3,990 matches
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, știe doar Domnul. Acolo, undeva, pe țărmul necunoașterii se plimba un om cu ochii din filele timpului. Răsturnat pe plută, timpul meu anunța ploile și fulgerele își încercau tăria alergând prin trupul meu, prin
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, știe doar Domnul. Acolo, undeva, pe țărmul necunoașterii se plimba un om cu ochii din filele timpului. Răsturnat pe plută, timpul meu anunța ploile și fulgerele își încercau tăria alergând prin trupul meu, prin inima mea, prin sufletul meu. Au alergat până când au devenit unul singur. El, unicul, a prins în arcuirile lui Culoarea. Nu am uitat mâinile pline de
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
prinzi moartea pe chipul celor ce-și târăsc tălpile prin universul plimbat de la o cușcă la alta. Regulile își pierd logica iar tâmplele pulsează frustrări infinite în portretele din expoziția fără vânzare a umanului. Totuși...unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, ridicând ca într-un spasm apa cu vâslele visului și ale speranței. Unde și când am regăsit Credința în poarta albelor reînceputuri ale ființei. Poate atunci când brațul tatălui mi-a ridicat trupul chircit în
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
loc și Concursul Glasul Trâmbiței, Cornului, Buciumului și Tulnicului la care au participat concurenți din toată țara, cât și Parada Costumului Popular Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
și Parada Costumului Popular Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2, maximum 10 table. Are o cârmă în față, iar cele lungi au două cârme, una în față și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2, maximum 10 table. Are o cârmă în față, iar cele lungi au două cârme, una în față și alta în spate. Tabla se compune din lemne cu o lungime de la 4 la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
o lungime de la 4 la 24 de metri. În zonele de curbură a apei (coturi), pe malul acesteia existau niște cășițe sau șlaidăre umplute cu pietre și aveau rol de consolidare a malului sau în momentul în care vira coada plutei să treacă pe lângă ele pentru a nu rămâne suspendată pe mal. În muzeu sunt expuse și unelte de plutărit: un ciocan din fier masiv folosit pentru a marca lemnul numerotat cu cifre de la 0 la 9, pregătit pentru tăiere, clupa
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
masiv folosit pentru a marca lemnul numerotat cu cifre de la 0 la 9, pregătit pentru tăiere, clupa pentru măsurarea lemnului, potcoave din fier care se prindeau la încălțăminte pentru a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
măsurarea lemnului, potcoave din fier care se prindeau la încălțăminte pentru a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de Ciocănești, din zona Cârlibaba și ajungeau până la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de Ciocănești, din zona Cârlibaba și ajungeau până la Dunăre la Galați, unde lemnul era preluat de turci pentru construirea
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de Ciocănești, din zona Cârlibaba și ajungeau până la Dunăre la Galați, unde lemnul era preluat de turci pentru construirea de nave, deoarece lemnul de aici este bogat în rășini rezistente la apă. După ce s-a făcut
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
din zona Cârlibaba și ajungeau până la Dunăre la Galați, unde lemnul era preluat de turci pentru construirea de nave, deoarece lemnul de aici este bogat în rășini rezistente la apă. După ce s-a făcut barajul de la Bicaz, prin anii 1969, plutele au circulat numai până acolo și ulterior s-a renunțat la utilizarea lor, din cauza mijloacelor moderne de transport. În prezent pluta mai este folosită numai în scopuri turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de aici este bogat în rășini rezistente la apă. După ce s-a făcut barajul de la Bicaz, prin anii 1969, plutele au circulat numai până acolo și ulterior s-a renunțat la utilizarea lor, din cauza mijloacelor moderne de transport. În prezent pluta mai este folosită numai în scopuri turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Tot în 2011 peste 350 de jurnaliști din întreaga lume au fost prezenți la Ciocănești unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
așa am reușit să scap de el. Andrei se lupta în continuare cu fixa. Nu-i trebuia nici mâncare, nici suc, nu vroia decât să prindă și el un pește și asta s-a și întâmplat. Când a văzut că pluta saltă zglobiu, s-a repezit și a înțepat peștele. Chinuindu-se să ridice fixa cât mai sus, cu greutate a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
a retrezi niscaiva libido-uri vlăguite de agresiunea „obișnuitului” cotidian, trezirea apatiei lâncezânde. A fericirii orgasmice totale, obținute prin provocarea și reactivarea organică, moleculară și atomizată a tuturor tegumentelor conexe... O macabră colecție a unui scoțian de mult dus cu pluta, de femei obsedate sexual, cu scene sordide de la ieșitul dintr-o îndelungată recluziune (pe bază de cauțiune) pentru a „satisface” gusturile ambelor sexe (ba și pe un al treilea în curs de...omologare și monitorizare!!!) poate da idei și mai
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Că ai lui sunt câinii, a lămurit tanti Anița situația, aducând zâmbete pe buzele celor de față, mai puțin pe ale magistratului care se bătea nervos cu palmele peste burta proeminentă, suduind în sinea sa. „Toanta asta e dusă cu pluta, domnule! Nu are discernământ, asta e. Se vede de la o poștă, ce dracului! Să mai insist puțin, ca să‑i conving pe polițiștii ăștia grozavi că am dreptate, totuși.” - Și ai cui sunt câinii și casa? Cine este omul acela? Nu
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
scurte spre tavan în semn de exasperare, atât cât îi permitea constituția robustă, a bolborosit ceva și i‑a făcut semn comisarului Olaru să continue, indicând sugestiv cu mișcarea mâinii că femeia nu‑i în toate mințile. „E dusă cu pluta rău de tot”, își repeta el în gând, „și mai e și proastă, pe deasupra”, concluziona înciudat, privindu‑și pentru a nu știu câta oară ceasul. Comisarul Grosu s‑a apropiat încet de femeie și i s‑a adresat cu voce
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
cauză, pe care susține că nu‑l cunoaște, dar el este... stăpânul! Asta vom face, domnule... - Iar începeți cu raționamentele astea de școală primară, domnule comisar? Am zis. Va decide jude-că-to-rul asupra lui Breazu. Iar pe femeia asta dusă cu pluta o vom cita la confruntare. Să vedem, o știe ea pe fată și fata pe ea? Când o ieși și aia din spital, vom vedea. Eu voi propune arestarea lui Breazu. Să vă decideți dacă ne ajung nouă zile și
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
prind un peștișor, bucuria lor nu cunoaște margini și e un motiv de mare mândrie personală, drept pentru care, copilul se consideră cel mai bun pescar. Cu toții am trecut prin aceste emoții (chiar și fetițele), când așteptam la firul întins, pluta să se afunde în apă și peștișorul să tragă nada. Nu numai jocurile și îndeletnicirile sportive sunt agreate de copii, dar, mai cu seamă, în timpurile actuale, internetul dă mult de furcă tuturor. Chiar și calul Fulger este curios să
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814280.html [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
sticlă cu vin indicându-i locul unde se află. Când a sosit cu sticla, Ștefan nu s-a abținut să nu o prezinte în lumina fluorescentă, să-i scoată în evidență culoarea, apoi le-a dat să miroasă dopul din plută și turnând în pahare nefolosite, le-a spus: - Este un vin sec, vechi de peste douăzeci și cinci de ani... - Mai bătrân ca domnișoara Dalia, sări Valentin vesel. - Da, așa se poate spune. Este cules într-un an bun, cu struguri bine copți
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396802799.html [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
înapoi.... XVII. GENE DE SMOALĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016. În crângul meu aspru de-atâtea sălcii Se-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Apoi totul doarme. Oile rânduri Se-adună în turmă - moină de gânduri -, Cocorii se rup în stol de ... Citește mai mult În crângul meu aspru de-atâtea sălciiSe-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Noaptea-i un cântec. Pe mine mă caut, în tine, și linii la fel sunt puține. Sirenă pe valuri, cântec de maluri Cu ape izbite și bule de aur, strivite. Lămâi ucise în pahare Fire vărsate de sare Încinse de Pluto eclipsă de soare Eclipsă ești tu! PAȘI DE HÂRTIE CREPONATĂ Imbrățișarea: Cât un deșert de univers Imensă, După cortine de ploi, Numai noi doi, Mai stim să o jucam. Ceasurile toate au rămas Fără baterie sau glas, Când te-am
POEME GRENA de ANDREEA CRISTINA VÎRLAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Andreea_cristina_virlan_poeme_grena_andreea_cristina_virlan_1327653837.html [Corola-blog/BlogPost/340591_a_341920]
-
înșiși cred, tocmai de aceea a fost răstignit, pentru că s-a făcut pe sine fiul celui Preaslăvit de dânșii. Lasă-i însă Gaius pe ei cu ale lor, iar noi să fim cu zeii noștri! Pe Iupiter, pe Neptun, pe Pluto! -Fiecare zeu cu ai lui, ,,bătrâne” Gaius! mai spuse un altul. Și noi cu ai noștri, iar ei cu ai lor! Gaius însă clătină din cap. -Pentru voi, poate, prieteni, însă de astăzi El este pentru mine ceea ce a zis
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]