793 matches
-
conte prin mulțimea care se adunase toată (în istorii gloata rămâne o gloată!), fără felinare așteptând să vină buzoianul care arde în lumină; împărțeai stropite cu sângele sfânt visuri, anemone, pacea din cuvânt ca un pom din care culeg întruna poame să nu le mai fie niciodată foame, să nu le mai fie niciodată sete semn că au trecut de partea ta poete orice frumusețe nu e frumusețe dacă nu le dă tuturor binețe! și deschizând ochii am văzut rămasă mioritiada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
atenționatul. Și, într-adevăr, apărură trei tipsii din alamă. Pe una tronau fructe neaoșe, de sezon - căpșune, cireșe, vișine, chiar și afine; pe a doua, banane, tangerine, kiwi, pere și câteva mere din soiul Renet de Canada înconjurau un ananas. Poame uscate - caise, smochine, curmale, stafide - te-mbiau de pe ultima. În fața tuturor apărură platouri mici, tot alămite, cuțitele și furculițele trebuincioase, boluri pentru sâmburi ori coji. Se cam codeau, deși parfumul amestecat al fructelor readuse prospețime în atmosferă. Papa, vigilent, îi
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
iar mărul-fruct, roșu, "fruct slăvit" (cum scrie un comentator din epocă), are "semnificația revoluției mature". Mai concret, mărul beniuccian e simbolul poetului comunist ce oferă poporului roadele creației sale: "Sunt măr de lângă drum și fără gard,/ la mine-n ramuri poame roșii ard./ Drumețule, să iei fără sfială,/ Că n-ai să dai la nimeni socoteală./ Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulțam,/ Adu-l țărânii ce sub mine-o am". Într-un volum de Analize literare pentru bacalaureat și admiterea
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
izvoare de înțelepciune, pentru a le opune apoi romantismului victorios și spiritului european. El pleacă de la motive literare indiene, ajunse la noi prin intermediar grecesc, de la romane antice sau medievale (Paris et Vienne pentru Noul Erotocrit), de la istorii bizantine (Povestea poamelor) și turcești (Nastratin Hogea), de la cîntece goliardice medievale (în îndreptătorul bețivilor) sau de la Erasmus din Rotterdam (în Hristoitia, după o variantă grecească). Cînd e vorba de literatura română, preferințele i se îndreaptă spre Ienăchiță, Alecu și Iancu Văcărescu, spre Costache
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
și prost. O fi, n-o fi, mai am de-un ban speranță, Chiar dacă știe că-s un pic răscopt, Încerc să tac... O, adevăru-i zdreanță! Mă minte, o ajut așa cum pot... De ce nu-mi zice doamna că-i o poamă, Iar eu, că-i sunt cu-naintașii leat? Iubirea din credință își ia hrană; Batrânii-și fug de ani, ca de-un păcat. și uite-așa, cu dulcile brașoave, Ni-s nopțile mai lungi și mai suave!
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
ta vrei să... te duci la tata! (Geamăt) Mamă!... Aproape de urechea ei, sperând.) Ai nevoie de ceva? (Tăcere) Dormi?... Mamă! (Alt geamăt.) Mămică!... Sunt eu, Rareș! (Geamăt.) ’Tu-i faza de recuperare! Lu’ soră-mea și... noră-ta!... Două... pp... poame!... Stau de patru ore aici și n-ai scos un cuvânt!... O silabă! (Liniște. Suspină resemnat și se întoarce în fotoliu.) Acu’... Doctoru’!... (Sare la agendă) Fără salvare... dar cu doctor! (Apelează) Hai!... răspunde!... (Mesajul.) O fi și ăsta tot
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
normali și echilibrați! Toate roadele materiale și spirituale să vă Înalțe viața, natura să vă Încununeze munca! Înalta spiritualitate și Lumină să vă inunde așa cum spunea Mihai Beniuc cândva: „Sunt pom de lângă drum și fără gard. La mine-n ramuri poame roșii ard. Drumețule, să iei fără sfială, Că n-ai să dai la nime’ socoteală!” Întindeți mâna, oameni buni, spre Pomul care se apleacă cu iubire asupra voastră, și Înfruptați-vă din roadele lui și răcoriți-vă la umbra lui
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
sfială, Că n-ai să dai la nime’ socoteală!” Întindeți mâna, oameni buni, spre Pomul care se apleacă cu iubire asupra voastră, și Înfruptați-vă din roadele lui și răcoriți-vă la umbra lui! Verde - pomul Învățați și conștientizați Roșu - poamele iubiți și vă Înălțați din mizeria prafului de pe drum, adăstați la umbra Binelui, Îndestulării, Mulțumirii lucrului Împlinit, pentru că primiți putere. Și În acest răgaz de drum nu-i uitați pe cei care ne-au sădit pomul, l-au udat, l-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
puțin dorită, și deseori hulită, a tragicului. Între aceste două ipostaze aparent contrare se mai întâmplă câte ceva. Întâmplarea cea mai surprinzătoare în acest context este sacralitatea poeziei, aspectul ei de confesional: "Poezie, spune mamei mele să mă ierte, sunt o poamă rea", amintind din nou cuvintele lui Huizinga. "Jocul oamenilor, în aspectele sale superioare, adică unde înseamnă ceva sau unde sărbătorește ceva, își are locul în sfera sărbătorii și în cea a cultului, adică în sfera sacră"5. Putem conchide că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
foșneau fără zarzăre, ai cărui cireși nu Își arătau cireșele. Dar nimeni nu se Întreba de ce pe planeta Buzău nu se făcuse planul la fructe, iar tovarășul Parolică era nevoit să facă nenu mărate șiretlicuri ca să bage În aprozare niscaiva poame. Poate s-or face măcar pepenii, ca să aibă ce raporta mai sus. Asta l-ar putea costa scaunul, fiindcă nici prezența Gloriei Buzău, echipa de fotbal În care investise atâta, pe un loc fruntaș În Cupa Balcanică, nici economiile la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de repede pe trupeșa Margot. „Și ce dacă mi-i dragă o dolofană...? Frumoasă e, și nu dau socoteală; Când mușterii ne vin,fără tocmeală, Cobor în beciu,de sîrg cu o stacană Și vin le-aduc și pită,brînză,poame, Și dacă gologani-i văd pe masă Le spun la toți:Cînd vi s-o face foame. De-ți fi în drum pe-aici și v-o fi pe placul...! La hanul ăst unde ne facem veacul...!”. (François Villon) Știa
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ce veneau în urma armatei cu bagajele și cățelușii de companie pe care un trântor de sclav creștin îi botezase, nu se știe de ce, Gog și Magog; tălmaci utili pentru ca oștirea să se poată tocmi de la o vale la alta pentru poame, nuci, rodii, dar și surcele de încălzit cazanul consulului, care cazan servea când pentru supa oștirii, când pentru baia ibovnicelor trimisului împărătesc cu inel pe care scria SPQR... își închisese și ea cartea și privea drept înainte. — Deseori întâlneau tabere
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sus. Nur Iulian trăiește într-o cămăruță de pe dealul Montmartre. Stă acolo ca un sihastru. Aidoma sihastru lui Daniil, chincit ca un derviș în vizuina lui. Da, ca acel pustnic Daniil care i a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l facă să-și vină-n fire. Așa e și el, un sihastru darnic și arțăgos. Numai că el nu îndrăznește să-i tragă o labă lui Xhaferi. Si-apoi, Mirko și Xhaferi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Renaște satul", "Omul care sfințește locul"... Felicitări. Mulțumesc. Dacă vă pot ajuta cu ceva... Nu, mulțumesc, bună ziua! Al dracului securist, nu te lasă în pace niciodată. La început de septembrie, pădurea prinse a rugini, Ana nu mai înceta cu desenele, poamele din livadă erau coapte. Cei de la mare se întorseseră la București și plănuiau să treacă două-trei zile pe la Bucura, să ajute la culesul livezii și viei. Petre îi anunță că doar după prima brumă se trece la recoltat și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
el o găleată, un hârleț și niște pomișori cumpărați din târg. Ce faci, bunicule, cu ei? Vreau să înnoiesc livada. Nu vezi că mai mulți copaci au îmbătrânit? Păi de ce mai plantezi acești pomișori? Crezi că mai apuci să mănânci poame din ei? Dragul meu, nepoțel! În viață trebuie să faci câteva lucruri frumoase, care să rămână după tine: să faci o casă, să sapi o fântână și să sădești un pom. Copacul nu-l sădesc pentru mine. Tu vei mânca
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
omizile care îndrăzneau să apară pe frunzele abia mijite. Apoi căutau fel de fel de insecte, care ar fi îmbolnăvit copacii și ar fi îngreunat rodirea timpurie. Acum stau mulțumiți și privesc cum livada înflorită mai ieri, azi își pârguiește poamele la soare. Ici-colo cireșele zâmbesc printre ramurile mulțumite de greutatea lor. Dar ce-i asta? În vârful cireșilor au apărut niște arătări cu haine și căciuli, cu rochii și batice asemănătoare gospodarului și gospodinei care au îngrijit până acum livada
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
teiului se întoarce pe dos, semn că vară se duce și lasă în locul ei iarnă. În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii. În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru că poamele să nu fie viermănoase anul următor. De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie. Rugăciune
SFÂNTUL PANTELIMON, doctor fără arginți – Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77384_a_78709]
-
tămâia mormintele. La țară se obișnuiește ca în această zi să fie angajați pândarii în vii și se spune că se "leagă" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă. În părțile Moldovei, Sfânta Maria Mare este considerată "a morților", fiind pomeniți toți cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei și doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) sunt sărbătoriți cei care poartă acest nume. La sărbătoarea Sfintei
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
ochi și citi nedumerirea fetei care se grăbi să Întrebe: Bine, bine, dar cum? Știu ce este o fată rea, hai să vorbim prietenește pentru a ne lămuri și fără a fugi de cuvinte grele. O fată rea este o poamă, o curvă, așa cum se spune În popor sau, mă rog o femeie de moravuri ușoare, iar o curvă este o femeie desfrânată, o fufă, o târfă. O curvă este cea care Își Înșeală nu soțul, ci amantul! Care din cele
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
niciodată. Dar cum se vede „Nu-i cum gândește omul, ci cum vrea Domnul”. Eu și cu Petrache o să mergem până la liceu, să stăm de vorbă cu agronomul. Se întâmplă ceva... Cred că o început războiul... Prea ședeau toate ca poamele coapte gata să cadă din copac... Când au intrat, agronomul ședea în fața aparatului de radio, cu o foaie de hârtie în mână, pe care o tot răsucea când pe o față când pe cealaltă... Bună ziua, domnule inginer, și cerem iertare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
din dinți și scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna m-ai mințit! Te cunosc și știu mult prea bine ce poamă-mi ești! Minți nepăsător și cu nerușinare! Zi-mi, ție chiar nu-ți este rușine, deloc-deloc nu-ți este? Tonul vocii ei devenea parcă ciudat, vorbea din ce în ce mai greu, mai sugrumat, gâfâia din ce în ce mai apăsat; ambii băgară de seamă amănuntul acesta. Totuși
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Pe unde n-am hălăduit cu gândul! Câte amintiri nu m-au copleșit. Privind merele verzi roșietice, n-am putut să nu-mi amintesc de Adam și Eva, de neprihănirea lor până au fost ispitiți să muște din aceste 180 poame Înterzise, de alungarea lor din rai; de asemenea, nam putut să nu mă gândesc la toate păcatele strămoșești, la fratele meu drag, Ionel, la tatăl meu, amândoi plecați spre cele veșnice, și cum aș fi putut uita de toate nefericirile
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
audă de preot, avea parcă o frică. Nu, și gata! Ea îl mai lăsă, dar nu slăbea cu rugăciunea. Era toamnă și avea atâtea de făcut! Păpușoii de curățat, de tăiat și de adus acasă, strugurii de cules, de zdrobit poama, de pregătit butoaiele pentru vin, ceapa strânsă urma să o vândă; dar cât pot face două mâini de femeie? Dimineața pleca de-acasă și se întoarcea spre seară. El o aștepta cu nerăbdare și-i zicea că atunci când ea nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
zilelor, erau numai ale lui, pe când acum! - Fata mea, nu s-a văzut niciodată ca un ginere să poată fi asemuit cu un fiu și nici o noră să devină fiică adevărată, așa să știi! În mod obișnuit, soacrele sunt numite poame acre. După o statistică neoficială, abia dacă există una la un milion care să nu fie suspectată că a mâncat o lămâie de la prima oră a dimineții! Toate au convingerea că exoticul fruct, bogat în vitamina C, le fortifică și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mori de curiozitate, Dumitre, am să amân povestea lui Sloi pe... pe la Paștele cailor, că altfel n-oi putea spune! Știi doar că am hotărât să ne lăsăm la vatră din cărăușie! Așa că... Lungește Doamne, boala, pân’ s-o coace poama! Da’... poate mai trecem pe aici, așa cu sloboda... Dacă tu crezi că îi vom mai întâlni pe flăcăi, atunci am răbdare până când s-a întâmpla asta, că n-ai să-mi spui doar numai mie povestea lui Sloi... Vasile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]