114 matches
-
LIMFATICELOR Inflamațiile acute Sunt denumite limfangite când se realizează la nivelul vaselor limfatice și adenite când se localizează la nivel ganglionar. Etiopatogenie Infecția este determinată de pătruderea unor germeni virulenți, de obicei stafilococ auriu și streptococ, mai rar colibacil sau pneumococ. Bolnavii tarați, ca diabeticii, alcolicii sunt un mediu prielnic. Poarta de intrare pentru microbi este reprezentată de escoriații minime, plăgi mici, înțepături de insecte sau de micozele interdigitale. Limfangitele și adenitele acute pot complica infecțiile localizate ca furuncul, abces, hidrosadenita
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
în declanșarea procesului infecțios pleural au cunoscut o schimbare drastică de ierarhie. Schimbarea este în legătură strânsă cu era antibiotică și cu prezența din ce în ce mai frecventă a bolilor debilitante (diabet zaharat, maladii imunologice, droguri imunosupresoare). Astfel, în era preantibiotică predominanți erau pneumococii. Pe o serie de 3 000 de empieme (1934-1939) Ehler, citat de G. Pearson a depistat prezența pneumococilor în 63,9%, Streptococus pyogenes în 9,4% și Stafilococus aureus în 6,5% din cazuri. În anii ’50, după introducerea antibioterapiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
era antibiotică și cu prezența din ce în ce mai frecventă a bolilor debilitante (diabet zaharat, maladii imunologice, droguri imunosupresoare). Astfel, în era preantibiotică predominanți erau pneumococii. Pe o serie de 3 000 de empieme (1934-1939) Ehler, citat de G. Pearson a depistat prezența pneumococilor în 63,9%, Streptococus pyogenes în 9,4% și Stafilococus aureus în 6,5% din cazuri. În anii ’50, după introducerea antibioterapiei, spectrul microbian s-a schimbat net în favoarea stafilococului, pentru ca după 1965 acesta să cedeze în fața germenilor Gram negativi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Hepatita acută Este caracterizată prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parechimului hepatic și a altor țesuturi și organe. Boala este de natură bacteriană, virotică sau toxică. Într-o proporție redusă, boala este de natură bacteriană, fiind produsă de salmonele, pneumococi, spirochete. În majoritatea cazurilor, inflamațiile ficatului sunt de origine toxică, fiind provocate de diferite substanțe (fosfor, arsenic, cloroform, pesticide, alcooluri tari etc) sau sunt de natură virală, provocate de infecții cu virusuri filtrabile de tipul A, B, C, D, E
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mai frecventă la femei, de 3 ori mai mult decât la bărbați, cele mai afectate fiind femeile În vârstă de 40-60 de ani. a. Colecistitele acute sunt imflamații ale peretelui colecistic, provocate de infecții cu diferiți germeni microbieni (colibacili, streptococi, pneumococi, Salmonella, bacilul tific și paratific) care ajung În veziculă pe căile sanguine sau pe cale canaliculară, dinspre ficat sau dinspre duoden. Vezicula crește În dimensiuni, uneori cu pereții necrozați iar În interior se acumulează elemente inflamatoare (microbi, leucocite, puroi). Numărul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În jurul vârstei de 35 ani la bărbați și 55 de ani la femei. Forma acută a bolii poate fi catarală sau hemoragică, a. Pancreatita acută catarală Se mai numește pancreas infecțios Klippel și apare În urma unor infecții bacteriene sau virotice (pneumococi, streptococi) care declanșează stări de dizenterie sau septicemie. Simptomele de manifestare constau din inflamarea și Întărirea pancreasului, dureri de apăsare În epigastru care pot să dureze timp de câteva ore sau zile, subicter și digestie incompletă. Evoluția bolii este benignă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de transmitere genetică a caracterelor intrași inter-generații. Unele maladii genetice familiale cu fenotipuri identice pot să aibă patternuri diferite de transmitere genetică. De exemplu, siclemia, având un sindrom clinic caracterizat de anemie, nefropatie, crize dureroase și predispoziție la infecțiile cu pneumococ, este o maladie determinată de o mutație a unei singure baze din regiunea genetică ce codifică lanțul beta al hemoglobinei (Fauci et al. 2001). Datorită acestei mutații punctiforme, maladia poate fi transmisă pe toate cele trei căi de transmitere (autozomal
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Hepatita acută Este caracterizată prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parechimului hepatic și a altor țesuturi și organe. Boala este de natură bacteriană, virotică sau toxică. Într-o proporție redusă, boala este de natură bacteriană, fiind produsă de salmonele, pneumococi, spirochete. În majoritatea cazurilor, inflamațiile ficatului sunt de origine toxică, fiind provocate de diferite substanțe (fosfor, arsenic, cloroform, pesticide, alcooluri tari etc) sau sunt de natură virală, provocate de infecții cu virusuri filtrabile de tipul A, B, C, D, E
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mai frecventă la femei, de 3 ori mai mult decât la bărbați, cele mai afectate fiind femeile În vârstă de 40-60 de ani. a. Colecistitele acute sunt imflamații ale peretelui colecistic, provocate de infecții cu diferiți germeni microbieni (colibacili, streptococi, pneumococi, Salmonella, bacilul tific și paratific) care ajung În veziculă pe căile sanguine sau pe cale canaliculară, dinspre ficat sau dinspre duoden. Vezicula crește În dimensiuni, uneori cu pereții necrozați iar În interior se acumulează elemente inflamatoare (microbi, leucocite, puroi). Numărul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
În jurul vârstei de 35 ani la bărbați și 55 de ani la femei. Forma acută a bolii poate fi catarală sau hemoragică, a. Pancreatita acută catarală Se mai numește pancreas infecțios Klippel și apare În urma unor infecții bacteriene sau virotice (pneumococi, streptococi) care declanșează stări de dizenterie sau septicemie. Simptomele de manifestare constau din inflamarea și Întărirea pancreasului, dureri de apăsare În epigastru care pot să dureze timp de câteva ore sau zile, subicter și digestie incompletă. Evoluția bolii este benignă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Schaudinn și Erich Hoffmann descoperă Treponema pallidum drept cauză a sifilisului 1911: Francis Rous raportează etiologia virală a cancerului (virusul sarcomului Rous) 1918-1919: Epidemia de “gripă spaniolă” produce 25 milioane de decese 1928: Frederick Griffith descoperă fenomenul transformării genetice a pneumococilor, stabilind bazele geneticii moleculare 1929: Alexander Fleming descoperă penicilina 1935: Gerhard Domagk sintetizează Prontosilul, o sulfamidă anti streptococică 1937: Ernst Ruska utilizează microscopul electronic și obține prima imagine a unui virus 1943: Selman Waksman descoperă streptomicina 1948: Organizația Mondială a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mult de 3-4 zile, secrețiile respiratorii își schimbă aspectul de la seromucoase (caracteristice virozelor) la purulente (indicator de infecție bacteriană) și se constată leucocitoza cu neutrofilie. Suprainfecțiile sunt cauzate frecvent de exacerbarea unor germeni care colonizează căile aeriene superioare, de exemplu pneumococul, streptococul βhemolitic grup A, haemophilusul, stafilococul auriu. Tratament Tratamentul igieno-dietetic asigură: dietă adaptată stării febrile, repaus, umidificarea aerului din încăpere, aspirarea secrețiilor nazale, instilații locale cu ser fiziologic (se evită vasoconstrictoarele la copii). Drenajul postural și kineziterapia sunt necesare mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau necultivabil). Studiile efectuate până în prezent nu au fost convingătoare privind beneficiile efortului de identificare etiologică pentru pneumoniile comunitare, majoritatea ghidurilor de tratament recomandând administrarea empirică a antibioticelor, bazată pe criterii statistice. Etiologia CAP în ordinea frecvenței, este dată de pneumococ, infecțiile virale, bacteriile atipice (micoplasma, chlamidia, legionella) și bacilii gram negativi. Etiologia HCAP și PN este reprezentată 50% de stafilococi (30% stafilococul auriu), 40% de bacili gram negativi (Pseudomonas sp., Acinetobacter sp., Enterobacteriaceae Klebsiella, Enterobacter, Serratia) și 10% de fungi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
al unui frotiu colorat Gram. Sputa este corespunzătoare pentru cultură dacă sunt prezente > 2 celule neutrofile/câmp și < 10 celule epiteliale scuamoase/câmp. În același timp, frotiul colorat Gram orientează rapid asupra etiologiei prin evidențierea caracterelor morfologice specifice unor germeni (pneumococ, stafilococ, bacili gram negativi). Cultura permite identificarea germenilor pe baza caracterelor biochimice și metabolice precum și testarea sensibilității la antibiotice prin antibiogramă. În cazul în care sputa nu poate fi recoltată examenele microbiologice se efectuează din lichidului de lavaj bronhoalveolar. La
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu drotrecogin alfa activat. Tratamentul antibiotic empiric al HCAP depinde de riscul rezistenței la antibiotice al germenilor etiologici, evaluat în funcție de durata spitalizării până la debut, tratamentele antibiotice anterioare, co-morbidități și severitatea manifestărilor. 7.9 Particularități ale pneumoniilor după etiologie Pneumonia pneumococică Pneumococul este un saprofit al căilor respiratorii superioare și constituie cauza principală a pneumoniilor, cu frecvență mai mare la vârste extreme, etilici, splenectomizați, imunodeprimați (HIV) sau postgripal. Pneumonia pneumococică reprezintă prototipul clinic al pneumoniilor bacteriene. Manifestările tipice sunt: debutul brusc cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
radiologic este de condensare lobară. Complicațiile pot fi: insuficiența respiratorie, abcesul pulmonar, pleurezia, meningita, septicemia. Tratamentul antibiotic de elecție pentru tulpinile sensibile este Amoxicilina 1g X 3/zi. Având în vedere extinderea rezistenței la β-lactamine, se apreciază că există riscul pneumococului rezistent dacă pacientul a primit tratament cu β-lactamine in ultimele 3 luni sau a fost spitalizat în ultimele 3 luni. Pneumonia stafilococică Pneumonia stafilococică apare cu frecvență maximă în cursul epidemiilor de gripă și afectează mai ales vârstele extreme. Infecția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningitele și encefalitele continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza diversității etiologice, dificultăților de diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Mediile uzuale de cultură pentru LCR sunt: geloza-sânge (pentru majoritatea bacteriilor), geloza-șocolată (pentru haemophili și neisserii), Lowenstein (pentru BK) , Sabouraud (pentru fungi). Investigațiile microbiologice facultative se efectuează în funcție de situație. Dintre acestea fac parte: evidențierea antigenelor solubile din LCR (pentru meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae), examenul nativ al LCR colorat cu tuș de China (pentru criptococ), polymerase chain reaction (pentru virusuri sau bacterii), etc. Computer tomografia cerebrală (CTC) este un examen util pentru diagnosticul meningitelor. În cazul asocierii semnelor de focar neurologic, CTC
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
orientare asupra diagnosticului. Chiar dacă nu constituie elemente de certitudine, aceste indicii permit inițierea rapidă a unei strategii terapeutice, menținută până la obținerea rezultatelor analizelor micro biologice (deseori laborioase, consumatoare de timp). Aspectul LCR orientează asupra următoarelor etiologii: Purulent: bacterii (frecvent meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae) Clar: Virusuri (cel mai frecvent), mycobacterii tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de etiologia orientată după modificările LCR și de tabloul clinico-epidemiologic. Terapia cu antibiotic se ajustează în funcție de sensibilitatea agentului etiologic identificat și testat, precum și în funcție de evoluția clinică. Profilaxie Meningitele bacteriene care pot fi prevenite prin vaccinare sunt cele determinate de meningococ, pneumococ, haemophilus. Aceste vaccinuri nu sunt incluse în calendarul obligatoriu de vaccinare din România, dar pot fi administrate facultativ, fiind indicate cu precădere la anumite categorii de risc. Chimiprofilaxia este recomandată la contacții pacienților cu meningită meningococică cu: Rifampicină 600mg bid
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante. Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra abdominală (30%) sau urinară (10%). Invazia microbilor în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu Chlamydia, Mycoplasma, Helicobacter pylori. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 44 Lincosamidele Lincomicina, Clindamicina infecții cu streptococi (excepție enterococului), stafilococi , anaerobi GP și GN Cloramfenicoli Cloramfenicol infecții abdominale și genitale cu anaerobi GN, abcese cerebrale cu anaerobi, meningite cu pneumococ sau BGN rezistenți la βlactamine, alternativă în tratamentul febrei tifoide. Tetracicline Tetraciclina, Doxiciclina, Tygecliclina bruceloza, tularemia, pasteurelozele, boala ghearelor de pisică, boala Lyme, rickettiozele, psitacoza, febra Q, pneumoniile cu mycoplasme, trahom, infecțiile genitale cu chlamidii, limfogranulomatoza veneriană. Polipeptide Colistina infecțiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
forma virulentă Inactivat, “omorât” Holera, gripa, Hepatita A, poliomielita, rabie, encefalita Japoneză Sigur, mai stabil Nu necesită refrigerare R. imun mai slab, necesită doze repetate Toxoid Difterie, tetanos “Învață” sistemul imun să lupte cu toxinele Subunități vaccinale Hep.B, pertusis, pneumococ țintește fragmente microbiene specifice Dificil de realizat Conjugate Hib, pneumococ Permite recunoașterea unor bacterii de sistemul imun al copilului ADN Teste clinice R. umoral si celular puternic Recombinant Teste clinice Mimează infecția naturală Vaccinurile sunt administrate în scop profilactic, dar
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
encefalita Japoneză Sigur, mai stabil Nu necesită refrigerare R. imun mai slab, necesită doze repetate Toxoid Difterie, tetanos “Învață” sistemul imun să lupte cu toxinele Subunități vaccinale Hep.B, pertusis, pneumococ țintește fragmente microbiene specifice Dificil de realizat Conjugate Hib, pneumococ Permite recunoașterea unor bacterii de sistemul imun al copilului ADN Teste clinice R. umoral si celular puternic Recombinant Teste clinice Mimează infecția naturală Vaccinurile sunt administrate în scop profilactic, dar pot fi utilizate și în cursul anumitor boli, în continuarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]