2,366 matches
-
is presented (e.g., Thomas Adès, Brahms).", Claus-Steffen Mahnkopf, Musical Modernity. From Classical Modernity up to the Second Modernity - Provisional Considerations, pag. 5-6, la adresa: http://www.searchnewmusic.org/Mahnkopf modernity.pdf. footnote> Conform lui Mahnkopf, compozitori că Ligeti (1923-2006, texturalism micropolifonic și pluralism de genuri și tehnici), Kagel (1931-2008, teatru instrumental), Rihm (n. 1952, Noua simplicitate și neoromantism), Schnittke (1934-1998, polistilistică) sau Adès (n. 1971, orientare moderată, detașata de "excesele" postmoderne) sunt compozitori postmoderni. Însă, chiar dacă spre deosebire de listă lui Kramer, una simptomatica, lista
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Danto<footnote Arthur Coleman Danto, "Après la fin de l'art", Éd. du Seuil, 1996. footnote>. Astfel, cumulul critic de tipologii stilistice determina, în același timp, inaplicabilitatea definițiilor liniare, precum și elaborarea unor definiții care ar corespunde contextului în care (1) pluralismul stilistic și nu hegemonia unui stil privilegiat reprezintă constantă și, implicit, dominantă culturală a momentului de actualitate. Concomitent, fiecare stil acumulează în evoluția lui o istorie particulară specifică, imposibil de definit prin reducționismul schematic al unor aserțiuni raționale liniare care
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
intrinseca. Este vorba aici despre titulaturi precum baroc, modernism, clasicism, romantism, impresionism etc. footnote> este pulverizata într-o multitudine de micro-istorii, privilegiat fiind aspectul particular al fiecărui fenomen singular. În acest sens, a considera "detronarea" unei istorii privilegiate în favoarea unui pluralism micro-istoric drept "ieșire din istorie" sau, același lucru, "sfârșitul istoriei", reprezintă în egală măsură o exagerare, o distorsionare și un fals. Iar transferul de la o istorie liniară, selectivă și exclusivista (eliminatorie) la o istorie văzută că sincronia unei multiplicități micro-istorice
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
anterioare. Aici se impun mai multe imagini că posibile ipoteze de lucru. În același timp, Steffen Mahnkopf prezintă o altă lista, a fațetelor calitative pe care în opinia lui le deține postmodernismul muzical: 1. Postmodernitatea polistilistică: aici aspectul dominant este pluralismul și, implicit, accesibilitatea diferitelor perioade istorice 2. Postmodernitatea ironică: intenția majoră vizează travestirea, parodia, ironia și excesul. 3. Postmodernitatea hibrida: sunt intenționate efecte de întrepătrundere (metisaj), în special cu muzica din afara sferei artistice europene (de exemplu, muzică pop și “world
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
care nu ar fi esențialmente polistilistică sau ironică, dar realizată pe materialul musical al unei generații anterioare, în special pe muzica atonala (în contrast cu preferință postmodernă pentru muzica tonala în anii ’70) <footnote 1. Poly-stylistic postmodernity: here the dominant aspect is pluralism, and thus the availability of different historical periods, 2. Ironic postmodernity: the main intention is that of travesty, parody, irony and excess, 3. Hybrid postmodernity: crossover effects are intended, primarily with forms of music outside of European art music (e.g.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Europă a democrațiilor și diversității. În ceea ce privește aceste referendumuri, temele lor trebuie să fie formulate și prezentate într-o manieră care să convină ambelor părți. Popoarele din țările candidate trebuie să beneficieze de libertatea de a alege bazată pe corectitudine și pluralism informatic. Cine-i pentru? În aparență, cel puțin 80% din oamenii de pe stradă ar zâmbi ironic dacă ar auzi de o taxă numai pentru bogați, știut fiind faptul că tocmai bogații sunt cei care conduc lumea. Și totuși... Taxa Tobin
Agenda2004-4-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281974_a_283303]
-
este 7 iunie 2004. D. B. Regula celor trei părți l Asigurarea informării corecte Prin Decizia nr. 40/9 martie 2004 a Consiliului Național al Audiovizualului publicată în Monitorul Oficial nr. 236/17 martie 2004, privind asigurarea informării corecte și a pluralismului au fost stabilite următoarele: l radiodifuzorii vor respecta regula celor trei părți - din timpul total destinat exprimării punctelor de vedere ale reprezentanților puterii și opoziției o treime va fi alocată opoziției parlamentare, o altă treime reprezentanților autorității publice centrale, iar
Agenda2004-14-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282261_a_283590]
-
l-a susținut întotdeauna iar Popularii europeni sunt convins că n-au nici un motiv să se dezică, „Mai multă Europă” înseamnă mai multă democrație, mai multă frăție creștină, mai multă diversitate culturală, mai profundă înțelegere a specificului național, mai mult pluralism politic parlamentarist și tot mai multe asemenea valori specifice bătrânului nostru continent, născute pe el și bine confirmate în diacronia lui, până la a-i deveni patrimoniu spiritual. Iar această convingere mă face să sper că urmașii principalului partid care a
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
a învățat așa și bine m-a învățat”. Nu tu televizoare, nu tu casete sau compact-discuri, nu tu discuții savante despre virtuțile multiculturalismului. Pe toată strada - un singur aparat de radio. Dar oamenii cântau, vorbeau în mai multe limbi, trăiau pluralismul, se bucurau de bucuria altora și plângeau la necazul vecinului, că doar așa-i aici, în Banat. Alegerea Puțini știu că prima opțiune de studiu pentru Laza Cnejevici a fost filologia. Intrase, în 1954, la limbi străine, la București. „M-
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
umane și a dreptului la propria imagine (80 de sancțiuni), nerespectarea regulilor de sponsorizare, publicitate și teleshopping în audiovizual (55 de sancțiuni și 15 decizii de intrare în legalitate), protecția copiilor (51 de sancțiuni) și asigurarea informării corecte și a pluralismului (47 de sancțiuni). Televiziunile centrale au fost cele mai amendate entități media în 2011, primind de la CNA un total de 78 amenzi (1.600.500 lei) și 52 de somații, în timp ce televiziunile locale au fost sancționate cu doar 17 amenzi
Care au fost cele mai amendate posturi de televiziune în 2011 () [Corola-journal/Journalistic/23099_a_24424]
-
o caracteristică a unei percepții ce nu mai poate distinge artă de realitate, valoarea de contrafacere, obiectul artistic de acela de consum, gustul de kitsch. Axioma mea ar reintroduce frontierele. Dacă am admite, prin absurd, ca postmodernismul împinge relativitatea, "democrația", pluralismul pînă la confiscarea de către "popular" a artei ca produs de elită, atunci însăși sintagma de artă postmodernă și-ar pierde sensul. Mai exact nu am mai putea-o consideră artă. În fine, o selecție e inevitabilă. Nu cred că postmodernismul
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
diferite față de primele: între 23 și 26 mai au avut loc mai multe concerte cu orchestră sau formații mari, între 27 și 31 mai, au predominat cameralul, recitalurile individuale și unele formule noi față de edițiile anterioare. Preiau și eu ideea "pluralismului stilistic" care a determinat interesul acestui excurs prin creația ultimelor decenii dar aș vrea să o extind și asupra altor parametri: structura sonoră a programelor a fost și ea alcătuită pe principiul diversității de la flaut solo la formații complexe, de la
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
financiar - din motive lesne de înțeles, atâta timp cât este dependentă de fondurile Ministerului Culturii. Dar nu vom proiecta aici în prim-plan aspectul organizatoric, ci impresii fragmentare la mijloc de festival. Ascultând în majoritate prime audiții, asadar muzică de ultimă oră, pluralismul stilistic al creației pare mai pregnant că oricând pus în evidență în programe. Iar intoleranță trebuie lăsată deoparte atunci când, în vastitatea confuză a conceptului de "muzică nouă", "(post)modernă", "contemporană", se pot înscrie piese de avangardă, cu tehnici mai mult
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
două capitole ale cărții. Structura binara ia drept criteriu de selecție genul literar, anume dramaturgia, respectiv proza literară. Demersul declarat este însă "recuperarea unui traiect evolutiv de la forme literare dominate de o componentă mimetica, spre experimentele narative guvernate de logică pluralismului și a ambiguității, traseu ce se confundă cu drumul căutării de sine a stilului caragialian." (op. cît. pag. 10) O înțelegere competența a acestei cărți, la origine teza de doctorat, presupune descifrarea titlului-metaforă, descifrare care, depărtîndu-se de speculații și ambiguități
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
culturii - pentru unitatea culturală a umanității, pentru explorarea (și exploatarea) afinităților dintre culturi, împotriva provincialismului și în sensul asumării condiției umane în dimensiunea sa culturală (omul? o ființă culturală, repetă, aproape obsesiv, Liviu Antonesei), pentru acceptarea diferenței culturale și a pluralismului spiritual în dialogul dintre națiuni - adică exact ceea ce îi mîna în luptă pe tinerii Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea, Mihail Sebastian, M. Vulcănescu, Constantin Noica (și cei afiliați lor, ideatic, ori măcar simpatizanți ai "trăirismului" prin anii
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
în Utopia postmodernista, asupra principiilor postmodernismului, înregistrând, printre altele, redescoperirea trecutului (caracterul sau "istorist"), poziția critică față de structuralism (prin reluarea dialogului cu textul pe care acesta îl întrerupsese), aspirația spre o lume care să stea sub semnul, plăcerii "narativității", ironiei, pluralismului și, nu în ultimul rând, al "formelor deschise". Asemeni barocului, posmodernismul refuză "închiderea", "delimitarea", lăsând, tot timpul, "lista deschisă". Și pe bună dreptate: nu spunea oare Flaubert, în epistola sa către Louis Bouilhet, că nu există prostie mai mare decât
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
pictură cu un alt tablou, intitulat că și românul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeași temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură metaforica a pluralismului modern, simbolul noii națiuni indiene, el ajunge în ultimii ani ai Aurorei, când este pictat în exil, o figură a râului, a impurității, a distorsiunii. Trăind în contextul incoerent al gunoaielor orașului, Maurul intra într-o lume a fantomelor, devenind
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Catrinel Popa Incitant, actual și foarte controversat subiect, identitatea națională revine, iată, în discuție, de astă dată în contextul civilizației românești. Constituindu-se, indirect, într-o pledoarie pentru pluralism, inteligent condusă și foarte documentata, lucrarea lui Augustin Ioan aduce în prim plan câteva dintre aspectele controversate ale arhitecturii românești din secolul nostru. Felul în care ne văd ceilalți (dacă ne văd), imaginea pe care și-o construiesc românii despre
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
de până la moartea lui Stalin) și arhitectura postmodernă din vest. Ambele ar fi culturi ale fragmentului, colajului și pastișei, la care ajung, evident, prin filiere și din motive diferite. Postmodernismul presupunea diversitatea opțiunilor aducând referințe multiple care făceau aluzie la pluralismul cultural și la legitimitatea oricărei alegeri. În schimb, realismul socialist a recurs la pastișa, colaj, fragmentarism, din cu totul alte motive - în primul rând acela de sursa marxista, după care forțele sociale și-ar fi exprimat programul politic prin artă
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
a spus, iar manualele alternative ar fi nepotrivite. Cineva a pledat pentru că în școala să fie învățată istoria oficială, concepută, adică, din punctul de vedere al statului, lăsînd pe seama studiilor istorice chestiunile litigioase sau controversate. În cel mai bun caz, pluralismul în materie de manuale ar fi inoportun în acest moment greu al societății românești. Este, abia dacă mai nuanțată, părerea altora. În fine, trecînd peste bănuiala că aceasta vînzoleala ar putea ascunde și altceva, ar fi de observat și că
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
naște din nou în Europa secolului al XX-lea". Formalizant întrucîtva, dar nu fără o justificare intrinseca, M. Zamfir socotește că prăbușirea comunismului a reprezentat o prăbușire de limbaj, o aneantizare lingvistică. În momentul în care a devenit cu putință pluralismul limbajelor, s-a revenit la un soi de nominalism reflex, care spulberă limbajul unic: "În această determinare ăsuprastructurală rezidă, pentru multă vreme, principala dificultate a refacerii puterii comuniste în Estul Europei: este greu de reformulat un discurs ărealistă pe ruinele
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
a Brătienilor și rolul meu este să garantez că așa va rămâne. Eu cred că a fi liberal astăzi în România înseamnă să lucrezi cu onestitate și eficiență în folosul națiunii române, să aperi statul de drept, separația puterilor și pluralismul, să cultivi regimul parlamentar și, nu în ultimul rând, să contribui zi de zi la garantarea dreptului la liberă exprimare. Aceasta este România pe care o vreau pentru noi și pentru copiii noștri, o Românie care are în codul ei
Klaus Iohannis a explicat ce rol are cu privire la PNL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22078_a_23403]
-
nu a avut timpul necesar să facă un raport de monitorizare a emisiunii, așa cum este practica obișnuită a CNA. În sesizare, ActiveWatch spune că moderatorul emisiunii "Sub semnul întrebării", Robert Turcescu, a încălcat obligațiile legale privind informarea corectă, imparțialitatea și pluralismul de opinii. În ciuda faptului că moderatorul a făcut precizări privind refuzul reprezentanților USL de a participa la emisiune, considerăm că întreaga dezbatere a fost marcată de opinii și atitudini unilaterale, tendențioase, menită să-l favorizeze exclusiv pe președintele suspendat Traian
Scandal în CNA, între Mititelu și Iorga. Motivul: postul B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22267_a_23592]
-
inventariere a fenomenelor". Impune minuțioasa d-sale informație ŕ la page, ca și, în temeiul acesteia, o evitare a unei unilateralități metodologice, ergo a unui reducționism mai mult ori mai puțin oneros. În chip inteligent, metoda aleasă este cea a pluralismului metodelor, sub semnul a ceea ce s-ar putea numi un postmodernism teoretic, în consonanță cu ce se petrece pe alte meridiane, adică o degajare a perspectivei de obsesiile succesive ale cîte unui singur punct de vedere: "În anii nouăzeci, în
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
războiul. Fără a vedea în arta formalistă, în estetic vreo primejdie și nici, mai cu seamă, o epură a realității, reducționist înfățișată fără viscerele sociale, morale, politice sau religioase, dl Nemoianu îl justifică tocmai ca pe o zonă a complexității, pluralismului și democrației. Frumosul e o astfel de zonă crepusculară și misterioasă, combătută cu artileria cea mai grea a scientismului și a politicului, a savantlîcurilor de tot soiul, a fanatismelor ideologice de dreapta ori de stînga. Ca și în "teoria secundarului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]