69 matches
-
confluente este caracteristică). De asemenea, se remarcă fragilitatea excesivă a epidermei. Febră este constantă fiind însoțită de astenie și anorexie. Pentru complementarea diagnosticului se procedează la examenul citologic din bulă și biopsie cutanata. Pemfigusul vegetant, bulele sunt localizate efectiv la plici, iar pe eroziunile postbuloase apar vegetații. Pemfigusul foliaceu are caracteristic bule flasce care se generalizează rapid, dând naștere unei eritrodermii exfoliante. Fragilitatea tegumentelor este intensă. Pemfigusul seboreic este considerat o formă particulară și benigna a pemfigusului vulgar, care asociază clinic
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ale inimii. Partea dreaptă și cea stângă a atriului se dezvoltă în sens cranial, ocupând partea dorsală a cavității pericardice, și apoi proemină ventral, înconjurând părțile laterale ale bulbus cordis. Orificiul sinoatrial, alungit ca o fantă, este limitat de două plici musculare numite valvule sinoatriale stângă și dreaptă. Aceste două valvule se unesc cranial și se continuă cu o plică proiectată în atrii, numită sept fals sau spurium. Septul intermedium se formează din doi muguri, anterior și posterior, care evoluează unul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a limfedemului, fistule pentru dializă, branule, etc.) În cazul existenței acestora, determinarea tensiunii arteriele se face la celălalt braț; odată stabilită circumferința brațului se utilizează manșeta corespunzătoare (gradul de suprapunere trebuie să fie de aproximativ 40%), care este plasată deasupra plicii cotului; se determină pulsul la nivelul arterei brahiale; se poziționează brațul astfel încât artera să fie la nivelul spațiului IV i.c. Ridicarea sau coborârea brațului vor influența valoarea tensională; camera în care se efectuează determinarea trebuie izolată fonic pentru a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
221 (faciesul de „lună plină”), feței posterioare a gâtului și toracelui superior („buffalo hump”), − hirsutism și acnee, tegumentele subțiri, papiracee, cu o evidentă scădere a capacității de vindecare a rănilor; striurile echimotice (vergeturi violacee) care apar pe flancuri, sâni, regiunea plicii inghinale și axilei − tulburările sistemice cum sunt scăderea toleranței la glucoză, hipertensiune, edeme, hipopotasemie, osteoporoză, pierdere de proteine, eritrocitoză, limfopenie și eozinopenie − miopatia se manifestă prin atrofii musculare în special la nivelul extremităților inferioare, dureri musculare, fatigabilitate tulburări mentale − tulburări
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la sexul masculin și deschis la cel feminin prin intermediul trompelor și uterului, favorizând peritonitele de cauză genitală. Suprafața peritoneului este de aproximativ 2 m2, fiind identică cu a tegumentelor întregului organism. Cavitatea peritoneală este neregulată ca urmare a existenței numeroaselor plici peritoneale determinate de ducte sau vase sanguine, ligamente ce unesc viscerele între ele sau cu peritoneul parietal și mezouri, care ancorează viscerele de pereții cavității. Când se produc reacții inflamatorii, aceste cavități devin sediul unor colecții izolate, necesitând drenaj individual
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
A. Cavitatea peritoneală mare, care cuprinde spațiul previsceral, etajul supramezocolic și etajul submezocolic. - Spațiul previsceral este situat între peritoneul anterior și ficat, stomac, marele epiploon, ansele intestinului subțire și colon. În acest spațiu se găsesc: - Ligamentul falciform al ficatului; - Trei plici: situate subombilical, mediană (formată de uracă), plicile mediale (formate de arterele ombilicale fibrozate) și plicile laterale (formate de vasele epigastrice inferioare). Cele 3 plici formează 3 fosete: medială în care apare hernia inghinală oblică internă, mijlocie în care apare hernia
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
epiploon, ansele intestinului subțire și colon. În acest spațiu se găsesc: - Ligamentul falciform al ficatului; - Trei plici: situate subombilical, mediană (formată de uracă), plicile mediale (formate de arterele ombilicale fibrozate) și plicile laterale (formate de vasele epigastrice inferioare). Cele 3 plici formează 3 fosete: medială în care apare hernia inghinală oblică internă, mijlocie în care apare hernia inghinală directă, și laterală în care apare hernia inghinală oblică externă. - Etajul supramezocolic este delimitat superior de diafragm, inferior de colon și mezocolonul transvers
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
lui Passavant este evidentă în timpul vorbirii”(115; p.29). Plica lui Passavant ar fi formată prin contracția fibrelor mușchiului palato-faringian, care se unesc posterior cu mușchiul constrictor superior, imediat după ce ies din palat (80; p.225). S-a observat formarea plicii lui Passavant la un bolnav care a purtat obturator 30 de ani, la care istmul velo-faringian era perfect. Și Harrington, găsește că există variații individuale atât în dezvoltarea în totalitate a musculaturii precum și în felul de dispersie a fibrelor musculare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian prin hipertrofia plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Barmherzigkeit (milă) Îi sugera lui Urmuz (parcă-l văd scutu rându-se pe Înfundate de râs, cu fruntea lui Împodobită cu papule sifilitice, „cununa lui Venus“) clipa când găinațul pă sării se scurge În fir prelung până la pământ, unde face plici!; iar Butter nu Însemna, pentru Urmuz, unt, ci acel prisos de cocă subțire care se scurge după ce lipitorul de afișe netezește cu palma afișul aplicat pe gard. Într-o dimineață, Urmuz fu găsit Împușcat pe o bancă la șosea. Dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
film lansat cu o salbă de premii atârnată de gât... Lăsând la o parte originalitatea premierei cu premii (doar suntem în România !), Filantropica este o foarte savuroasă fabulă (post)modernă, cu găselnițe gârlă (sindicatul cerșetorilor, de pildă), replici care fac plici și un ton atât de diferit de jalea din cinemaul autohton, încât Nae ar trebui, înainte de toate, decorat cu Vitamina anului pentru buna inspirație de a vedea o comedie de milioane acolo unde alții nu văd decât drame de doi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a unghiei se găsește șanțul subunghial, la nivelul căruia epidermul, cu stratul său cornos, se continuă cu unghia, formând hiponichium-ul. Limbul unghiei este unghia propriu-zisă și este format din celule solzoase, cheratinizate. Cele de la suprafața limbului se continuă la nivelul plicii supraunghiale cu stratul cornos al epidermului formând eponichium (perionix). Firul de păr este alcătuit din două părți: una externă, vizibilă, liberă, numită tulpină sau tijă și o parte ascunsă profund în derm, numită folicul pilosebaceu sau rădăcină (radix pili). Ultima
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
lungi îm schimb tind să aibă pași mai relaxați. Datorită naturii sale de impact crescut, în alergare se întâlnesc și multe accidentări. Modificarea volumului de alergare poate duce la dezvoltarea durerilor sindromului patellofemural, sindromului de bandeleta iliotibială, tendinopatiei rotulei, sindromului plicii și sindromului stresului medial tibial. Schimbarea ritmului de alergare poate provoca tendinita ahileană, leziuni ale mușchilor gastrocnemiene și fasciita plantară. Stresul repetitiv pe aceleași țesuturi fără suficient timp pentru recuperare sau alergarea intr-o formă necorespunzătoare poate duce la multe
Alergare () [Corola-website/Science/320219_a_321548]
-
prima este ascendentă, iar a doua ușor descendentă; șanțul calcarin nu este tocmai rectiliniu, ci descrie în ansamblul său o ușoară curbă cu concavitatea sa îndreptat în jos. Atunci când se îndepărtează buzele șanțului parietooccipital, se întâlnesc întotdeauna două (uneori trei) "plici de trecere" adânci - una inferioară și alta superioară, care conectează cuneusul cu girusurile vecine. Plica inferioară numită plică de trecere cuneolimbică Broca (plică de trecere parietooccipitală internă și inferioară Gratiolet, girusul cuneat, "Gyrus cunei") este constantă și ocupă partea inferioară
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
separă de șanțul calcarin. Plică de trecere cuneolimbică Broca separă complet șanțul parietooccipital de șanțul calcarin, astfel încât traiectul comun a lor este aparent doar la suprafață. Plică de trecere cuneolimbică Broca este, în general, formată din două sau chiar trei plici mici paralele, care se extind la vârful cuneusului spre partea posterioară a girusului cingular. Plica superioară - plica de trecere parietooccipitală internă și superioară, de asemenea constantă, ocupă partea superioară a șanțului parietooccipital și leagă partea mijlocie a precuneusului cu unghiul
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
șanțul corpului calos. El este de asemenea delimitat în mod clar de-a lungul marginii sale convexe superioare, prin șanțul cingular, care îl separă de girusul frontal medial și lobulul paracentral. Cu toate acestea, șanțul cingular poate fi întrerupt de plici de trecere, care merg de la o circumvoluție la alta și care prin urmare, poartă numele de "plici fronto-limbice". Aceste plici fronto-limbice sunt foarte variabile prin numărul și situația lor. Una din ele este destul de constantă și este situată alături de genunchiul
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
cingular, care îl separă de girusul frontal medial și lobulul paracentral. Cu toate acestea, șanțul cingular poate fi întrerupt de plici de trecere, care merg de la o circumvoluție la alta și care prin urmare, poartă numele de "plici fronto-limbice". Aceste plici fronto-limbice sunt foarte variabile prin numărul și situația lor. Una din ele este destul de constantă și este situată alături de genunchiul corpului calos: aceasta este "plica fronto-limbică anterioară" ("plica de trecere frontolimbică anterioară"). Cortexul cingular uman poate fi divizat într-o
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
rectului; alta perineală, îngustă și mai scurtă, numită canalul anal. servește la depozitarea materiilor fecale între defecații, înainte de expulzarea lor prin canalul anal. Rectul este foarte extensibil în porțiunea sa ampulară. Relieful interior al ampulei rectale prezintă o serie de plici longitudinale pasagere, care există doar la rectul în stare de vacuitate și care dispar la rectul destins; pe lângă acestea, relieful interior al ampulei rectale are și câteva plici rectale transversale permanente, destul de înalte. Ampula rectală este de origine endodermală și
Ampula rectală () [Corola-website/Science/335464_a_336793]
-
porțiunea sa ampulară. Relieful interior al ampulei rectale prezintă o serie de plici longitudinale pasagere, care există doar la rectul în stare de vacuitate și care dispar la rectul destins; pe lângă acestea, relieful interior al ampulei rectale are și câteva plici rectale transversale permanente, destul de înalte. Ampula rectală este de origine endodermală și provine din porțiunea dorsală a cloacei.
Ampula rectală () [Corola-website/Science/335464_a_336793]