1,123 matches
-
relațiilor. Orice apel configurativ în cadrul acestei gramatici, corect adoptate, la „reminiscențe” de diferite ordini importate dintr-o practică tradițională a muzicii (populare sau culte) apare fortuită. Se judecă (înțelege, simte) altfel. Interpretul își formează o altă lume a rostirii sensului (plural) al acestei opere, creație de limbaj, cu toate consecințele de rigoare. Își asumă în deplinătate de cunoștință de cauză regulile acestui joc. Acestei arte. Deoarece ne aflăm în aceeași zonă, fatală, aș putea zice, a esteticii, a artei și a
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
de fapt, al lui onor, onoare. Onorul e ceva abstract, o vînă, un stilet ipotetic ascuns în retorică. Onoare-le, prin cumulare, sînt concrete. Sînt "lucruri ce se dobîndesc adeseori cu sacrificiul onorului". Onoarea, moștenitoare prin omonimie a acestui sens plural, este, deci, un onor lucrativ. Vous brignez les honneurs aux dépens de l'honneur, mustrarea franțuzească pe care Alecsandri o ridică în sprijinul teoriei, va defini, mult după moartea lui, o epocă. După un intermezzo privat (care are a face
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
decretat, de fapt, propriul faliment de metodă. Fără să-l explice, lucrul îl constată și - din pricina prudenței excesive - îl ilustrează și Daniel Cristea-Enache în cele două cronici pe care le dedică, în timp, volumelor semnate de Constanța Buzea. De la Roua plural (1999) la Netrăitele (2004), adică de la o antologie la o carte autonomă, minuțioasele analize evoluează, egale cu ele însele, către, până la urmă, același, plauzibil, verdict. Privit în perspectivă istorică, faptul e grăitor. Schimbarea, absolut explicabilă, a sensibilității poetice reprezintă, în
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
destrămare. Răgazul ce ți-l cer e viața,/ nădejdea mea oftată și durută./ Ești punctul meu de lacom sprijin/ în peștera din care vii tăiat în două/ ca o stalacmită.// Nu simt în tine frumusețe,/ pe cât un veșted vânt pornind,/ plural al simțurilor, auz în pipăire,/ miros în dezbinare. Prin tine vocea/ mi-aș recăpăta-o, și gustul rămuros./ Lichid copil de cuarț, fraged ca melcul/ imaginându-și zborul. În solzi, în zale, în armuri mă oglindești indiferent.// Implor un cer
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
marea/ înșelăciune și un secol de teroare se dezlănțuie. Regii abdică." Versurile sunt aici aproape expozitive și tranzitive, fără ambiguizare simbolică, efecte de stil, sugestivități de atmosferă. E o anumită structură istorico-ideologică fixată de poet, firul central al unei Istorii plurale pe care el îl desfășoară, legându-l strâns de cel al convingerilor personale. Acestea sunt nu mai puțin evidente. În timp ce istoria merge în sensul progresului, al revoluțiilor, al eliberărilor de tradiție, religie, regalitate, aristocrație, sub semnul unei secularizări și al
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
al XIX-lea congres al Societății Internaționale de Studiere a Literaturii pentru Copii (IRSCL), care a avut loc la Frankfurt pe Main și unde laureata premiului Andersen a fost invitata de onoare; ea a ținut o interesantă conferință despre lumea plurală, pentru a trage un semnal de alarmă asupra dominației unui idiom hegemonic, care blochează ascultarea vocilor literare distincte și diferite. Muguraș CONSTANTINESCU: - Ce înseamnă pentru dumneavoastră literatura pentru copii în comparație cu literatura generală, pentru adulți? Ana Maria MACHADO: - Simplificînd, aș putea
Cu Ana Maria Machado despre literatura pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6895_a_8220]
-
în 1970, Constanța Buzea a debutat în revista Tânărul scriitor în anul 1957. Primul volum i-a apărut în anul 1963. Constanța Buzea a fost o prolifică autoare de versuri ("Norii", "Sala nervilor", "Pasteluri", "Limanul orei", "Ultima Thule", "Pelerinaj", "Roua plural", "Netrăitele" etc.). În ultimii ani s-a consacrat poeziei de inspirație mistică. De asemenea, a semnat numeroase culegeri de poezie pentru copii ("Cărticica de doi ani", "Cărticica de patru ani", "Zgomotocicleta"). Jurnalul său din anii 1969-1971 a apărut recent sub
Constanţa Buzea, fosta soție a lui Adrian Păunescu, a murit () [Corola-journal/Journalistic/81257_a_82582]
-
directoare; după cum nu vedem în scrisul acestor istorici literari nimic din stilul lemnos-pozitivist, livrat de alții împreună cu "știința" literaturii. Ceea ce se vede este efortul de a studia obiectele culturale ale trecutului în toate contextele și determinările lor, într-o lectură plurală urmărind nu numai realizarea artistică, ci și cadrul socio-politic, coordonatele filozofice, structurile antropologice. Rezultatul, obținut printr-un uriaș efort de cercetare și de creativitate, în același timp, este că aceste cărți despre lucruri vechi sunt mai vii și mai semnificative
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
miezoasă a lui Negrici riscă să fie confundată, la rigoare, cu cele, ornate și goale, ale impresioniștilor pursânge, ceea ce diluează mult radicalismul afirmațiilor; și, modest și oarecum old fashioned, criticul alege să se exprime la o rebarbativ academică persoană întâi plural. Prea puține pentru a umbri o carte care conține atâtea adevăruri.
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
reunite 28 de articole din perioada 2001- 2011, care reflectă concludent intenția editorilor de a „echilibra dialogul în spaniolă” între autori și opere din spațiul cultural peninsular și cel al Americii latine. Prin acest program se continuă tradiția revistelor mexicane Plural (1971- 1976) și Vuelta 2 (1978-1998), ambele inițiate și conduse de poetul și eseistul mexican Octavio Paz, sub deviza independenței, libertății și deschiderii către pluralitate. Filiația s-a confirmat și în privința conținutului, după cum se precizează în Introducerea cărții: „În editorialul
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
literare sau critice din Japonia, China, Maroc, Vietnam, Italia, Germania, Canada, Belgia, România, Statele Unite, Marea Britanie, Spania, Brazilia, Portugalia, Suedia, Rusia, Caraibe, Danemarca, Burkina Faso, Togo, Haiti etc.; îi urmărește deschiderea, schimburile și conexiunile, atent la moștenirea culturală, stimulat de posibilitatea lecturilor plurale și de multitudinea paradoxurilor pe care literatura pentru copii le activează și întreține. Genurile tradiționale - roman, poezie, poveste, teatru - coabitează cu și hrănesc genuri de frontieră, hibride - carte-obiect, carte-jucărie, carte-joc, audio-carte, carte activă -, sau genuri în vogă precum fantasy-a și
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
răspundere individuală. Astfel, art. 255 alin. 1 din Legea 53/2003, republicată dispune: „Când paguba a fost produsă de mai mulți salariați cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește În raport cu măsura În care a contribuit la producerea ei.“ În cazul unei răspunderi plurale, aceasta se face În baza dispozițiilor alin. 2 al art. 255, astfel: „Dacă măsura În care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
neașteptate: La urma urmei, ce dorim de la Clarita? Dorim? întreabă Apolodoro, notând că celălalt a accentuat cuvântul. Dorim, da. Dar acest dorim... este persoana întâi plural a prezentului indicativ, pluralul lui eu, după cum spun, chiar dacă nu văd, pentru că este mai plural de eu, decât de tu, căci dacă e vorba acum de dumneata, care ești un tu, și de mine... Noi doi suntem yos16.... Și ei doi, tus. Fără îndoială. Apoi, dacă pe de o parte ești dumneata un eu și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
acțiunilor, creșterea valorii pentru acționari 20. Și marca aduce o parte dintre aceste beneficii. Brandul este, însă, după cum am văzut, o forță socială și psihologică, ba mai mult, o micropo-vestire de legitimare. Altfel spus, brandurile fac parte din acele sisteme plurale contemporane care ne dau legitimitate într-un univers postmodern. Explicam acest mecanism într-o altă carte astfel: "Gândirea modernă, tributară marilor sisteme metafizice și ideologice, cu pretenții de întemeiere și de explicație exhaustive, de la domeniul cunoașterii până la cel al acțiunii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ramazan "stomac", bairam "petrecere", mangări "bani". Au aparținut poate argoului, înainte de a intra în registrul familiar, cuvinte precum sanchi, puști, chiul, cacealma. Sunt însă cu siguranță utilizări recente și inovații în interiorul limbii române chindie cu sensul de "pe-trecere" sau pluralul parai (în loc de vechiul parale) cu sensul "dolari". Un turcism care pare să reflecte o influență turcească directă este zula. Nu-l găsim, desigur, în dicționarele noastre generale, dar pare să fie destul de vechi: a fost atestat de V. Cota, în
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
eu, păcătoasa care smerită mă închin. Stau înaintea Ta, Cel ce pe toate Le-ndură de la începutul lumii mult câte puțin. Urma fiind nicîieri Aici, acolo îngropate ramuri, rămurele-oscioare uscate, căzute mărgele din șir, din arborele de rouă plin, rouă plural genealogic, al nostru, ramuri cu păsări și umbre de păsări care și ele sunt fețele umbrei, care și ea ne umbrește pe toți, ramuri, rămurele-oscioare, vreascuri și frunzele lor descompuse în rouă atotțiitoare, până la urmă urma fiind nicăieri și pretutindeni
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
prăbușire (de două ori pomenită) a porumbeilor "stinși de sete", peste grădina cu fragi (Fragii); rostire care, aparent aceeași, figurează emoția, fără a se repeta, de fapt, niciodată, întrucât și-a asumat întreaga ființă, pletora de avataruri, a autorului său - plurala imagine în efigie a unei vieți de om și de artist.
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
alte cazuri, mersic este tratat ca un substantiv invariabil (ca și mersi, în exemple de tipul "mersi mulți și pupici la toate fetele", treiursuleti.ro/forum). Interpretarea substantivală a lui mersic e atestată în modul cel mai clar de formarea pluralului mersici: "Ioana mi-a spus 'mersici'. NU i-am răspuns "cu plă'" (alexedi.blogspot.com); "mersici pentru intenție..." (forum.softpedia.com), "mersici fetelor" (culinar.ro); "bebelică îți transmite mii de mersici pt complimente" (forum.desprecopii.com). Mania diminutivală pare să
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
Veronicăi), Nora Iuga (Scrisoare către un prieten), Simona Popescu (HoRor! Cool!), precum și - încă două surprize - Mihaela Ursa (O poveste de fată) și Otilia Vieru-Baraboi (A-ha). Proiectul coordonatorilor se vede astfel materializat la un nivel de vârf, printr-un volum plural, mixat, eterogen, dar fără acele pagini jenante de umplutură și conjunctură care strică, adesea, antologiile colective. Chiar și contribuțiile mai puțin semnificative, pe care le-am menționat, sunt pasabile. Ele indică mai degrabă o neputință eseistică ori prozastică, decât o
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
ca de obicei, printr-un semn special (semnul exclamării). Într-adevăr, în vechiul DOOM (din 1982), în conjugarea verbelor se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literrară liberă și cea fără -ră, la persoanele I și II plural: pierduserăm/ pierdusem, pierduserăți/ pierduseți. În gramatica sa - în care chestiunile normative sînt discutate pe larg - , Mioara Avram explica diferența de tratament între formele de persoanele I și a II-a plural și cele de persoana a III-a: "La 1
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
Conceptul de rizom se poate aplica unei scrieri diferite de tiparul "cărții-arbore": o scriere realizată prin modelul tulpinilor subterane care se multiplică și se conectează la infinit. Scriitura rizomatică se ramifică imagistic și lingvistic conform unei logici intermediare și hibride, plurale și extensive. Cartea-rizom, având modelul creșterii ierbii în mod dezordonat, descentrat, deschis și non-ierarhic, se opune cărții de tip arbore sau rădăcină, carte fixă, centrată, închisă și ordonată, funcționând în chip genealogic, urmând principiul logicii binare și constituind binecunoscuta emblemă
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
propria realizare pe hârtie nu mai este apanajul indivizilor izolați, ci mai ales al colectivităților: seminarii de studiu, grupuri operative, echipe de cercetare, de parcă munca intelectuală ar fi prea dezolantă pentru a fi înfruntată în solitudine. Figura autorului a devenit plurală, deplasându-se întotdeauna în grup, căci nimeni nu poate fi delegat să reprezinte pe altcineva: patru foști pușcăriași, dintre care un evadat, trei foști internați cu infirmiera și manuscrisul infirmierei. Sau perechi, nu în mod necesar, dar ca tendință, soț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și-acum să vedem cum este cu regalul limbii latine: cele cinci declinări... Când ajungea aici, știai că-ți pregătește prohodul. Începeai ca o moară bine reglată: "Singular: N. silva; G. silvae; D. silvae; Ac. silvam; Abl. silva, V. silva. Plural: N. silvae; G. silvarum; D. silvis; Ac. silvas; Abl. silvis; V. silvae..." Dintr-un firesc reflex uman, între singular și plural făceai o pauză pentru împrospătat aerul din bojoci. Atunci grijuliul Brăcinariu îți atrăgea atenția: "Mătăluță ești cam nesigur. Latina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cerului, ar suferi de oboseala cronică a tradiției milenare. A spune că cerul este obiectul filozofiei înseamnă a viza locul de posibilitate al universalului, ca un spațiu al eternei cercetări discutabile. La fel, a spune că numai gîndirea ne face plurali înseamnă a afirma obligativitatea dialogului pentru a ne constitui ca individualități care gîndesc, adică o reluare a principiului cerului ca orizont al practicii gîndirii. Iar acest fapt ține, în fond, de exercițiul lucid, onest și riguros al rațiunii." (p. 269
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
al lui J. Byck și Al. Graur, din 1933 - "Influența pluralului asupra singularului substantivelor și adjectivelor în limba română" - , în care se ilustra fenomenul pluralelor din alte limbi, interpretate în română ca forme de singular; unul dintre exemple era chiar pluralul haloimăs, din idiș, devenit în argoul românesc un substantiv singular, glosat de cei doi autori ca "vis, utopie". Forma are la bază ebraicul halom "vis", cu un plural în -s specific idișului. Forma și sensul originar circulă încă, chiar pe
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]