130 matches
-
ci stimulează scriitorul să absoarbă contingentul într-o realitate permanentă și reprezentativă (locuri pitorești, îndeletniciri, mentalități etc.). Volumul Albastru de Bucovina (1979) restrânge această reprezentare la spațiul indicat de titlu, spațiu transformat într-un decor fermecător, din care au dispărut plutașii, dar nu și caii de la Brodina, în care frumusețea naturii e concurată de munca omului, ajuns chiar să decoperteze un vârf de munte din Călimani pentru a-i exploata zăcământul de sulf. După-amiaza unei amintiri (1985) se apropie mai mult
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
însă nu se adaugă în genere claselor producătoare, ci celor consumatoare, a căror ocupație nu e munca, ci mediațiunea și specula. Ar fi fost mai firesc și mai cuminte de-a urma - în materie de comunicație - căile ce le urma plutașul român de la munte, când transporta pe bârne, puse una lângă alta, lemne și grâne la porturile Dunării; ar fi fost mai folositor și mai ieften de-a canaliza râurile noastre și de-a construi drumuri de fier numai în măsura în care cunoștințele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ștefan Andrei, îi apare romanul Noul oraș. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Flacăra”, „Astra”, „Viața militară”, „La Roumanie nouvelle”. Devine membru al Uniunii Scriitorilor, dar în urma Congresului din 1956, când două dintre cărțile sale (Spre șantier, 1953, și Fata plutașului, 1956) sunt acuzate de proletcultism, hotărăște să demisioneze. Urmează cursurile Școlii Populare de Artă din București, secția pictură, și participă la mai multe expoziții de grup. Primele volume ale lui F., semnate, din motive datorate contextului politic al anilor ’50
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
Spre șantier, Împreună, 1953, Oameni și fapte, 1954, Pe drumuri craiovene, 1954, Pe șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, 1955, Minerii din Valea Jiului, 1955, O uzină cu tradiții revoluționare, 1955, Fata plutașului, 1956, Oamenii din minunata vale, 1956), se încadrează tipologic în producția literară realist-socialistă a epocii și urmăresc, prin încercarea de transpunere a ideologiei de partid în substanță narativă, „să oglindească” noua realitate. Atât în reportaje, mai numeroase și mai adecvate
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
și fapte, București, 1954; Pe drumuri craiovene, București, 1954; Pe Șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, București, 1955; Minerii din Valea Jiului, București, 1955; O uzină cu tradiții revoluționare, București, 1955; Fata plutașului, București, 1956; Oamenii din minunata vale, București, 1956; Acea noapte, acea zi de iarnă ’33, București, 1973; La cina din nouă sute șapte, București, 1977; Caietele locotenentului Florian, București, 1983; Amis, Démos et Rythmos, f.l., 1984; Moartea baroanei, București, 1988; Sokrateion
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
o fizionomie originală operei sale, eliberată treptat de clișeele literaturii sămănătoristo-poporaniste. Ochiul unui mare poet al naturii înnobilează și conferă grandoare până și celei mai anodine întâmplări, unor expediții cinegetice, mese rustice, întâlniri cu oamenii locurilor, îndeobște vânători, pescari, pădurari, plutași, ciobani, inși care, prin îndeletnicirile lor, duc o viață singuratică, departe de așezările populate, fie ele chiar sate sau cătune, și se dovedesc adaptați perfect peisajului frust și sălbătăciei lui virgine. E o umanitate care încearcă o retragere tăcută din fața
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
F. Le Prince, Mâna de mort, I-IV, București, 1869; [Autor neidentificat], Misterele unui harem. Istorie criminală turcească, București, 1873; Edmond Hahn, Contesa falsă, pref. trad., București, 1873; Heinrich Zschokke, Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, București, 1873; Friedrich Gerstäcker, Plutașul, pref. trad., București, 1874; Goethe, Patimele junelui Werther, pref. Gr. H. Grandea, București, 1875; Wilhelm Hauff, Othelo, București, 1875. Repere bibliografice: A. D. Xenopol, „Patimile junelui Werther”, traducere din limba germană, CL, 1875, 10; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
antică, apărând încă din secolul V î.e.n., în "Istoriile" lui Herodot, ca Maris. La Strabon, în secolele I î.e.n. - I e.n., este Marisos, la Iordanes, în secolul VI, Marisia. În timpul administrației romane, inscripțiile arată existența unei asociații profesionale (colegium) de plutași în portul orașului Apulum (Alba Iulia); se transportau pe marele râu, coborând la Dunăre, cereale și materiale grele de construcții. În Evul mediu, în secolele XV-XVI, este descris ca navigabil și aurifer și se numește Marissius, Maruse, mai aproape de numele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
etnografic, folcloristic, arheologic și literar, B. este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor trăitori în diferite țări, încercând să le redeștepte iubirea pentru muzica și tradițiile strămoșilor lor. SCRIERI: O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; Despre crestăturile plutașilor pe cherestele și alte semne doveditoare de proprietate la români, Iași, 1880; Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; O călătorie la muntele Athos, Iași, 1884; O călătorie în satele moldovenești din gubernia Cherson (Rusia), Iași, 1893; Cântecul lui Mihai
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
de largă, ca și cea de la Vatra Dornei, dar cu mult mai semeață. Satul Crucea, răsfirat sus pe creasta muntelui, îți aduce aminte de priveliștile elvețiene ori tiroleze. Și-apoi, cale de o zi purtat pe undele verzui ale Bistriței, plutașul vede lunecându-i pe dinaintea ochilor priveliștile cele mai neașteptate, atât la răsărit, spre culmea Stânișoarei, cât și spre apus, pe sub piscurile Pietrosului și ale Ceahlăului.” (Simion Mehedinți ) Cerințe: 1. Subliniați expresiile frumoase. 2. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
prestigiul lui țin de ansamblu. Toți munții moldovenești din preajma Bistriței sunt la o mică înălțime, căptușiți de păduri de brad, cu linii moi care scriu poetic zarea sinilie. Ceahlăul singur se înalță brutal la cer, stâncă enormă, goală și cenușie. Plutașii, păstorii zic simplu: muntele numai Ceahlăului. Pustietatea și singurătatea lui n-au pereche decât dincolo, în înfățișarea aspră a Călimanilor. Și-n Ceahlău, și-n Călimani poporul și-a pus legendele din preistorie. Misterul lor stăruiește încă. În pâcla lor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unde turnam apa peste plăci. După aceea mergeam înapoi la apă, unde treceau plutind p’ieh, - plute din bambus. Coborau în josul fluviului ca un gigantic colier desfăcut. Eu și prietenii mei săream pe plute ca să ne plimbăm. Cântând, ne alăturam plutașilor. Melodia mea preferată era Wuhu e un loc minunat. La asfințit, mama ne chema acasă. Cina era servită la masa din grădină, sub un spalier acoperit cu glicine purpurii. Mama a fost crescută în tradiția chineză, deși avea sânge manciurian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă. Nu erau scutiți de dajde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu castelul Peleș, cu mănăstirea spătarului Cantacuzino, cu drumurile prin pădure. În jurul ei au prins a crește, spre Miază-Noapte, Poiana Țapului, Buștenii, Azuga, Predealul, iar spre Miază-Zi Comarnicul și Breaza. (...) Al doilea drum căutat, de pe vremuri, era valea Bistriței, cu plutașii ei. Locurile de popas erau salbele de mănăstiri, Neamțul și Secu, Agapia și Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării și al Mării, contopite, cu toate deosebirile și depărtările dintre ele, într’unul singur. Delta a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
neținând seama că e o muncă de rob, de la care n-ai de așteptat nimic. Clipe stranii pe care le-am trăit și ca zidar (altminteri n-aș fi scris despre asta în nuvela mea), și ca turnător, și ca plutaș, și chiar spărgând îndârjit cu barosul fontă veche 187. În viziunea lui Varlam Șalamov, dimpotrivă, munca în condițiile de lagăr reprezintă un aspect umilitor, lipsit de orice dimensiune superioară: "Niciodată și nicăieri lagărul n-a învățat pe nimeni să muncească
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
întinderi a râului Siret" pentru transportul cărbunilor către portul dunărean. Drept repere pentru reușită, invoca mai multe caiace, care transportaseră pe Siret, de la Nămoloasa până la Galați, câte 200 chile (48.000 ocale)24 păpușoi fiecare. Or, acele caiace din spusele "plutașilor experți" puteau urca în amonte "până la Domnești, ca trei stații de poștă în gios de Comănești, sau și mai cu folos, să se remorcheze dacă podurile Siretului s-ar face trecătoare". Soluția cea mai simplă, în opinia sa, operabilă în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-a petrecut, de pildă, în vara anului 1876, când, pentru a ajunge din Piatra Neamț la Bacău, „vestita companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea exploatării „aurului verde” a generat o limitare constantă a drepturilor tradiționale ale plutașilor între care și acela de a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea exploatării „aurului verde” a generat o limitare constantă a drepturilor tradiționale ale plutașilor între care și acela de a trage plutele la mal, oriunde exista această posibilitate, fără a plăti nicio taxă. În Bacău, spre exemplu, cele mai vechi documente care atestă practica dării în antrepriză a schelelor pentru lemnul de plută sunt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amplasare pe Valea Iepei, a fost stabilit în vara anului 1882: comuna Letea-Nou), pe malul drept al Bistriței, la 3 kilometri de orașul Bacău. Propunerea privind înființarea fabricii în orașul Piatra Neamț - principalul punct de colectare a materialului lemnos adus de plutași - a căzut din considerente strategice, datorită apropierii prea mari de granița cu Austro Ungaria. Astfel a luat naștere fabrica de hârtie Letea, cea mai mare unitate industrială de profil din vechiul Regat. Fiind conduse de inginerul Radu Porumbaru, lucrările de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înnodând intrigi de dragoste ori răsvrătiri politice"154. Mara e singura operă a lui Slavici în care prozatorul vede în ban, ca și în han, valoarea pozitivă: Cârciuma de la Sărărie era proastă, dar foarte bună. Lasă că trăgeau la ea plutașii și oamenii care veneau după sare și pe timp de târg lumea se înghesuia într-însa, dar era în ea și un birt pentru toată lumea mai bună și trei odăi pentru trecătorii ce voiau să mâie. Aici puteau, dacă erau
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]