1,953 matches
-
funcție de gradul de nocivitate față de rețeaua de canalizare, de stația de epurare și în special față de apele receptorului. Ape convențional curate a căror compoziție nu afectează calitatea apelor receptorului și pot fi evacuate direct (deversateă. În această categorie intră apele pluviale (în partea a doua a ploiiă precum și apele industriale folosite ca ape de răcire sau de recirculare foarte puțin impurificate. Noțiunea de convențional curată este analizată funcție de variația în timp și spațiu a calității apei receptorului. Apele uzate vor fi
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
se recomandă a fi aplicat la localități mari și la localități mici amplasate în zone de șes. 1.4.2. Sistemul separativ (divizor) Acest sistem este prevăzut cu o rețea de conducte pentru ape uzate și o rețea pentru ape pluviale. În mod obișnuit apele meteorice sunt evacuate prin rigolele străzilor direct în râu, iar în cazul când capacitatea acestora este depășită se prevăd rețele subterane separate de cele a apelor uzate. (figura 1.10). Când sistemul de canalizare separativ este
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
uzate. (figura 1.10). Când sistemul de canalizare separativ este alcătuit din două rețele subterane de conducte, ele devin mai scumpe decât sistemul unitar, motiv pentru care sistemul separativ se recomandă în localități mici, în localități de munte unde apele pluviale pot fi evacuate la suprafață prin rigole. La deversarea în cursul de suprafață trebuie prevăzute minim un desnisipator și un separator de grăsimi și uleiuri. De asemenea și la industrii se recomandă sistemul separativ, apele convențional curate (de spălare, răcire
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
1.2.1.1. Stabilirea debitelor la intrarea în Stația de epurare (2002Ă În baza analizei statistice a debitelor măsurate la intrarea în Stația de epurare pe tot parcursul anului 2002 au rezultat următoarele: 2.1.2.1.2. Debite pluviale a. Determinarea debitelor pluviale aferente S.E. Tg. Mureș Conform datelor de la Centrul de Meteorologie, cantitatea medie pentru anul 2002 de apă de ploaie căzută pe suprafața orașului Tg. Mureș a fost de 50 l/mp. Suprafața aferentă sistemului unitar din
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Stabilirea debitelor la intrarea în Stația de epurare (2002Ă În baza analizei statistice a debitelor măsurate la intrarea în Stația de epurare pe tot parcursul anului 2002 au rezultat următoarele: 2.1.2.1.2. Debite pluviale a. Determinarea debitelor pluviale aferente S.E. Tg. Mureș Conform datelor de la Centrul de Meteorologie, cantitatea medie pentru anul 2002 de apă de ploaie căzută pe suprafața orașului Tg. Mureș a fost de 50 l/mp. Suprafața aferentă sistemului unitar din rețeaua de canalizare a
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de 177 l/s. Repartiția acestui debit: - evaporație și infiltrație = 45 l/s; - influent în S.E. Tg. Mureș = 68 l/s; - deversat în emisar prin camerele deversoare = 64 l/s. TOTAL Qpl =177 l/s b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
B4) Interpretarea rezultatelor privind debitele de infiltrații 1. Debitul mediu de apă uzată la intrarea S.E. pe timp uscat = 847 l/s (cf. măsurători) 2. Debitul mediu de apă uzată ieșită din debitul S.E. datorită legăturilor la conducta de ape pluviale din rețeaua în sistem separativ = 54 l/s (cf.AQUASERV) 3. Debitul mediu de apă furnizat (facturată la alți operatori (în zonele limitrofeă = 24 l/s 4. Debitul pluvial (177 l/s), din care (repartiție statisticăă:infiltrație și evaporație - influent
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
uzată ieșită din debitul S.E. datorită legăturilor la conducta de ape pluviale din rețeaua în sistem separativ = 54 l/s (cf.AQUASERV) 3. Debitul mediu de apă furnizat (facturată la alți operatori (în zonele limitrofeă = 24 l/s 4. Debitul pluvial (177 l/s), din care (repartiție statisticăă:infiltrație și evaporație - influent în S.E. Tg. Mureșdeversat în emisar 177 l/s 45 l/s 68 l/s 64 l/s 55 5. Debite care ajung în S.E. datorate surselor de suprafață
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
I-a - se ia în considerare bilanțul total de ape pe întreaga suprafață a orașului. - Din debitul de alimentare cu apă a orașului (660,35 l/s) scădem debitele care pleacă din sistemul unitar (Quz) în conductele de transport debit pluvial (54 l/s): 660,35 - 54 = 606,35 l/s Din 606,35 l/s scădem debitul de alimentare al localităților limitrofe: 606,35 - 24 = 582,35 l/s (în ipoteza când toate pierderile din sistemul de alimentare cu apă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cu apăă: 847 - 60 - 1 = 786 l/s - Facem diferența între canalizare și alimentare: 786 - 582,35 = 203, 65 l/s @ 204 l/s - Adăugăm la 204 l/s 90% din debitul cantonat în sol ca aport al debitului 56 pluvial (0,9 x 40 = 36 l/să 204 + 36 = 240 l/s - Adăugăm la aceasta aportul suplimentar de infiltrații datorat creșterii numărului de defecte în timp datorat uzurii calculat (50% x 230kmă x 50% = 115 x 0.5 = 54,5
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
rețeaua de canalizare = 129 l/s - neluată în considerare la facturare - pentru echilibrul bilanțului de ape Calcul 172,5 l/s + 25 l/s + (40 l/s + 129 l/să x 0,9 = 350 l/s 90% din aportul debitului pluvial și respectiv a pierderilor ajung în R.C.P. și 10% ajung în pânza freatică în zona R.C.P. - râul Mureș Concluzie - debitul din infiltrații în cele două variante poate fi: - varianta I-a 322,5 l/svarianta a-II-a 350 l/s Concluzie
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat în considerare debitul pluvial facturat acestor agenți economici. S-au eliminat acei agenți economici care apar la facturare cu cantitați negative, sau cărora li s-a facturat doar meteoricul. Diferențele care au rezultat din această filtrare au fost considerate nesemnificative (2l/s) Populația Tg.
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat în considerare debitul pluvial facturat acestor agenți economici. S-au eliminat acei agenți economici care apar la facturare cu cantități negative, sau cărora li s-a facturat doar meteoricul. Diferențele care au rezultat din această filtrare au fost considerate nesemnificative (2 l/s) Populația
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de epurare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debite din diverse surse Debite care intră în sistemul de canalizare din diverse surse: izvoare canalizate, drenaje, cursuri de suprafață care intră în sistemul de canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Pluvial influent în stația de epurare Reprezintă diferența între debitul intrat în stația de epurare luând în calcul toate zilele și debitul intrat în stația de epurare în zilele de timp uscat Debit uzat nefacturat Este diferența între cantitatea de apă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
fi 38,3% din totalul de debit. 5. Alți operatori - din 764800 m3/an se scad 338.738 m3/an ce revin agenților economici din zona limitrofă, obținuți din Deci: 764.800 - 338.738 = 426.062 m3/an. 6. Debit pluvial - este valoarea din tabelul comparativ, respectiv 2.144.448 m3/an. 60 Tabelul 2.7. - Tabel comparativ a apei uzate pentru anul 2002 față de M.P. la intrarea în Stația de Epurare U.M. Agenți economici facturați Populație cu restituție 100% Tg.
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din coloanele „debitul total” și debit uzat industrial. Astfel în prima metodă debitul total uzat este egal cu suma coloanelor 17 + 18 + 19. 2.3. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007. Acest debit se determină, de regulă, admițânduse ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială și de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurățire; - condițiile de fundare;gabaritele de execuție disponibile; - durata de execuție; - existența altor construcții subterane sau supraterane din zonă (fundații
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și aceleași modele de tabele de verificare. 3.2. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debitul meteoric Rețeaua de canalizare pentru ape meteorice poate fi alcătuită din rețea de conducte (rețea subteranăă sau canale deschise (rigole) 3.2.1. Determinarea debitului pluvial (Qplă Debitul pluvial se obține prin aceeași metodă ca la sistemul unitar se va ține cont de panta terenului „it” pentru determinarea „Qpl”. 3.2.3. Verificarea dimensionării Datorită faptului că în acest caz există numai debitul pluvial, Qpl, verificarea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de tabele de verificare. 3.2. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debitul meteoric Rețeaua de canalizare pentru ape meteorice poate fi alcătuită din rețea de conducte (rețea subteranăă sau canale deschise (rigole) 3.2.1. Determinarea debitului pluvial (Qplă Debitul pluvial se obține prin aceeași metodă ca la sistemul unitar se va ține cont de panta terenului „it” pentru determinarea „Qpl”. 3.2.3. Verificarea dimensionării Datorită faptului că în acest caz există numai debitul pluvial, Qpl, verificarea dimensionării se realizează
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Determinarea debitului pluvial (Qplă Debitul pluvial se obține prin aceeași metodă ca la sistemul unitar se va ține cont de panta terenului „it” pentru determinarea „Qpl”. 3.2.3. Verificarea dimensionării Datorită faptului că în acest caz există numai debitul pluvial, Qpl, verificarea dimensionării se realizează ca la punctul 2.5.1, utilizând aceleași nomograme ca la sistemul unitar și același tip de calcul tabelar. 3.2.4. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debitul pluvial (canale deschise) În această situație rețeaua
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
în acest caz există numai debitul pluvial, Qpl, verificarea dimensionării se realizează ca la punctul 2.5.1, utilizând aceleași nomograme ca la sistemul unitar și același tip de calcul tabelar. 3.2.4. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debitul pluvial (canale deschise) În această situație rețeaua de canalizare pentru ape meteorice este alcătuită din canale deschise (rigole), iar când acestea nu au posibilitatea de a transporta întregul debit de ape meteorice, apa din rigole, prin intermediul gurilor de scurgere ajunge în
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
25 și 0,4 m/s. Determinarea debitului rigolei, Qrigolă, se poate face analitic (cum sa prezentat anterior) sau grafic (figura 3.4). Utilizând metoda grafică (cu ajutorul diagramelor din figurile 3.5. 3.36), dimensionarea rețelei de canalizare pentru debitul pluvial (rigole) se va face tabelar. Modul de lucru este următorul: - se consideră panta rigolei (radierul canalului) egală cu panta terenului; - se intră cu panta rigolei, irigolă, pe axa ordonatelor. Se alege tipul de rigolă (H = ...), se duce o paralelă la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
COMPARAȚIE ȘI DE ALEGERE A SISTEMELOR DE CANALIZARE 4.1. Rețea de canalizare - sistem mixt Rețeaua de canalizare în sistem mixt se aplică de la caz la caz, astfel pentru localitățile ce au posibilitatea de a deversa direct în receptori apele pluviale se aplică sistemul separativ, iar în zona centrală datorită densității clădirilor se aplică sistemul unitar. În general, sistemul mixt se adoptă în cazul unor condiții locale specifice determinate de extinderile unor centre populate sau industrii cu situații de relief optime
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de la „1” la „n” pentru a le identifica (figura i.7.). Calculul se efectuează similar ca la prima metodă , numai că în locul ariilor se vor trece lungimile tronsoanelor. Se consideră o singură zonă de confort edilitar. i.7. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007./46, 50, 53/ Acest debit se determină, de regulă, admițându-se ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
traseul apelor uzate nu are nici un punct comun cu cel al apelor meteorice .Rețelele de canalizare in sistemul separativ sunt alcătuite din : a) - o rețea de canalizare publică pentru ape uzate ( menajere si industriale ); - o rețea de canalizare pentru debite pluviale b) o rețea de rigole supraterane continuate de o rețea subterană pentru ape meteorice . i.9.1. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debite uzate (Quzat) Modul de calcul a rețelei de canalizare pentru ape uzate în sistem separativ urmărește aceeași
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]