457 matches
-
sclipitoare, cerul pâclos începu a cerne o pulbere de întuneric. Până să ajungă la podeț, Tudorel abia mai distingea formele albe acoperite de cenușă întunecoasă. Și urmele de sanie își pierduseră luciul, confundându-se cu cenușiul din jur. Treptat-treptat, linia plumburie a lui Izvoraș și a lăncierilor din garda sa dispărea în pulberea de întuneric. Mai strigă o dată din răsputeri : aa-hooo! Ecoul înlănțuit rămase impasibil la efortul său sonor. Acum, firicelul de teamă ce-i șipotea printre gânduri se transformă într-
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
-n mine plâng cerând iertare, când roua se așterne peste pleoape și tu te-ntorci prin vise călătoare, lăsându-mă să cred că ești aproape. În sufletu-mi cărunt tăcerea zace, s-a înecat în vremi de atâtea ploi, cerul plumburiu miroase a pace, de atâta toamnă obosită-n noi. Doar timpul îmi mai plânge în catrene, din rest de suflet ce-a rămas în noapte, iar tu mi te prelingi ușor prin gene, prin lacrimi ce-mi vorbesc ades` în
PIERDUT ÎN GÂNDURI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1465476300.html [Corola-blog/BlogPost/379329_a_380658]
-
cumplit. Așa îl știa Tudorel, însă... niciodată nu mersese pe acest drum pe vreme de iarnă. Când a ajuns la pâlcul de salcâmi de la marginea Lisei a rămas derutat de albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
trăirii interioare a întâmplării. Crainica de altădată, Carmen Movileanu, face parte dintr-o galerie de femei care au contribuit esențial la atingerea unui scop demn de a fi luat în vedere odinioară, pe când emisiunile tv aveau un colorism atât de plumburiu încât să se asorteze cu tot spectrul cultural românesc de atunci. Puteai avea impresia unei uniformități turnate cu tiparul, în ce privește programul tv, dacă n-ar fi existat Carmen Movileanu și colegele sale cărora avem a le datora respectul și iubirea
CARMEN MOVILEANU. CONVERSÂND CU EA LĂUNTRIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1481009682.html [Corola-blog/BlogPost/364765_a_366094]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Povestiri > ORIZONTURI ÎNTUNECATE Autor: Eugen Oniscu Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Cerul era înourat cu nori de culoare plumburie ce erau aproape gata să reverse o bună ploaie. Sufla un vânt rece de martie peste un cartier de la periferia unui oraș din România anului 1991. Acel cartier era plin de contraste în ceea ce privește străzile, casele, oamenii ce locuiau acolo, puteai
ORIZONTURI ÎNTUNECATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1436697209.html [Corola-blog/BlogPost/379931_a_381260]
-
să se-avânte Pe-un drum atât de greu și-atât de lung Știu că nu am. Le simt de parcă-s frânte Și n-aș putea, departe, să ajung. Dar cum să fac? Deasupra îmi e cerul, Iar dedesubt, oceane plumburii, Ce își acoperă, timid, misterul Cu irizații galben-aurii. Îmi las plutirea-n voie, în derivă, Și spre ce mal mă-ndrept, nici eu nu știu, Alegerea va fi definitivă Când nu voi mai avea, în jur, pustiu. În zarea-ndepărtată
PESCĂRUȘUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1469914962.html [Corola-blog/BlogPost/379194_a_380523]
-
topesc în iubire, / Ard spre fericire. / De ce vreți să mă stingeți / Și să nu mă lăsați să iubesc?” (,,Focul”, Mihaela Baba). Deseori, dragostea este cauza multor dezamăgiri, a melacoliei și a singurătății, aceste stări fiind asociate cu ploaia și atmosfera plumburie: Plouă... / durerea și tristețea îmi rup inima-n două. Tu... / ești jumătătatea inimii mele, / ești visul meu, ești stăpânul emoțiilor...” (,,Ploaia”, Sandra Fortuz). La pragul maturității, când se simt înstrăinați chiar și de ei înșiși, îi frământă întrebări despre viață
Cenaclul Literar ,,Tinerele Condeie” by http://uzp.org.ro/cenaclul-literar-tinerele-condeie/ [Corola-blog/BlogPost/93330_a_94622]
-
sfântă nu le-a lăsat un dram. În aer se răsfrânge durerea-n pas domol, Scâncește-un suflet singur ca ramul trist și gol. Îi este soră frunza și ploile veșmânt, Prietenă doar toamna cu gândurile-n vânt. Spre zarea plumburie, cu zâmbetul fugar, Cerșește raza care îl mângâie mai rar. Privirile rănite mai cată-așezământ, Pe neajunsuri doarme, dar nu se vrea înfrânt. Referință Bibliografică: ÎI ESTE SORĂ FRUNZA / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1729, Anul V
ÎI ESTE SORĂ FRUNZA de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1443175131.html [Corola-blog/BlogPost/372157_a_373486]
-
iar blajin Undeva adânc și cald Rotunjindu-ne cu chin Pentru mâine alt smarald. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 37, din 13 septembrie 1942 PREFAȚĂ Gingaș întâi, un ger îmi crește’n oase O iarnă rea, cu-aromă plumburie. Din piscuri mari de piatră și trufie Mă râd, bălane, stele somnoroase. E chinul meu trudind între hotare Nelimpezi înainte, nici în urmă Ca să culeg din vreme ce se curmă O zestre-abea, cu boabele amare. Visai un pod pe veacuri
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
veri”, „Mai sunt bărbați buni”, „Jurnal american”. Scriitoarea debutează în 1982, în revistă “Ramuri”, din Craiova, iar șase ani mai tarziu, în 1988, câștigă premiul Editurii Eminescu. “Atunci am murit puțin...” « Noaptea acesta am avut un alt vis: Cerul era plumburiu și era aproape. Mă aflam în grădina casei copilăriei mele. Nu-mi simțeam picioarele, parcă erau amorțite și nu mă puteam mișcă din loc. Am rugat pe cineva, să sape în grădina și să scoată câteva flori, de câmp și
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
mai mare soprană de azi a României au prilejuit pentru adjudeni o regăsire afectivă, cu ea. Se prăbușea răceala peste Adjud, susurau lung și vestitor de întârzierea soarelui, vânturi răscolitoare la încremenirea anotimpului înfrigurător în pragul primăverii. Dar între cerul plumburiu și orașul rărit de pânzele ploilor mărunte dinspre pustietăți, Angela Gheorghiu, întorcându-se acasă fie chiar și ca o veste, ca o iubire trimisă prin sol, ca o amintire nepierdută și netulburată de timp, inunda cu soare, armonie și surâs
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN LACRIMILE TOAMNEI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În lacrimile toamnei În ropot plânge toamna cu lacrimi din nori stoarse, Ori burnițează în ceață plumburie. Iar bătrâne răceli bat cu durerea în oase, Să-și caute remedii la farmacie. * Legumele îmbie cu aroma și gustul, Când Fortuna își varsă coșul în obor. La cramă, în butoaie, de zor spumegă mustul, Când ramuri plâng cu lacrimile
ÎN LACRIMILE TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1443906919.html [Corola-blog/BlogPost/381819_a_383148]
-
înzestrat pentru istorie cu supremația unui cristal în care, toate razele timpului istoric s-au concentrat într-un punct și apoi s-au proiectat pe cerul viitorului, dând semne că, revenită din adânca istorie a României, națiunea va dezbrăca mantia plumburie, îmbrumată, a toamnei înârziate într-o gară ponosită a timpului, își va curăța curpenii care vor rodi flori, în puritatea zăpezilor, va visa și se va reînnoi în primăvara viitoare. „României i-a fost dat să trăiască 24 de ore
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Regele_mihai_i_un_rege_abdica_aurel_v_zgheran_1382465445.html [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
pădurile și pajiștile, apa în vale clipocea limpede peste bolovanii suri ca niște carapace de țestoase (Valea proscrișilor). Uneori momentul descrierii este atât de scurt ca reflexia razelor de soare pe lama coasei, dar rolul acestuia este decisiv: Dimineața atârnă plumburie (Vâltoarea). Astfel, prin referire la ritmul circadian, autorul oferă un reper temporal, o discontinuitate evidentă în ritmul vieții satului, acesta fiind condus mereu după legitățile naturii. Muncile agricole și viața într-o comunitate rurală sunt guvernate de ritmul anotimpurilor care
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
de păpădie, te credeam împietrită și seacă, da' ce floare de cîmp sensibilă mai ești și tu ... Știi tu, fată, că te poți preumbla pe cîmp tîmpit de atîta frumusețe cîtă îți tulbură privirea ... floricele roz, albe, lila, galbene și plumburii ... valuri-valuri de flori, curcubeie revărsate prin iarbă, țipete blînde de bucurie, simfonii susurate la apusul soarelui, greieri și cosași țopăind prin iarbă, petale sfioase ca un sărut emoționant, mă plimb pe cîmp, fato, și sufletul meu arde de un dor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Acasă > Poezie > Amprente > AMURG DE TOAMNĂ Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Autor Maria Sarchizian Într-un amurg târziu de toamnă Și-o zi tot tristă, plumburie, Se contura destin, de-o viață Ce nimeni,nu avea să-l știe. Din prima zi, la geamul casei, Un ger puternic a pictat Dantelărie de zăpadă Ce-o frunză verde,a mușcat. Se anunțase, iarna grea Cu vânt tăios
AMURG DE TOAMNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477380455.html [Corola-blog/BlogPost/370001_a_371330]
-
Ediția nr. 591 din 13 august 2012 Toate Articolele Autorului Al.Florin Țene POVESTIRI PENTRU COPII AVENTURĂ ÎNTR-UN PEISAJ EPIFANIC Trenul sosise la ora exactă. în Gară de Nord, nu se schimbase nimic deosebit. Doar cerul Bucureștiului era mai plumburiu decât îl știam. Oamenii alergau pe lângă noi că furnicile cărora le fuseseră deranjat mușuroiul. Împreună cu Ionuț, băiatul meu, ne-am urcat în tramvaiul 12, pentru a ajunge la Cimitirul Belu. Tramvaiul alunecă printr-un tunel cenușiu, iar clădirile păreau pereții
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Scârțâie ceasul...parcă, nu vrea sa meargă! Zilele speriate se strâng în ele, Ce iluzii și ce gânduri aveam ieri!? Răvășesc dorul peste visele mele... Nu știu unde ești...nu te văd nicăieri... Ne-am pierdut sub un cer plin de nori plumburii, Frunze desenează-n drum durerea mea, Sub pleoape bruma veghează-n nopți târzii Și timpul mă-nțeapă cum acele de nea... Referință Bibliografică: ROPOTUL VREMII / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1750, Anul V, 16 octombrie 2015. Drepturi
ROPOTUL VREMII de LIA RUSE în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1444978048.html [Corola-blog/BlogPost/344123_a_345452]
-
de iubirile pierdute. Cerul este ca pământul. Ceața scurtează orizont. Aspru și tăios e vântul, impunător ca un despot. Omul își îneacă necaz în vinul proaspăt fermentat. De soartă să mai facă haz, când cheful de viață-i curmat. VĂLUL PLUMBURIU Vălul plumburiu al toamnei târzii leagă Cerul și Pământul la un loc. Din el mai zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
pierdute. Cerul este ca pământul. Ceața scurtează orizont. Aspru și tăios e vântul, impunător ca un despot. Omul își îneacă necaz în vinul proaspăt fermentat. De soartă să mai facă haz, când cheful de viață-i curmat. VĂLUL PLUMBURIU Vălul plumburiu al toamnei târzii leagă Cerul și Pământul la un loc. Din el mai zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Pământul la un loc. Din el mai zboară frunze ruginii, săltate de vânt într-un macabru joc. În văl adoarme tristețea vremii, când norii cenușii se scurg în zare. Bruma anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a Primăverii
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a Primăverii revenire. SUNT TOAMNA IUBIRII Sunt Toamna iubirii pierdute, de dorul unui vis fremătând. Dorințe-mi pun pe frunze ude, din sufletu
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul plumburiu cuprinde Pământul cu tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]