95 matches
-
, revistă „plurilingvă de cultură”, apărută la Constanța din 15 mai 1993, inițial lunar, apoi neregulat, sub direcția lui Marin Mincu. Colectivul de redacție menționat în numărul inaugural este alcătuit din Mihai Cimpoi, Ion Dan Nasta, Ștefania Plopeanu, George Popescu, Monica Spiridon, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
1971; Îndreptările doctorului Faustus sau Calea cea mai lungă, București, 1978; Omul fără voie, postfață Ion Caraion, București, 1980; Ardere lină, București, 1981; Omul fără voie, îngr. Mircea Ciobanu, București, 1993; Poeme, Iași, 2003. Ediții, antologii: Mihai Eminescu, Luceafărul, ed. plurilingvă, pref. Petru Mihai Gorcea, București, 1985; Monolog despre bucuriile mărunte, tr. Rodica Locusteanu, Mihaela Andreescu și Constantin Ioncică, pref. edit., București, 1992. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Pedepsele”, RL, 1969, 42; A. I. Brumaru, „Omul fără voie”, AST, 1971, 1; Dan Mutașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
înregistrate de la instaurarea dominației austriece în zonă până în perioada interbelică. În prezentarea devenirii istorice a învățământului bănățean ne-am străduit să punem în evidență o serie de aspecte care au marcat particularitățile și formele de manifestare specifice unei provincii multietnice, plurilingve și mai ales multiconfesionale. Asemenea demers sintetic și comparativ - în mod deosebit prezentarea doctrinelor, concepțiilor și teoriilor pedagogice universale și românești - ne-a impus să argumentăm funcția profund socială, culturală și națională a întregii activități instructiv-educative de-a lungul timpului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
însă și alte studii, poeme și recenzii din alte spații ale sud-estului european. O particularitate a ei: publicarea oricărui material (studiu, eseu, poezie, recenzie de carte, interviu) în limba maternă a autorului respectiv, precum și în limba engleză. Revista este așadar plurilingvă, iar engleza îi conferă deschidere internațională. A.B.Știu că zilele acestea te afli într-un turneu de promovare a ultimelor tale cărți publicate, unde vei merge? Un Festival asemănător, inițiat de același suflet împătimit de carte, Valentin Ajder, va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru a reține o senzație, o emoție, planurile orașelor. Toate acestea vor da naștere, într-un final, unui text de 15 capitole despre culoarea roșie, despre iarbă și Minsk: Sac de Iarbă. Sau Sac de Călătorie. - Corinne, ești o scriitoare plurilingvă, o „metaforă” întruchipată a Elveției însăși - Țara Cantoanelor, țara unor comunități naționale și culturale diferite. Cum ai caracteriza peisajul cultural elvețian? - Născută în Franța, la Sete, corespondentă a unui ziar genevez din New York, locuind în Franța la câțiva kilometri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
1930; Addenda, în G. Ciprian, Scrieri, II, pref. Petre Pintilie, București, 1965, 295-317; Pagini bizare, îngr. Sașa Pană, București, 1970; ed. bilingvă (Pagini bizare - Weird Pages), tr. Stavros Deligiorgios, București, 1985; ed. îngr. și pref. Gheorghe Glodeanu, Piatra Neamț, 1996; ed. plurilingvă (Pagini bizare - Pages bizarres - Weird Pages - Pagine bizarre), tr. Carmen D. Blaga, Timișoara, 1999; ed. îngr. Ion Pop, postfață Corin Braga, Cluj-Napoca, 1999; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 2003. Repere bibliografice: G. Ciprian, Hurmuz, CN, 1925, 45; Arghezi, Scrieri, XXVII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Sibiu; în 1686 primește titlul de comite al sașilor. Poet talentat, poliglot, istoric al sașilor și reprezentant al umanismului din Transilvania, F. scrie versuri (epitafuri, panegirice) în limbile pe care le cunoștea. Cea mai importantă operă a sa, în versuri plurilingve (în latină, germană, saxonă, maghiară și română), este Hecatombe Sententiarum Ovidianarum Germanice imitatarum, tipărită la Sibiu în 1679. Este o transpunere liberă, urmând moda antologiilor sapiențiale, a unor „sentințe” culese din opera lui Ovidiu - cele mai multe din Ex Ponto -, poet cultivat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
de echipe de proiect din cele patru țări partenere și pornind de la ideile elevilor, s-a construit « les canevas » («urzeala») viitorului spectacol final, multinațional. Limbajul din domeniul teatrului a fost cunoscut, aprofundat și ilustrat prin machete, mascote și un « Dicționar plurilingv de teatru » (română, franceză, spaniolă, neirlandeză). Muzica, scenografia, costumele, machiajul, regia, au aparținut elevilor îndrumați de profesori. Pentru spectacolele finale prezentate în cele patru țări partenere, distribuția a fost internațională (a inclus câte 2-4 elevi din fiecare țară). Activitățile au
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
Bisericii Orientale - Ortodoxa confessio fidei catolicae et apostolicae ecclesiae orientalis, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2001; Epictet, Manualul și fragmente, București, 2002 (în colaborare); Etnogeneza românilor - The Romanians Ethnogenesis - L' Éthnogenèse du peuple roumain. Noi lecțiuni din istoriografi latini, ed. plurilingvă, Iași, 2003; Publilius Syrus, Maxime, ed. bilingvă, introd. trad., București, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esop în vestmânt românesc, ATN, 4; N.V. Baran, Esop, „Fabule”, SC, 1973; Eugen Munteanu, Teatrul lui Seneca în românește, CRC, 1980, 1; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
phone), franceza (téléphone mobile, téléphone cellulaire), italiană (telefono cellulare), germană (Mobiltelefon) - dar, foarte posibil, și alte limbi. (Dat fiind că în acest caz uzul curent e mai important decît sancțiunea dicționarelor, am verificat existența sintagmelor respective în mai multe anunțuri plurilingve din Internet). Textele publicitare apărute la noi în ultimii ani introduc sintagmele corespunzătoare - telefon mobil, telefon celular - dar nu le folosesc masiv; multe anunțuri actuale preferă să pună în relief numele mărcii și termenii-cheie ai comunicării (telefon, rețea, convorbire, conectare
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
destul de mult la recunoașterea latinității sale. Pentru mulți nespecialiști, o formă spectaculoasă de poliglosie constă în cunoașterea cîte unei serii lexicale - de pildă, a numerelor de la 1 la 10 - în cît mai multe limbi. Cea mai populară listă de echivalențe plurilingve este desigur cea a saluturilor sau a urărilor; acestea au desigur și întrebuințări practice, cel puțin în ceremonialul corespondenței de sărbători. Apar în continuare cărți în care sînt reunite fragmente echivalente din limbi diferite; dar în momentul de față diversitatea
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
o pagină pe altele. În pregătirea sărbătorilor, voi formula cîteva observații asupra reprezentării urărilor românești în asemenea liste și pagini virtuale (am transcris citatele refăcînd în genere ortografia românească și introducînd diacriticele specifice, care sînt doar rareori respectate în listele plurilingve). Listele sînt de dimensiuni diferite, adesea restrînse la 20, 30, 50 de limbi; alteori lărgite la sute de limbi și dialecte. Constatăm de la început că unii autori grupează urările după limbi, alții după țări. Nu e de mirare, așadar, că
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
care a vizitat-o de câteva ori, Antonio Olinto a avut traduse în românește două romane, frumos primite de critică și de cititori (Copacabana, 1993, Timpul ppaiațelor, 1994, ambele publicate de fosta Editură Univers), nuvela Mobilele balerinei, apărută în ediție plurilingvă la Editura Nórdica din Rio de Janeiro, 1994), precum și Scurtă istorie a literaturii braziliene (Ed.Allfa, 1997). Pe lângă faptul că a fost un mare scriitor, a avut și meritele unui „om de bunăvoință", care nu pregeta să laude și să
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
inutilă. Orice om de bun simț trebuie să fie de acord că un cetățean care acceptă pe lîngă valorile propriei sale culturi și pe cele ale culturii vecinului va avea numai de cîștigat. Din interferența diverselor moșteniri culturale, prin comunicarea plurilingvă, vor apărea noi identități personale, comunitar-civice, regionale. Transculturalitatea și identitatea multiplă anulează dihotomia local-universal și devine expresia globalismului la nivel cultural și educațional. Este un ideal corect din punct de vedere politic, perfect rațional, dar destul de greu de atins în
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
și Paul Miron, unde au publicat, cu riscurile de rigoare, scriitori din țară ca Matei Călinescu, M. Sorescu, N. Manolescu, Fănuș Neagu și alții, cu experiența de la Cahiers de l'Est a lui D. Țepeneag, pentru a încheia cu revista plurilingvă a lui Caraion Correspondances. Dincolo de cadrul instituțional - politic și cultural - în care își desfășoară activitatea literară românii din exil, schițat pe scurt în acest capitol, interesul autoarei se îndreaptă apoi, în capitolul Identitate culturală și reprezentarea de sine - problema de
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
contactului nemijlocit la contemplație și de la aceasta la postura cogitabund aforistică sau parabolică (v. de pildă „parabola budistă”, consemnată de Buffon). Publicat inițial în România literară, poemul lui Eugen Suciu, intitulat Motanul, a devenit obiectul (unic) al unui întreg volum plurilingv, tur de forță tipografic, realizat cu concursul lui Mircia Dumitrescu, care-și etalează în paginile lui o sculptură adecvată. Așadar, încă o probă a rafinamentului la care poate ajunge un panegiric închinat micului animal domestic. Textul poemului apare etajat pe
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
fluxul epic să mai poată fi dozat și stăpânit. Impresia generală este cea a unui colaj de texte aleatorii prinse prin anemice cârlige într-un spectacol semantic ostentativ și uneori flamboiant. Este o risipă de cultură generală, enciclopedism și inserturi plurilingve care sporesc senzația de nefiresc și compozit. între personajele cu nume stranii, imposibil de reținut sau pronunțat, colegul de cameră al protagonistului întrupează incontinența verbală, flecăreala, dar și inventivitatea inepuizabilă ce ține loc de poveste, de acea epică story, foarte
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
ediție completă a operei, precum și de numeroase selecții care cuprind mai mult de 24 de poezii. Pe lângă această selecție „alfabetică” (ghilimelele atrag atenția că principiul alfabetic este doar un pretext), ediția ne oferă însă, pe lângă originalul neoelen, și o traducere plurilingvă a respectivelor 24 de poeme, realizată, în limbile neerlandeză, engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, catalană, portugheză, română și rusă. De asemenea, în premieră, Liviu Franga ne propune o traducere a lui Konstantinos Kavafis în limba latină, ceea ce ridică și mai
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
liberă, 2232, 1997). Cuvîntul final parșiv se integrează destul de bine, sonor și grafic, contextului - doar că nu are nimic francez, fiind de origine nord slavă (împrumut din ucraineană sau rusă). Formula se întîlnește în presă și pe Internet, în combinațiile plurilingve la modă, care întrețes româna cu franceza și engleza: ,așa cum e viața ŤUp and downť, sau mai exact ŤToujours parchiveť" (Opinia studențească, 12, 1992); ,copil afectat? maybe... c'est la vie... toujours parchive... know..." (new.blog.ro). Mai greu de
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
coleg de la liceul brașovean "Andrei Șaguna", poetul Ștefan Baciu, cu care memorialistul nostru s-a păstrat în relații epistolare, cînd, după exilul poetului, se afla în lume (ajunsese, cum se știe, în Hawaii, unde, iremediabil bolnav de literatură, scotea revista plurilingvă, Mele, consacrînd, cîteva numere, orașului Brașov. Dl Pericle Martinescu deține un stoc corpolent de scrisori primite de la Ștefan Baciu. N-ar trebui să se piardă, ci depus la Biblioteca Academiei. Cîndva se va edita un volum cu corespondența lui Baciu
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
articole. Este autor a peste 200 de studii, eseuri și articole critice. Poezia i-a fost publicată în Franța, Italia, România, SUA, Canada, Germania, Belgia, Anglia, Turcia, Spania, Tunisia, Macedonia, Bulgaria etc. Din 1972 a fost redactor-șef al revistei plurilingve "Nouvelle Europe" și s-a stabilit definitiv la Paris, primind cetățenia franceză în 1976. Ca scriitor, George Astaloș a debutat cu poezie în 1948, într-o revistă școlară. George Astaloș scrie poezie, teatru, roman, eseu, memorialistică, culegeri epistolare, critica și
Unul dintre cei mai cunoscuți poeți și dramaturgi a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33715_a_35040]
-
s-au organizat colocvii și conferințe internaționale, s-au inițiat cursuri de masterat în temă și cîte și mai cîte. Neprețuit e și ceea ce a făcut și face Grupul de istorie orală și antropologie socială pentru memoria specificului multietnic și plurilingv al Banatului (volumele semnate sau coordonate de Smaranda Vultur cuprind istoria trăită și povestită a bănățenilor în sec. XX). l Am făcut această lungă introducere fiindcă revista ORIZONT nr. 6, sub genericul Comunități deschise. Redescoperirea diversității, se ocupă de scriitorii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
al Ruxandrei Cesereanu; numai că, dacă acolo Alisa era un alibi al proiecțiilor fantasmatice divergente, la Ioana Bot livrescul e primit cu brațele deschise și pus la treabă spre folosul ficțiunii.) Cu atât mai mult cu cât, într-un spațiu plurilingv și multietnic, globalizarea amenință să șteargă diferențele locale, iar "specificul" helvet pare să se dizolve într-un fundal amorf: "Unde sunt? Unde pot identifica "spiritul locului"? De unde știu că e Zürich, in der Schweitz, iar nu Toronto, sau Pekin, după
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
e mișto rău" (motociclism.ro). În construirea unor grile de apreciere, se constată ușor că structurile cu rău alcătuiesc extrema (pozitivă sau negativă), mai puternică decît superlativul standard, gramaticalizat, format cu foarte. Ierarhia e vizibilă, de exemplu, într-o indicație plurilingvă din Internet: "To vote for an image, click on Mișto rău de tot, Foarte bună, Bună, Așa și așa or Nașpa" (bbsoft.ro/gallery). Una dintre combinațiile cele mai frecvente în ultima vreme este nașpa rău, care are stabilitatea unui
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
lexicale, cuvinte și expresii croite după model: doctrinași, atelierele de pixelărie, leapșa pe îngerește. Să nu lipsească termenii vechi, reînviați odată cu alternanțele populare: „prima oaie repețită, albioana cloană”. Limbajul care refuză constrângerile locului comun („răcirea încălzirii planetei”) e deschis jocurilor plurilingve: Cuțu-cuțu nach Grivei, Pașopt na turbincă!, network de hai-huiști, laptopiseț, poatever, Jemandea, apropo de by the way. Un mecanism esențial de dezvoltare a discursului e intertextualitatea: Caragiale, desigur, e omniprezent (bobor, nacafa, rezon, moft, vițăvercea, C’eș’copil?), dovedindu-se
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]