38,651 matches
-
an, frumoasa și tânăra Veronica, devine respectabila doamnă Micle, la numai 14 ani. În tinerețea mea, am văzut-o pe Veronica cu ochii minții, În ziua cununiei, timp de patru ani, aproape zi de zi, de câte ori intram sau ieșeam pe poarta școlii ca profesoară, ori când Îmi aruncam privirile pe fereastră. În fața școlii, pe acea străduță foarte strâmtă. În centrul orașului Cluj, se află bisericuța „Bob” pe al cărui gard din zid gros și purtând patina vremii, era o plăcuță comemorativă
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării însăși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul, Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile, dînd, de multe ori, senzația ciudată că
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
bigotă mai mult le deșteptase. Va ieși din ordin după 7 ani, având acum o autentică educație religioasă, dar și convingerea unei inaderențe tranșante la modul de viață și de gândire monahal. în 1982 se lansează cu volumul (autobiografic) Prin poarta cea îngustă care, succedat la scurt timp de un altul, La începuturi: O nouă interpretare a "Genezei", o va impune definitiv în atenția publicului și a specialiștilor. Urmează, de-a lungul anilor, în jur de alte 15 cărți, o carieră
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
foarte expresive ale lui Octavian Tibăr: Profetul, dolarii și turcii. E vorba despre ce a mai rămas din insula Ada Kaleh, aflată cîndva în patrimoniul UNESCO, scufundată după 1969 de N. Ceaușescu în apele lacului de acumulare de pe Dunăre de la Porțile de Fier-2 și mutată, cam o treime, pe insula Șimian. Pe Ada Kaleh se afla o cetate din secolul XV, o moschee, case vechi turcești și un cimitir în care era îngropat, între alții, faimosul misionar islamist Mersin Baba. Doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
dlui Nicolaescu. * Absența de la Cotroceni a președintelui Iliescu de ziua sa de naștere e comentată diferit, ca să nu spunem diametral opus, de ziarele care au comentat acest eveniment. EVENIMENTUL ZILEI spune: "A 72-a aniversare a președintelui a trasformat "Ziua porților deschise" la Cotroceni în "Ziua porților închise" la Scroviștea". Ziariștii de la CURENTUL sînt și mai neplăcut impresionați de absența președintelui: "Tristețe la Cotroceni: de ziua lui, Iliescu și-a dus partidul la o șampanie în pădure". Ziarul consilierului prezidențial, Octavian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
președintelui Iliescu de ziua sa de naștere e comentată diferit, ca să nu spunem diametral opus, de ziarele care au comentat acest eveniment. EVENIMENTUL ZILEI spune: "A 72-a aniversare a președintelui a trasformat "Ziua porților deschise" la Cotroceni în "Ziua porților închise" la Scroviștea". Ziariștii de la CURENTUL sînt și mai neplăcut impresionați de absența președintelui: "Tristețe la Cotroceni: de ziua lui, Iliescu și-a dus partidul la o șampanie în pădure". Ziarul consilierului prezidențial, Octavian Știreanu, titrează în doi peri: "Simpatizanții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
lecție despre Cuza, plasată în economia manualului astfel încât să fie sincronă sărbătoririi zilei de 24 ianuarie. Lecția cuprinde un fragment dintr-o scriere a lui Dumitru Almaș, intitulată "Cuza-Vodă și Sultanul", o legendă despre demnitatea principelui român manifestată la Înalta Poartă, o legendă care este de fapt repetată de principele Carol în împrejurări similare, înainte de a cuceri independența. Spre lectură se propune copiilor o scurtă povestire preluată dintr-o scriere a lui Petru Demetru Popescu. De data aceasta se promovează imaginea
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
zborul cosmonauților/ n-au gâtuit poezia/ Salvată prin strigăt,/ Ea există, fără a avea un rost./ Precum gâsca aceea de pe zidurile romane, ea gâlgâie în noul veac:/ Vin barbarii!/ Năvălesc barbarii!/ De sus, de jos,/ Dinlăuntru, dinafară,/ Iau cu asalt porțile fragile! (Sârba Igniatovici). Aureola de albine în jurul capului celui care bea din izvorul mânăstirii Graceanița, "cântul de iubire" al "călugărilor, răzeșilor, nobililor, domnilor, grămăticilor și zografilor", înjurăturile pline de năduf ale omului simplu (Stevan Tontici: Micio Tontici vorbește cu Dumnezeu
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
a ultimelor luni este că democrația e sabotată în România cu egală frenezie de toată lumea: români, maghiari, germani, sârbi și alte naționalități. Tocmai de aceea mi se pare scârbos din cale-afară când reprezentanții acelorași etnii se plâng pe la diverse Înalte Porți occidentale cât sunt ei de persecutați. Data viitoare când am să-i aud, și când dezastrul la care au croșetat cu voluptate se va fi instalat, n-am să ezit să le-o spun de la obraz: "Astăzi alții sunt de
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
ciocoiste. La urma urmelor, n-are importanță că stilistica d-lui Gușă e atât de dizgrațioasă. Dacă oamenii din partid o acceptă, cu atât mai rău pentru ei. însă dl Gușă a fost lăsat să sprijine singur, cu propriii umeri, poarta unei cetăți ale cărei ziduri au început să cadă. Mai versați într-ale politicii, bătrânii din partid s-au dat strategic deoparte, lăsând câmp larg de evoluție generației al cărei nume colectiv este Gușă (simbolic nume, de altfel!). Ce-a
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
nota mea. Îmi smulg părul din cap, îmi trag palme, mă arunc pe jos, mă tăvălesc, mă ciupesc de obraz, mă ridic, dar nu scot un sunet. Scot însă de prin toate ungherele banii. Îi ia, stînga-mprejur pe călcîi, deschide poarta și "O zi bună". S-au dat dracului toți. Nu s-au americănizat la port și la nărav, da' la vorbă, primii! Plată, goală, depersonalizată, neangajantă, urarea "Have a good day" flutură aiurea pe buzele românilor și mă scoate din
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
de Încuiat că taică-său; așa-i soarta bărbaților neîndemânateci la femei!... - Pentru a adăuga repede : Dar asta nu trebuie considerat defect pentru un principe domnitor, ci dimpotrivă! Vei aduce pe tron un garant sobru care, fiind și cavaler, deschide porți spre alte case regale care vă vor avantajă. De astea, n-avea grijă, mă ocup eu și Josephina care, ți-am spus: e o Beauharnais și compensează insipidul prusac. Mama ei, Stephanie, a fost verișoară nașei mele Înfiate de marele
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
să-i proptească mai bine în scaune pe oamenii cu bulanul ce-i urmează ordinele fără crâcnire - în timp ce slugile din parlament asudă vârtos pentru a da formă legală rictusului prim-ministerial o fi ținând în jungla africană, dar nu la porțile Europei. Aici, vorba faimoasei propoziții, boșii trebuie s-o ia mai ușor, pentru că altfel nu va mai rămâne în țară decât șleahta neamurilor plantate în consilii de administrație și seifurile în care se aude doar ecoul banilor aflați cândva acolo
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
transparentizează: "de la palisadă la ecran, trecînd prin incinta de piatră a întăriturii, suprafața-limită nu încetează să înregistreze transformări, perceptibile sau imperceptibile, ultima dintre ele fiind probabil cea a interfeței". "Reprezentarea orașului contemporan nu mai este deci determinată de ceremonialul deschiderii porților, de ritualul procesiunilor, defilărilor", accesul în oraș este marcat de sisteme electronice de audiență (camere video cu circuit închis, porți magnetice, detectoare, radare), ruptura de continuitatea nu se mai operează în spațiu, ci în durată (închideri de fabrici, greve, etc.
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
imperceptibile, ultima dintre ele fiind probabil cea a interfeței". "Reprezentarea orașului contemporan nu mai este deci determinată de ceremonialul deschiderii porților, de ritualul procesiunilor, defilărilor", accesul în oraș este marcat de sisteme electronice de audiență (camere video cu circuit închis, porți magnetice, detectoare, radare), ruptura de continuitatea nu se mai operează în spațiu, ci în durată (închideri de fabrici, greve, etc.). Teledetecția sateliților și obiectivul camerei de filmat înlocuiesc "profunzimea cîmpului suprafețelor expuse observației (directe) în profitul profunzimii timpului de înregistrare
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
treceam pe lângă turnul Spaski, repeta invariabil: Cine clopotul-țar să ridice poate, Cine poate să întoarcă tunul-țar, Cine trufașule, cușma nu-și va scoate La Kremlin, la ușa sfântă de altar?" Întotdeauna mi-l reprezentam pe acest ins trufaș: stătea în fața porții Spaski, cu mâinile în șolduri, privind în sus și ridicându-și atât de tare capul, încât căciula era gata să cadă. Semeț flăcău! Dar, altfel, aproape toată ziua mi-o petreceam în curte. În mijlocul tuturor acestor scandaluri obișnuite, înjurături, bătăi
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
curtea noastră avea o mulțime de cotloane, numai bune pentru ambuscade. Băieții mai mari vânau porumbei, îi schimbau între ei, mai furau de la alții, și, în taină, se cinsteau cu votcă în hulubăriile lor. Serile se adunau pe grupuri în fața porților, uneori și cu ghitarele. Aproape toți se ocupau, într-un fel sau altul, de furtișaguri și atmosfera acestei vieți era în întregime pătrunsă de un iz infracțional. După cât îmi pot aminti, un asemenea climat domnea peste tot în toată Moscova
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
căzut ca un elefant, culcat pe o parte. Acest pelerinaj a durat câteva zile și mii de oameni au murit în îmbulzeală. Mult timp după aceea, pe strada Gorki erau împrăștiați nasturi, poșete, galoși, hârtii. Chiar în gura leilor din fața porții Muzeului Revoluției cineva a introdus câte un galoș. În ziua funeraliilor au început să șuiere sfâșietor fabricile și uzinele, să claxoneze automobilele și vapoarele; se întâmpla ceva iremediabil, groaznic. Cum vom mai trăi acum? Cui ne lași pe noi, părinte
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
târziu. A fost cea mai inocentă zi și, poate, singura a postcomunismului. Amintiți-vă cum era. Era soare și aproape cald. Veniserăm la Uniunea Scriitorilor pentru că ne dăduserăm întâlnire acolo și n-am putut intra. Cineva ordonase să fie ferecată poarta cu un lanț. Ne-am vârât în cele din urmă într-o coloană de muncitori care venea dinspre Piața Victoriei și am ajuns în Piața Palatului. În afara noastră, nu era nici o figură cunoscută în jur. Dar ce extraordinar sentiment de
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Mihai Zamfir În Portugalia, aniversările literare s-au ținut lanț în ultima vreme. Abia trecuse "anul Eça de Queirós", abia și-a închis porțile anul cu trei centenare majore, 2001 (în care au fost sărbătoriți Régio, Rodrigues Miguéis și Nemésio), că o nouă aniversare insolită și-a semnalat în luna decembrie prezența: semicentenarul morții poetului Teixeira de Pascoaes, scriitor-simbol al unei anumite Portugalii, al
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
în Piața Palatului au fost tot securiști. Cineva mi-a spus chiar în zilele imediat următoare: "L-am bănuit degeaba pe cutare coleg al nostru că e securist. El este cel care ne-a scos la manifestație, spărgînd lacătul de la poartă pe care direcțiunea îl încuiase". Dar se pare că revoltele au anticipat lovitura de stat plănuită. Și atunci securiștii le-au exploatat cum s-au priceput mai bine. (Nu toți, desigur, doar aceia care aveau o minimă putere de decizie
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul,Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile, dînd, de multe ori, senzația ciudată că
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
că la cererea generală, exprimată prin referendum și cu caracter de excepție, dl Iliescu n-ar avea nimic împotriva unui nou mandat. E limpede însă că președintele nu vrea să forțeze nota, deoarece e pe punctul de a deschide o poartă a istoriei, dacă România va fi primită în NATO. Poartă pe care oricum a întredeschis-o cu prilejul vizitei președintelui Bush în România. Dar una e istoria și alta e cariera politică. Dl Iliescu nu concepe să i se dea
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
indecis, pînă ce vara întreagă devine o încăpere-ntr-un vis. Sonetele către Orfeu I, 8 Doar în spațiul laudei răsună tînga, nimfa plînsului izvor, trează, ca tot ce din noi se-adună să rămînă clar-strălucitor pe aceleași stînci cu porți și-altare. Vezi, mijesc pe calmii-i umeri zori ai simțirii că ea-n fire-apare cea mai tînără printre surori. Doru-i martor, bucuria știe, - doar ea-nvață, numărînd urgie veche, nopți la rînd, cu mîini de fată. Dar, pieziș și
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
gust și bunului simț, o instituție eroică (oare nu le-a fost pusă în pericol chiar viața?), fără pereche, orice ar zice unii sau alții, configurînd platoul cel mai înalt al conștiinței noastre intelectuale. Jurnalul Monicăi Lovinescu, acoperind perioada 1981-1984, poartă, desigur, ecoul Agendelor lui E. Lovinescu, însă reprezintă și înregistrarea unei durate care nu e, n-ar putea fi strict cenaclieră, pașnic literară, dovedindu-se stigmatizată de un context epocal în spațiul căruia se deversează inevitabil. Viața literaturii, viața slujitorilor
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]