134 matches
-
trei secole, adică până la 1507, trucată cu ajutorul semințelor de măselariță, iar Pilsen Însuși asta Înseamnă, din pricina Întinselor culturi ale acestei buruieni toxice care Înconjurau până la acea dată orașul. Drogul hiosciamina din măselariță dădea impresia de bere tare celei mai prăpădite poșirci... Și a fost nevoie de un edict imperial, bașca capetele retezate de rigoare. De alaltăieri, prin ieri, către azi, ba chiar și către mâine, mărșăluim În aceeași direcție: o tot mai avansată falsificare, poate chiar a propriei vieți, iar asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ajungă apă, iar vinul răsuflat. Și așa, băutura lungea vorba, dar mai puțin consumația obișnuiților cârciumii. E drept, acel țoi nu permitea aprecierea buchetului, care se dezvoltă pe gura largă a unui pahar, dar e vorba de cârciumă și de poșirca ei, nu de recepția de la primărie... Vorbeam de pierderea tăriei prin gura largă a paharului și de economia, În pungă nu și În cap, pe care o face gura Îngustă a țoiului? Păi treaba poate fi speculată și cu două
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a tăiat viile dacilor. Ascultați povestea: „Hâc! Vitejii mei! În munții noștri vița nu ajunge niciodată să se coacă, iar zaibărul ajunge acru. Ne ustură stomahurile, ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cred că am ajuns deja o picătură de vin, așa Încât Îmi amintesc de ofensa adusă de Burebista, deși Îl Înțeleg prea bine: prin munții din jurul Sarmizegetusei, vița doar pârguia, iar bieții daci se țineau cu mâinile de burtă din pricina acrei poșirci. Mai bine Încă mai veneticul prun, care abia sosea, dar se cocea... și cred că’s astfel mai pe placul amicului Cristi... Doar că vreau să-i amintesc un amănunt: În țuică nu va găsi ce află În vin, anume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de navetă o cafea espresso fierbinte de la bufetul din vagonul doi. Trenurile pentru navetiști, o știe oricine, n-au bufet. E adevărat că pe linia Călărași controlorul umblă la el cu un termos, dar ce vinde el clandestin e o poșircă rece și va fi sancționat. În plus, chiar dacă ar exista bufet, acesta ar funcționa la mijlocul trenului. În fine, după ce inventariază o serie întreagă de erori privind orarele și dotările regulamentare din compartimentele comune, șeful de birou semnalează și un viciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
face a nu auzi. Și eu, de vreau să aflu cum stau treburile prin țară, mă boiesc pe față; arunc o țoală ponosită-n spinare, trag pe ochi o căciulă "împușcată" și cobor printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
are cel mai probabil originea în lat. lora (vin prost), luria (băutură făcută din apă, miere și vin oțetit), de unde îl au și alte limbi: pol. lura (băutură proastă, de ex. cafea), rut. liura, magh. löre, germ. Lauer (vin acru, poșircă). Pentru confirmare cf. vgr. libos (picătură), libros (care picură, care se scurge), lat. libo, vgr. leibo (a vărsa). Forma rom. liurcă pare influențată de leoarcă (foarte ud). Teasc vine din substratul tracic, de unde slava veche avea pe teaskŭ, rusa tiski
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
țăranii se duc la Carul cu Bere. Local frecventat și de strania soție a lui Gogu Nicolau din Sub pecetea tainei. Personajele lui Mateiu beau trist, mai ales Pașadia, iar Gore Pirgu își arată declasarea preferând vinului bun câte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cârciumi periferice. Când Povestitorul întârzie puțin, îi găsește pe amici la a doua a treia țuică. Memorabila vorbă „Crai de Curtea-veche” îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de frică să nu i se fure cât dormea. Locotenentul amâna cât putea ora întoarcerii acasă. Camarazii lui descoperiseră un han spre interiorul ținutului și își petrecea serile libere ascultându-le bancurile care nu-l mai amuzau și bând vreo poșircă ce-i provoca migrene. Involuntar, intra în pielea unui soț care preferă să-și treacă timpul la cârciumă, obosit de viața conjugală și obosit de toate. Dar se pare că și cele două femei se culcau din ce în ce mai târziu. Le găsea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mele. Brunetti deschise ochii de-o surprindere jucată. — Sper că nu bănuiți că m-aș amesteca În viața dumneavoastră particulară, signor Viscardi. Viscardi așeză brusc paharul, Încă aproape complet plin, Înapoi pe tejghea și spuse, cât se poate de clar: — Poșircă. Când văzu surprinderea lui Brunetti, adăugă: — Vinul, desigur. Mă tem că nu am ales locul potrivit ca să bem ceva. — Nu, nu e foarte bun, nu-i așa? recunoscut Brunetti, așezându-și paharul gol pe tejghea lângă al lui Viscardi. — Repet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Judecățile sale peremptorii, făcute cu un ton ridicat și însoțite de gesturi juvenile, adânciseră în plus, de fiecare dată, prăpastia care-i despărțea, dar copilăroși, se invitau la el la sfârșitul fiecărei săptămâni, cu de-ale gurii și cu o poșircă de vin. Timp de douăzeci de ani domnul Carol nu se amorezase de nici o femeie. Bineînțeles că fuseseră destule femei în viața lui. Fusese întotdeauna viril și, de aceea, pornit întotdeauna înspre libertinaj, și pentru el a pierde ocazia unei
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
al „dezagrementelor” în zona convenabilă. Oricât de prost le-ar merge, găsesc resurse s-o ia de la capăt, să vadă mereu partea plină a paharului, deși e evident că între timp un chelner pervers a înlocuit vinul bun cu o poșircă. Pentru ei, modelul existențial îl reprezintă Pollyanna, personajul lui Eleanor H. Porter, fetița al cărei optimism debordant a ajuns să fie folosit de psihologi pentru a descrie un anumit tip uman. Nu mă recunosc, deși mi-ar plăcea, în cuvintele
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]
-
un bețiv nespălat de multă vreme se instalează în rolul de mire, în timp ce ceilalți își înfig mâinile până la cot în tortul de frișca, supraetajat sau duc la gură clondirele de cristal din care li se preling pe bărbie, ca o poșirca, cele mai scumpe licori. Practic, totul se transformă într-o caricatură. Ceva asemanator se întâmplă în România când forță de ocupație distruge elită țării și o înlocuiește cu tot felul de neisprăviți. Uzurpatorii îi maimuțăresc jalnic pe cei uzurpați. Parlamentul
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
săreau în văzduh ca niște sîmburi de dovleac, se exterioriza instinctiv ca la concertele rock, ca la festivalul Woodostock. Subtil de tot, cenaclul „Flacăra” propunea tineretului un afrodiziac nou și îmbătător: patriotismul. Se putea regula ca lumea, amețind fetele cu poșircă patriotică. Fetele părea că și-o trag pentru progresul țării”. Nici morala postcomunismului nu sună mai bine, literar vorbind: „...succesul de care se bucură „Muzeul Comunismului” se vede și la o simplă răsfoire a Cărții de onoare, inscripționată cu semnături
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
peste o vermină duhnitoare, etern înfometată; majoritatea acestor vagabonzi se ocupă cu contrabanda a tot felul de mărfuri contrafăcute, înșelând turiștii, oferindule scandaluri la scenă deschisă sau vânzându-și propriul trup. Câștigă câțiva pesos sau dolari, din care își cumpără poșirca de rom, trabucuri, marijuana, se droghează, se îmbată, se masturbează în preajma perechilor ce fac amor pe anumite străzi sau case malfamate. De aceeași speță și condiție este și „regele” nostru, care traversează o mulțime de aventuri ale supraviețuirii de pe o
Sex și moarte la groapa de gunoi a Havanei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4810_a_6135]
-
țăranii se duc la Carul cu Bere. Local frecventat și de strania soție a lui Gogu Nicolau din "Sub pecetea tainei". Personajele lui Mateiu beau trist, mai ales Pașadia, iar Gore Pirgu își arată declasarea preferînd vinului bun cîte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cîrciumi periferice. Cînd Povestitorul întîrzie puțin, îi găsește pe amici la a doua - a treia țuică. Memorabila vorbă "Crai de Curtea-veche" îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
Korin nădăjduiam să-l aflu în tinerețea-i albastră, singurul bărbat cu-adevărat sortit mie de legile nescrise. Insula avea mori de vânt zdrențuite pe lînga care corăbierii bătrîni jucau pelota, atunci cînd nu se hîrjoneau la o carafa de poșirca. Ci Haidoș mă trimisese c-un slujbaș al său, de Jos, ghebos și cu eczema pe țeasta capului. Rodioții îi spuneau Keran, fiindcă din gură-i ieșea cheratina. Nici tînăr, nici bătrîn, cu ochi de codoș priceput, cu fata că
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
sfârșit cu oale sparte, Făcându-mă defel să nu mă mir că îmi cauți ochii ca un drac sadea, Uitându-te în ei ca-ntr-o butilcă în care spirturi crunte fac mărgea, Iar, după ce îi bei ca pe-o poșircă, îmi spui că-s neagră și că-s moartea ta. 7 Prieten, Doamnă Brună, rob smerit: Suntem ca trei actori de comedie; Tu hărăzită altuia, nu mie, Iar eu de soartă ție hărăzit. Și nu așa, oricum, ci pe vecie
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică și înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele felinare de vânt. Tot toamna mai veneau vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care-l dădeau tot pe mălaiul ce constituia
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
șoferul unui camion german abia urcînd în pantă și care-mi făcuse semn de la volan. Oprise camionul. Aveam la mine o sticlă cu erzatz, cafeaua cazonă matinală. Neamțul crede că-i băutură. Îi întinsesem sticla, băuse din ea și, simțind poșirca, o scuipase scîrbit pe geam. Ne salutaserăm, iar șoferul dezamăgit, o pornise. Acum, printr-o străfulgerare, îmi aduc aminte de Midovschi. Un camarad, însă pilot. Da, el fusese la Vințu... Întîlnindu-ne întîmplător la București, după 1960, îl văd pe stradă
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
Timiș, Caraș-Severin și Mureș. Câștigători la cele patru categorii de vârstă au fost următorii: până la 10 ani - Patricia Ambruș (Caransebeș), Vitali Elade (Caransebeș), între 11 și 15 ani - Cristina Budurean (Caransebeș), Cătălin Jucos (Borlova), între 15 și 18 ani - Nicoleta Poșircă (Caransebeș), Claudiu Bistrean (Caransebeș), peste 18 ani - Ionel Dinu (Timișoara), Ciprian Gaica (Caransebeș). ( T. T.) Cenaclu Cenaclul cultural-artistic „Liviu Rebreanu“ al Cercului Militar Timișoara își consacră serata de joi, 31 martie, de la ora 16, „Comemorării a 200 de ani de la
Agenda2005-13-05-pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/283537_a_284866]
-
ai văzut matale oameni serioși cumpărând cărți de poezii? O mai fi și nuștiucât, dacă sare de trei votci, chiar nu merită. - Bidigaie, tu toate le compari cu vodca. Nu ți-a zis nimeni să cumperi cartea mea, bea-ți poșirca liniștit, uite îți mai dau eu una. - Domnule, felicitări! interveni împăciuitor Profesorul. O carte e ca un copil. La tine e prima carte, parcă. Debutul... de unde ai avut bani de editură? Sau ai avut sponsori? Te-o fi sponsorizat Bicuță
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
subțiată cu apă, așa cum vinul nobil îl bea pur, ceea ce e o caracterizare în antiteză cu Pirgu, care adaugă apă și șampaniei; el pleacă de la masa unde se beau vinuri de Bordeaux, pentru a căuta un vin mai ușor, "vreo poșircă mucegăită și tulbure". irgu se îndepărtează cu totul și în mod iremediabil de modelul dandy prin destin. Aflăm, în treacăt, de la Povestitor, ce devine Pirgu. Partea bună a morții lui Pașadia este că acest crai între crai n-a mai
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
că n-ar fi rămas filă neparcursă din kilometrii de dosare mult iubite de SRI-iști. Dar pentru că efectul operației este pur moral, nea Gheorghe și nea Mitică nu-și dau osteneala să-și ridice măcar privirea din paharul cu poșircă. Mai mult, pentru că le-a tulburat tihna cu astfel de inutile probleme, de vină sunt cei vreo zece-douăzeci de oameni vital implicați în procesul de curățire morală a societății. Aveți impresia că după emisiunea lui Tucă, în care s-au
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
pe front decât un braț. Lucrurile încep bine. Viitorii combatanți călătoresc cu trenul, mâncarea și băutura, buni stimulenți ai stării de spirit belicoase (beția „îmbrobodește frica”), nu lipsesc. Din păcate, euforia nu durează mult. Încep marșurile istovitoare, mâncarea și băutura („poșircă”) trebuie procurate de la localnici, aceștia „profitând cu aviditate de afacerea în aur pe care o oferea o trupă însetată”. Nu trece multă vreme până când soldații traversează sate distruse, devastate, arse, abandonate de populație. Ajunși pe câmpul de luptă, dau peste
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]