966 matches
-
că spre o obiectivare salutara. Unor impulsuri structurale anafective, extrovertite, li se asociază astfel, după toate probabilitățile, presiunea mediului totalitar, care a coincis cu începutul activității lor. Nu doar simțindu-se altă făptura - situație pe deplin clarificatoare -, ci și, îndeobște plonjînd în atmosferă de aventură cvasiimpersonală a visului, Simona Popescu reflectă o insatisfacție difuza față de prezent, un proiect larvar al viitorului. Fiecare vis, afirmă Adler, tinde să creeze ambianța cea mai favorabilă unui scop îndepărtat". Sau cum spune, atît de penetrant
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
o "reconstrucție" care, după cum afirmă un exeget, confirmă dispariția, în poezia modernă, a deosebirii dintre "a fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește în chipul unui
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
de-afară, de pe străzi, clipă a explodat, "timpul nu mai are răbdare"; infernul în care se trezesc aruncați seamănă cu un tunel traversat în cea mai mare viteză, printre străfulgerări de lumină. Pe mulți aceste străfulgerări îi vor face să plonjeze definitiv în beznă. Pentru cei de jos, muncitorii din groapa, timpul este același că până acum, este timpul "dinainte de ^89", ca să spunem așa; zile de muncă (cu sau fără ghilimele, că doar era epoca lui " Noi cu drag muncim!"), cu
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de gol, poetul își îndreaptă uimirea asupra acestuia, plonjînd în incognoscibil: „Necunoscuți în juru-mi, eu însumi necunoscutul,/ În asfințit îmi caut, scăpat în unde, scutul” (Hălăduiri). Un punct zero al poeziei, echivalînd cu o premisă a increatului.
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
oasele craniului mi se desfac, în soarele mărit se-nfige uimirea. VII Dincolo, păsările, înfipte una în alta, se rotesc în granit pe osii fulgerătoare. Strig și nu m-aud. Pe câmpul cu flori amirositoare pasc caii de vid. VIII Plonjez în oceane mărite, cu zigzaguri de spor unde imaginile se derulează cu repeziciune, alterând fixitatea. Am abandonat tot ce se putea abandona: forța, accelerația, greutatea. Și totul pentru-a mă rezema pe mine, cel de acum, de un posibil viitor
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
cărei intrare e interzisă străinilor. Furnicarul de beton are ziduri de hârtie, peste tot se aude tictacul numeroaselor orologii și urletul ascensoarelor. Ca un briceag stricat, rupt, cobor din pat, mă apropii de fereastră, mă scarpin, casc, iar silueta mea plonjează brusc în pupilele motanului. Of, agitație dementă în ceruri! Întinderi de nori, cu diverse viteze se adună în aceeași direcție purtând în poală scântei împachetate și umbre misterioase. Jos de tot, furnici negre se învârtesc în curtea pătrată. Asemenea dimineți
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
palma-i micuță. Strecor rodia în căptușeala vestei mele. La doi pași distanță, un agent de pază oscilează ca acul unei busole de la nord la sud, de-a lungul rafturilor pline cu mărfuri. Eu trebuie s-o iau spre vest, plonjez pe un culoar și îmi zăresc rândunica. Se pregătește să studieze o ceșcuță albă. Mă privește, pradă indignării și oboselii, iar apoi își privește căruciorul încărcat. L-a solicitat zdravăn, nu glumă. „Dar ce vrei, în fond și la urma
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
neînsuflețit al unui tânăr. Deocamdată nu se știe cum a ajuns bolidul pe fundul canalului adânc de 5 metri, însă localnicii, care cunosc zona, cred că acesta s-a apropiat cu viteză de curbă și a ratat intrarea pe pod, plonjând în apă. Trupul bărbatului va fi transportat la morga Serviciului de Medicină Legală Buzău, urmând ca anchetatorii să stabilească identitatea victimei.
Cadavru găsit într-o mașină, pe fundul unei ape-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21342_a_22667]
-
doi tineri au scurtat drumul pe la Săpoca, pe un drum secundar, care face legătura cu localitatea Cândești. În momentul în care au ajuns într-o curbă de 90 de grade, șoferul ar fi ratat intrarea pe pod și ar fi plonjat direct în apa adâncă de 5 metri. Din cauza presiunii, bărbatul n-a mai reușit să iasă din mașină, fiind găsit de pompieri zăcând între scaunele autovehiculului. Se pare că și soția lui ar fi pierit în tragedia care a zguduit
Rudele lui Cătălin Cojanu, în stare de șoc. Cum a murit buzoianul care a ajuns cu mașina în apă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21338_a_22663]
-
doi tineri au scurtat drumul pe la Săpoca, pe un drum secundar, care face legătura cu localitatea Cândești. În momentul în care au ajuns într-o curba de 90 de grade, șoferul ar fi ratat intrarea pe pod și ar fi plonjat direct în apa adâncă de 5 metri. Din cauza presiunii, bărbatul n-a mai reușit să iasă din mașină, fiind găsit de pompieri zăcând între scaunele autovehiculului. Se pare că și soția lui ar fi pierit în tragedia care a zguduit
Titi Aur explică ce putem să facem dacă ajungem cu mașina în apă. Tragedia de la Buzău, în care a murit Cătălin Cojanu, ar fi putut fi evitată by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21326_a_22651]
-
Apoi revine la București, colaborează la revistele literare importante ale vremii, mereu chinuit de lipsa banilor pînă și pentru chirie. În 1935, la recomandare, devine redactor la foaia economică Prezentul, a lui Virgil Madgearu și, peste un an, în 1936, plonjează direct la Universul, ca șef de cabinet al vestitului de tristă amintire director Stelian Popescu (i se spunea, în lumea presei, Stelian Popește). Într-un memorial tîrziu, din anii șaptezeci, a evocat, cu umor amar dar și cu exactitudine, rostul
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
presupune - Bacovia... Atît de puțin "exemplarul", ca om, Bacovia, care-și neglija școala, pînă la a ajunge repetent, se întrecea cu băutura, absenta de la serviciu, era bolnăvicios și se înfățișa lumii, nu o dată, "decrepit în ultimul hal" (Octav Șuluțiu) ori plonjînd în delir, vorbind un soi de "flamandă" de el scornită (Eugen Jebeleanu)! Iată spre ce fundături (de principiu) ne duce ideea unei biografii cu teză, deci tendențioase, fie și în vederea unui scop "nobil"! Viața este însă așa cum este și ea
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
dintre virtuțile ascunse ale fermecatei brățări, arheologică relicvă, care constituie mobilul confruntărilor de forțe scenarizate și regizate de același Stephen Sommers este călătoria virtuală, deocamdată frustrant de superficial speculată. Granițele de timp și spațiu sînt anulate, de la British Museum se plonjează în inima piramidelor, survolîndu-se rapid distanța pînă în Egiptul antic. Pagini de istorie se însuflețesc instantaneu, amestecînd un desuet 1933, An al Scorpionului, cu un modernist illo tempore. Dacă în vremurile relativ contemporane, dirijabilul înlocuiește avionul, în trecutul îndepărtat se
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
uciderea rituală a unui copil de 12 ani și e închis. Singurul om bun și lucid care crede în nevinovăția lui va muri absurd. Bok își pierde orice nădejde și din acest moment trăirile lui sunt din ce în ce mai ciudate, delirante, va plonja într-o lume coșmarescă, amețitoare. La acest capitol scriitorul nu face analiză psihologică propriu-zisă, stările hipnagogice ale lui Bok au ceva pictural, de tablou expresionist, à la maniere de Soutin (un alt artist evreu rus, emigrat în Elveția urmărit de
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
dar și neliniștită, frustă, înspăimîntată de limitele materiei și de relativitatea instrumentelor. O energie primitivă, la limita idolatriei, emană permanent din compozițiile ei expansive, înspăimîntate de vid, de o vigoare pe care doar cenzura permanentă a sentimentului o împiedică să plonjeze de-a dreptul în sălbăticie. Arhitect al culorii, cu o mare capacitate de a construi solid și sintetic doar din cîteva pete, dar și un analist inteligent și acut cu tentații de grafician, posesoare a unei viziuni monumentale, exprimate sobru
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
umezeala îți intră în corp pînă la os. Paranoia este singura care se dă în spectacol într-un spațiu al paradoxurilor. În Utzbach, Bruscon repetă obsedant numele localității ca un exercițiu de a se obișnui cu realitatea în care a plonjat, de-a și-o vîrî în cap, în Utzbach așadar, Roata istoriei nu se va învîrti. Reprezentația nu va avea loc. Deși totul este jilav în jur, cu cîteva minute înainte de începerea spectacolului, biserica ia foc! Spectatorii pleacă, în cap
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
preajmă am adesea impresia că am revenit în anii '70! De vină-i - în primul rînd - moda vestimentară în bună parte retro, dar și reeditarea unui anume climat de efuziune nebună, care permite glisarea ce-mi dă senzația stranie că plonjez în pro- pria-mi adolescență... Aproape celebri/ Almost Famous (SUA, 2000) descrie și motivează tocmai acest tip de întoarcere în timp, fiind deopotrivă lamento și celebrare a tinereții pierdute. Pînă și numele protagonistului imberb - extraordinarul Patrick Fugit - pare predestinat, amintind
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
Interesul acestora poate fi unul polemic față de senzaționalul cu orice preț, păgân și imund, ce vinde o seamă de ziare de azi, dar și unul de estetică: supralicitarea realului, autenticitatea procedurilor unui jurnalism profesionist concurează cu succes ficțiunea literară. Cine plonjează fără prejudecăți în aceste dosare de existență are nu numai revelația unei colecții de suflete tari, ci și a fidelității lui Mihai Stoian față de o anume și nedesmințită marcă stilistică: cea a scriitorului/ investigator ce intervine în destinul personajelor, discret
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
a deșteptării primăverii. Trezirea la viață astăzi nu mai rezonează cu acordurile armonice vivaldiene, ci cu ritmurile curajoase ale celor patru cavaleri de legendă, înnobilați de o regină dornică să țină pasul cu vremea. În proximitatea mării în care se plonjează mereu frisonant, escaladînd permanent denivelările spectaculoase ale unui mal abrupt, se profilează și un pat-catafalc, lăcaș al confesiunilor tuturor sezoanelor. Inducînd aceste conotații varii, Rodica Arghir circumscrie și prin mijloace plastice conflictul etern dintre abisul fecundității feminine și stînca virilității
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
continuă tata. Poate că la vară, voi, elevii, o să mă învățați și pe mine cîte ceva în legătură cu muzica nouă pe care o ascultă tinerii azi. Între timp, m-am apropiat cît mai mult de ușă. îi strig: - Bine, la revedere. Plonjez din nou în sala de dans. Ceva s-a schimbat în timpul scurtei mele absențe. Petrecerea e în plină desfășurare. Considerați lucrul acesta ca pe un accident al istoriei. Prietenii lui Carlton se comportă decent, iar prietenii părinților noștri au decis
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
de funcțiile mai mici) nu depășește douăsprezece-treisprezece milioane de lei și când un apartament modest luat în chirie te costă, cu întreținere cu tot, cam zece milioane, trebuie să fii nebun să-ți lași micul confort de-acasă pentru a plonja în haosul bucureștean. Și atunci, ori începi să iei șpagă pentru a avea ce să mănânci, ori te lași păgubaș. În felul acesta, se ajunge ca singurele cadre disponibile să provină din bazinul bucureștean, într-un simulacru de rotație a
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
vreme la capătul cursei. - “Deci până aici ai reușit să ajungi, tâmpito!” spuse el imediat. A tras de îndată mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
țării. La fel cum un Gelu Voican e la fel de inutil-decorativ și în sudul României (adică la București) precât e în nordul Africii... Din păcate, dl. Iliescu s-a întins dincolo de zona balerinelor, a baritonilor și a managerilor culturali. și a plonjat - asemeni hipopotamului în piscină - pe cele mai dureroase chestiuni ale istoriei recente a României. Că pe dl. Iliescu îl doare-n cot de părerea străinătății, nu e o noutate. Noutatea e că el încearcă să speculeze acum faptul că pe
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
de publicistică. Cristian Tudor Popescu nu e cel mai flagrant caz, mai ales că ar fi rămas la fel de vedetă și fără această cărțulie. Cum nu-l pot bănui pe autor că adunînd un număr de editoriale interesante a intenționat să plonjeze direct în familia eseiștilor de elită și unde Cristian Tudor Popescu nu cred că s-ar simți bine, de altfel, cea mai adecvată lectură a acestei cărți mi se pare că ar trebui să rămînă undeva la un nivel mai
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
singur cititor poate crede că bugetarii afectați de -25 la sută au mașini în leasing. Dar este cititorul care plătește: Bobby Păunescu. România Liberă folosește și ea un titlu țeapă:” Iuliu Maniu a fost înmormântat în Giulești?”. Rică Răducanu a plonjat spre taraba cu ziare, a smuls Rl și a citit:” Multă vreme, istoricii au fost convinși că rămășițele pământești ale fostului președinte țărănist se află în Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației. O mărturie inedită lansează o nouă ipoteză: Iuliu Maniu
Ziare, la zi: Libertatea l-ar vedea pe Badea la B1 () [Corola-journal/Journalistic/28024_a_29349]