a stabili analogii între arte a generat o pletoră de scrieri despre omul gotic si despre spiritul baroc și a dus la folosirea în literatură a termenilor "rococo" si "Biedermeier", în domeniul artelor frumoase, succesiunea clar ordonată a stilurilor : gotic, renascentist, baroc, rococo, romantic, Biedermeier, realist, impresionist și expresionist
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de prozator și de critic literar a trecut neobservată. Pe I.-C. îl încercau febrele unui delir de grandoare. Într-un articol se compara cu Napoleon Bonaparte și se închipuia, la fel ca împăratul francez, înconjurat de hula și invidia pletorei de „analfabeți și bastarzi ai talentului”. A fost redactor, redactor-prim sau colaborator la „Adevărul”, „Liberalul”, „Revista literară”, „Carmen”, „Rodica”, „Patriotul”, „Forța morală”, „Românul literar”, „Arhiva” ș.a. A folosit pseudonimele Caion, Alfa și Omega, Mircea Basarab, Nică Burdușel, Ion Carp, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
dintr-o zonă în care fiecare obiect poartă o premoniție" (apud Carrouges 1974: 159). Cuvintele lui André Breton caracterizează succint, dar precis, arta daliană din anii '30: pictor cu o îndemânare tehnică aproape miraculoasă, Dalí a așternut pe pânză o pletoră întreagă de fantezii și halucinații "paranoice". Ele înfățișează o lume populată de obiecte și ființe stranii, într-o atmosferă rarefiată în care legile fizicii par suspendate, iar realitatea imediată s-a estompat. Explicația ne-o oferă chiar părintele psihanalizei: "Una
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de-a lungul acestei perioade pentru a obține aceste rezultate, el a spus că țara sa și-a propus ca obiectiv asigurarea locurilor de muncă pentru toți specialiștii și muncitorii. Acest obiectiv a fost atins, ceea ce a evitat apariția unei pletore de mână de lucru. Totuși, țara a suportat, totodată, consecințe nefaste, ca urmare a plecării unui număr de specialiști formați pe seama națiunii. Aceasta explică preocupările de principiu și de facto în legătură cu exodul de competențe și, în general, cu punerea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
cât și țări în curs de dezvoltare. Acesta a fost cazul pentru toate marile proiecte de cercetare militară, pe care istoria modernă le-a cunoscut. Dar, dacă țările dezvoltate se pot separa ușor de unele din cadrele lor, dată fiind pletora înregistrată în țările occidentale, pentru țările în curs de dezvoltare o asemenea pierdere va înrăutăți și mai mult dificultățile cu care se confruntă în urma exodului de competențe. Mai există un aspect care merită să fie evocat, și anume, transferul invers
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
le observăm între țări corespund percepțiilor pe care specialiștii le au cu privire la eficacitatea administrației publice. Structura statului (federal sau centralizat) nu pare să aibă un efect asupra percepției perfomanței administrației publice. Primul-ministru belgian a recunoscut că "statul funcționează prost în ciuda pletorei de funcționari publici. Una dintre cele mai mari provocări ale noastre constă în modernizarea birocrației. Am început acest proces prin depolitizarea numirilor celor care ocupă poziții importante"6. Declarații similare au fost formulate de către liderii politici din Franța, Italia, Germania
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
alte dialoguri, Republica este considerată ca având o mai mare pondere în considerarea perspectivei filosofice a operei lui Platon. Indiscutabil însă, Republica se numără printre operele cele mai încărcate de probleme ale lui Platon care recurge și aici la o „pletoră de procedee literare: disimularea eu-lui auctorial, atmosfera de «poveste» și ficțiune dramatică, miturile și alegoriile ce ne transpun din plin într-un regn al fanteziei”, lucru care nu ușurează cu nimic o interpretare care se dorește cât mai clară, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ritualic (această distincție funcționează și în societățile arhaice, însă demitizarea pătrunde chiar și acolo, ceea ce pentru anumite grupuri este considerat sacru, pentru altele fiind profan ori de-a dreptul murdar).119 Relația este una de continuitate, mit-legendă-epopee-literatură, evidențiată într-o pletoră de studii, în care se regăsesc aceleași teme mitice, de la confruntarea arhetipală Bine-Rău, la probele impuse eroului și diversele motive folclorice (fata persecutată, dragostea salvatoare, protectoarea necunoscută etc.). 120 Victor Kernbach, influențat de discursul eliadesc, acorda și el mitului locul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aceste mișcări de idei au avut o consecință nefastă - planificarea centralizată. Au consolidat credința larg răspândită în primele decenii postbelice că guvernul știe cel mai bine și noile activități economice ar trebui rezervate sectorului public. Consiliile de control și o pletoră de comisii tehnice au proliferat peste tot în “Lumea a treia”. Fondurile din ajutoarele externe au fost canalizate în investiții dictate de guvern. Intervențiile statului s-au manifestat în toate domeniile, de la administrarea prețurilor la administrarea directă a distribuției mărfurilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
doi savanți francezi tind să reducă fenomenul monastic creștin la tiparele generale ale exercițiilor spirituale sau ascetice cunoscute în perioada elenismului târziu. Specificul teologic și eclezial al scrierilor patristice tinde astfel să se estompeze. Acestei grupări moderate i se adaugă pletora de cercetători americani din școala lui Peter Brown (ne gândim în primul rând la Elisabeth A. Clark 2 sau D. Brakke 3). Abordând spiritualitatea deșertului printr-o hermeneutică a suspiciunii, în care relațiile dintre episcop și „omul sfânt” evidențiază doar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
față a României), descoperim reflexe compensatorii cum ar fi, poate cel mai întîlnit, mitizarea (mai e nevoie să spunem că e ceva ilicit?!) unor figuri din diferite sfere ale spiritului, sau ivirea ca Minerva din capul lui Jupiter a unei pletore de idoli de varii calibre, sau protocronismul (în spațiul românesc, cu o probată vocație a începutului, strategia aceasta e un fel de rețetă a casei), ei bine, toate acestea și altele nenumite întemeiază gratuit și dilată nepermis de mult valorile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
decăderii, cu milenii de scepticism și minte limpede, cu cîteva roluri existențiale fundamentale jucate de personaje (în esența lor, niște marionete, ca și restul ființelor, crede filosoful), cum ar fi: barbarul, omul civilizat, demonul (purtător de rău, întruchipare cu o pletoră semantică de neignorat, dacă luăm în seamă rețeaua de semnificații alcătuită de mitologie, religie și filozofie pentru măștile purtate de daimon). Lumea aceasta dezavuată și denunțată de Cioran, din care el însuși face parte, este una care parcă a vrut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
față. Nu este vorba de hărmălaia obișnuită a teoriilor și ideilor care se confruntă alimentând creșterea cunoașterii. Teoria științifică a curriculumului se află într-un adevărat război. Se confruntă cu înverșunare nu doar câțiva beligeranți cu concepții distincte, ci o pletoră de teoreticieni care nu se încadrează cu precizie într-o tabără sau alta, adesea împrumută idei-armă ale adversarilor îndreptându-le împotriva lor și, nu de puține ori, luptă împotriva propriilor concepții sau masacrează teorii ostile care nu sunt decât stafii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau testele destinate să pună în evidență tulburările cognitive și disfuncțiile neuropsihologice (Liddle, 1987; Liddle și Barnes, 1990), chestionarele sau scalele privind efectele secundare ale tratamentelor medicamentoase și multe altele. 1. Ar trebui să ne bucurăm sau să regretăm această pletoră de instrumente de evaluare? Desigur că din punctul de vedere pragmatic al psihiatrului curant ele implică un efort de informare, de acomodare în manipularea lor și în interpretarea rezultatelor obținute și nu în ultimul rând prudență și discernământ în compararea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în procesul de producție. Acest spirit îl cultivă celor din subordinea sa. Costică .În ultima parte a anului ‘89, în densitatea umană, cca 15.000 salariați ai colosului industrial ieșean, se agitau febril trupe ale securității în croșetare cu o pletoră de informatori în emulație, toți având drept obiectiv anihilarea elementului periculos, Tacu Alexandru, fost deținut politic anticomunist și semnatar al DECLARAȚIEI DE LA IAȘI Nu permit disidenți pe platforma combinatului. Te arestez ca dușman al țării și al poporului! Gheorghe Buhac
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Nici nu vă faceți ideie ce mulți artiști mari avem noi după războiu! Mari artiști și mari artiști. Care de care mai tare și mai mare. Marele artist cutare, celebrul artist cutare! Mărturisesc că am rămas adânc impresionat de această pletoră de geniu. Pe urmă entuziasmul mi-a mai scăzut puțin. Fiind așa de mulți și toți mari, e ca și cum ar fi toți mici. Interesante mi s-au părut pe urmă gazetele care, fiind nevoite să crească tonul acestor laude în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rarele mele impetuoziăți deplasate, de lipsa de tact jenantă, hotărâri pripite, false entuziasme etc. etc. Și, most of all, mai presus de orice, eram „nemulțumit” de stilul meu literar, de felul În care-mi ordonam materia epică În fraze, de pletora de epitete - cînd unul singur, bine ales, ar fi fost suficient și mai expresiv! -, de abundența de subordonate care se despleteau la nesfîrșit, trădându-mi nu numai gândirea, să zicem de tip arborescent, retorică, dar și „febra persoanei” care scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fi riguros, pertinent, consecvent cu tema enunțată, „la „obiect” sau „la chestie”, cum zicea rigurosul Maiorescu, de a folosi propoziția sau fraza scurtă, tipică și semnificativă galilor și Românilor. Acuratețea stilistică mi-a lipsit Întotdeauna, concizia, claritatea; și, bineînțeles, pletora de exegeți care mi-au comentat textele de-a lungul anilor nu s-au privat de a observa acest lucru, cu un prisos de ironii și sarcasme, tipice, și ele, literaților de la „Dunărea de jos”. Un nu știu ce „demodat” sau „provincial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nimic din atractivitate, ci dimpotrivă. Fapul că un domeniu că acela al RP poate tolera existența a câteva sute de definiții este îngrijorător, deoarece multitudinea lor nu servește nici profesioniștilor în materie, nici publicului, în general. Sub aparentă exhaustivității, aceasta pletora de enunțuri ascunde una dintre cele mai periculoase confuzii care marchează domeniul. Nu susținem că RP nu ar avea multiple aplicații și nici că specialiștii care le practică nu ar trebui să fie polivalenți, dar un ansamblu de practici, fie
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
în scenă modul de viață al claselor mijlocii. Cum ar putea o asemenea expunere la imaginile banilor și ale consumului fericit să nu amplifice nemulțumirea celor excluși, să nu exacerbeze dorințele și frustrările tinerilor lipsiți de mijloace materiale? Nu atât pletora imaginilor violente îi incită la violență, cât distanța dintre realitate și ceea ce apare ca model ideal, prăpastia dintre îndemnul la consum și absența reală a acestuia 32. Dacă e adevărat, cum susține George Gerbner, că televiziunea fabrică o „violență fericită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
teritoriul unde i-a dus mersul războiului, la cedări și trădări. Așa cum se întâmplă din nefericire și spre indignarea celor care mai știu câte ceva despre război și eroi, pe moartea și mutilarea adevăraților eroi s-au cățărat pe monumente o pletoră de hămesiți, nu de glorie, nu de recunoștință, ci de avantajele materiale și bănești. Îmi fac datoria de a-l pomeni aici pe Toader Lupașcu, mutilat de război, decedat în 2003, în Vama, care a refuzat să fie trecut pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
terasă, erau scoase scaunele și masa la care familia Mauriac își petrecea după-amiezile, savurând cafeaua cu prietenii. În vestibul ne întâmpină o ghidă-custode al muzeului - o doamnă radioasă, bine apretată, ce-și intră imediat în atribuții, copleșindu-ne cu o pletoră de amănunte despre casa în care ne aflăm și auguștii săi locatari. Vizităm doar odăile de la parter. Interior - destul de sobru, auster, mobilier de țară. Fotografii de familie, gravuri, bibelouri, farfurii pictate, împletituri de trestii aduse de Mauriac în urma unei călătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pentru localizările urbane: formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; d) pentru structură: disfuncția transporturilor, lipsa de relații între cartiere, segregarea populației. Toate aceste aspecte pot fi grupate în două categorii generale de afecțiuni ale orașului: boli de carență și boli de pletoră. Ambele, așa cum se poate deduce, au implicații directe și profunde asupra modului de viață și implicit asupra stării de sănătate mintală a membrilor comunității social-umane respective. Bolile de carență privesc aspectele insuficienței dezvoltării și funcționării vieții citadine. Ele sunt legate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
privesc aspectele insuficienței dezvoltării și funcționării vieții citadine. Ele sunt legate de insuficienta dezvoltare sau funcționarea defectuoasă a următoarelor: serviciile publice; echipamentele școlare sau de muncă; locuințele; industriile poluante; transporturile și mijloacele de telecomunicații; aprovizionarea; locurile de muncă. Bolile de pletoră privesc aspectele legate de dezvoltarea haotică, necontrolată a orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]