130 matches
-
Mai târziu, localitatea și-a schimbat denumirea in Lunca-Bradului, care este și actuala denumire a comunei. Această denumire i s-a dat deoarece în centrul comunei era o luncă în care pe malul râului, există un brad falnic, de care plutașii își legau plutele și la umbra căruia poposeau. În cadrul localității se remarcă o vastă toponimie de origine autohtonă geto dacă, latină, precum și de proveniență slavă:7 Printre toponimele și microtoponimele, în localitate avem : - termeni de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în domeniul transporturilor, în contextul în care țara se extindea agresiv către vest, în special conflicte provenite din funcționarea plutelor pe căile de transport fluviale pe sub noile poduri de cale ferată. Ca fost barcagiu, Lincoln a favorizat la început interesele plutașilor, dar a reprezentat în cele din urmă pe oricine îl angaja. Mai târziu, a reprezentat și o companie de poduri împotriva uneia de transport fluvial, într-un în care o barcă se scufundase după ce s-a ciocnit de un pod
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
a stâncilor de sub apă a diminuat pericolul. Urmele de așezări omenești de pe platoul stâncos Loreley, datează în urmă cu 600 000 de ani. Deja în evul mediu stânca devine renumită, prin pericolul mare pe care îl prezenta pentru corăbieri sau plutași. Pe lângă groapa Bingen din apropiere, în aval spre St. Goar se afla aici, locul cel mai periculos de pe traseul Rinului. În acest loc era un banc de nisip transversal, din care se profilau sub apă stânci, pe partea cealaltă Rinul
Loreley () [Corola-website/Science/309253_a_310582]
-
are o albie îngustă fiind în trecut primejdioasă navigației, datorită curentului puternic al apei și stâncilor care mai târziu au fost aruncate în aer, regiunea fiind în prezent sub protecție UNESCO. In comună există din anul 1968 un muzeu al plutașilor și al navigației, printre exponatele din muzeu sunt plute și vapoare (cu motor cu aburi). Muzeul este patronat de clubul plutașilor și matrozilor din comună. Cetatea Liebenstein și Cetatea Sterrenberg se află situate pe dealul de deasupra comunei. în apropiere
Kamp-Bornhofen () [Corola-website/Science/309243_a_310572]
-
aruncate în aer, regiunea fiind în prezent sub protecție UNESCO. In comună există din anul 1968 un muzeu al plutașilor și al navigației, printre exponatele din muzeu sunt plute și vapoare (cu motor cu aburi). Muzeul este patronat de clubul plutașilor și matrozilor din comună. Cetatea Liebenstein și Cetatea Sterrenberg se află situate pe dealul de deasupra comunei. în apropiere una de alta, fiind numite de localnici „cei doi frați dușmani”. Mănăstirea Capucină și Biserica Pelerinilor, este vizitată anual de cca.
Kamp-Bornhofen () [Corola-website/Science/309243_a_310572]
-
scrie” → "írat" „face/pune să scrie” vs. "irat" „scriere, document”. Există sufixe sinonime, dar sunt rare cazurile când același cuvânt-bază acceptă mai mult de unul. Astfel se pot menționa mai multe sufixe pentru nume de agent, în cuvintele "supraveghetor, "rotar, "plutaș, "iaurgiu, "cărăuș, "fochist. Exemplu de cuvânt de la care s-au format cuvinte cu două sufixe sinonime este "dédouaner" „a vămui”, care a dat "dédouanage și "dédouanement „vămuire”. De sufixe antonime se poate vorbi de pildă în cazul unuia diminutiv și
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
adânci, să ajungă în vârful munților, apoi să coboare de pe înălțimi mai multe ore, cu acele grinzi de șapte-opt brațe, în așa fel ca să nu se strice în adâncurile groaznice, precum să nu cadă pagubă nici în boii istoviți...” Simbria plutașilor era afectată și de vămi. Până în 1714, între Remetea și Alba Iulia erau doar trei puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
boii istoviți...” Simbria plutașilor era afectată și de vămi. Până în 1714, între Remetea și Alba Iulia erau doar trei puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii moșierului. Plutașul Miklós Bege a fost bătut de trei ori de oamenii lui Ádám Rhédei și i-au luat 24 de fire de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii moșierului. Plutașul Miklós Bege a fost bătut de trei ori de oamenii lui Ádám Rhédei și i-au luat 24 de fire de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost reținut personal de contele Sándor Teleki
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
contele Sándor Teleki timp de șapte zile. I-au fost confiscat două scânduri de pe fiecare plută. Aveau loc și accidente, adesea fatale. Totuși, plutăritul a devenit principala sursă de venit a populației, depășind, în 1820, venitul obținut din agricultură. Majoritatea plutașilor și a celor care le făceau, trebuia să facă armata. Până în 1848 și-au îndeplinit și îndatoririle de grăniceri. Astfel a caracterizat ziarul „Nemzeti Társalgó” din 1839 secuii care își îndeplineau îndatoririle de grăniceri: „Puțini dintre aceștia, au un meșteșug
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
discul Electrecord "Așa începe dragostea" (conținând cele mai cunoscute compoziții de Kirculescu), "" este adeseori menționat (greșit) ca parte a celor "Patru studii de concert", o altă lucrare a compozitorului, de data aceasta pentru pian solo. Alteori, "Momentul muzical" este poreclit „Plutașul de pe Bistrița”. Forma lucrării se constituie într-un dialog de mari proporții între orchestră și instrumentul solist, desfășurat schematic astfel: A-B-C-B. „A” și „C” sunt conduse de orchestră, în vreme ce momentele notate cu „B” sunt acordate solistului, acompaniat de orchestră. (Înregistrarea
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
tatăl său vitreg la o exploatare forestieră din Munții Călimani, pe lângă munca efectuată la cojitul buștenilor de brad și la tăiatul crengilor, i s-a încredințat activitatea de paznic și menaj al colibelor de muncitori forestieri. A servit și ca plutaș pe Mureș, de la Toplița la Reghin. Spre norocul său cu ajutorul și la insistențele preotului și învățătorului din sat care au sesizat în el potențialul care va da roade mai târziu, primește în 1922 consimțământul de a pleca pentru continuarea școlii
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
m). Herrnskretschen este pentru prima oară amintit în anul 1475 o carieră de piatră și plutăritul pe Elba ca și comerțul lemnului. Localitatea suferă de mai multe ori pagube materiale cauzate de inundații, sau prăbușiri de teren. Localitatea pescarilor și plutașilor devine după 1860 un loc de odihnă ca și pentru iubitorii de drumeție. In 1932 vinde familia Clary-Aldringen casa care a servit ca hotel contra sumei de 688.000 coroane pădurarului de stat ceh. Prin construirea șoselei spre Dresda în
Hřensko () [Corola-website/Science/313158_a_314487]
-
Chimiei nr. 43 țel. 095278175 BOGOZI JUDIT Piatră Neamț, str. Mihai Viteazul bl. 26 ap. 9 țel. 235658 GHEORGHIU DANIELA Piatră Neamț b-dul Dacia nr. 13 bl. A1 sc. B ap. 88 țel. 213457 MIHĂILESCU ANA MARIA Piatră Neamț, str. Plutașului nr. 1 bl. K4 ap. 2 țel. 227076 MOLDOVEANU ELENĂ Piatră Neamț, Aleea Ulmilor bl. 31 ap. 59 țel. 216781 MUNTEANU LIDIA SANDA Piatră Neamț str. G. Călinescu nr. 6 blG0 ap. 21 țel. 095535968 ONU ELENĂ Piatră Neamț Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
etnografic, folcloristic, arheologic și literar, B. este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor trăitori în diferite țări, încercând să le redeștepte iubirea pentru muzica și tradițiile strămoșilor lor. SCRIERI: O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; Despre crestăturile plutașilor pe cherestele și alte semne doveditoare de proprietate la români, Iași, 1880; Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; O călătorie la muntele Athos, Iași, 1884; O călătorie în satele moldovenești din gubernia Cherson (Rusia), Iași, 1893; Cântecul lui Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
zel inutil, punându-se, astfel, la dispoziția unei ideologii de comandă, I. etalează și preocupări pentru dezvăluirea unor stări și atitudini mai puțin convenționale, de la nestăvilitul entuziasm vital până la melancolicul presentiment al sfârșitului. Este și autorul unor librete de operetă (Plutașul de pe Bistrița, 1956, Carpații, 1966, și Târgul de fete, 1969). SCRIERI: Dragostele mele, București, 1969; Puntea soarelui, București, 1971; Noi, Cluj, 1972; Să iubim ce-i de iubit, București, 1975; Bucuriile noastre, București, 1978; Doina, București, 1981; Iubire de oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
F. Le Prince, Mâna de mort, I-IV, București, 1869; [Autor neidentificat], Misterele unui harem. Istorie criminală turcească, București, 1873; Edmond Hahn, Contesa falsă, pref. trad., București, 1873; Heinrich Zschokke, Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, București, 1873; Friedrich Gerstäcker, Plutașul, pref. trad., București, 1874; Goethe, Patimele junelui Werther, pref. Gr. H. Grandea, București, 1875; Wilhelm Hauff, Othelo, București, 1875. Repere bibliografice: A. D. Xenopol, „Patimile junelui Werther”, traducere din limba germană, CL, 1875, 10; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
întinderi a râului Siret" pentru transportul cărbunilor către portul dunărean. Drept repere pentru reușită, invoca mai multe caiace, care transportaseră pe Siret, de la Nămoloasa până la Galați, câte 200 chile (48.000 ocale)24 păpușoi fiecare. Or, acele caiace din spusele "plutașilor experți" puteau urca în amonte "până la Domnești, ca trei stații de poștă în gios de Comănești, sau și mai cu folos, să se remorcheze dacă podurile Siretului s-ar face trecătoare". Soluția cea mai simplă, în opinia sa, operabilă în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte mîncarea cu ceilalți Ciosvîrtă = deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar: figurant Clenci = încurcătură. Similar: belea, tărășenie, îmbîrligătură Coardă = prostituată. Similar: fleoarță, fufardea, acadea, amazoană, balerdă, chiftea, crăiță, dalilă, ambilușcă, jagardea, libelulă, matracucă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înnodând intrigi de dragoste ori răsvrătiri politice"154. Mara e singura operă a lui Slavici în care prozatorul vede în ban, ca și în han, valoarea pozitivă: Cârciuma de la Sărărie era proastă, dar foarte bună. Lasă că trăgeau la ea plutașii și oamenii care veneau după sare și pe timp de târg lumea se înghesuia într-însa, dar era în ea și un birt pentru toată lumea mai bună și trei odăi pentru trecătorii ce voiau să mâie. Aici puteau, dacă erau
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
anchetă. Iar pe fiu îl schingiuiau în fața tatălui să spună gazdele la care s-au adăpostit și oamenii care i-au ajutat cu alimente. Și unul și altul leșinau sub loviturile ucigașilor și nu spuneau nimic. Mai era moș Piticaru, plutașul de pe Bistrița, unul din țăranii eroi ai perioadei de lupte legionare în Moldova, un admirator intim al Căpitanului. Era, bietul de el, aproape complet paralizat din cauza bătăilor și nici nu mai putea vorbi. Privea lung când la torționari, când la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]