262 matches
-
regat pentru un cal, Năstase oferă un cuvânt pentru un deceniu de Președinție. Fostul premier propune să acceptăm un nou substantiv în limba română, închinat lui Traian Băsescu: deformă. "Verbul "a deforma" înseamnă a modifica, a sluți, a urâți, a poci, a prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. Sub aceste înțelesuri, puteți aduna acțiunile și declarațiile lui Traian Băsescu din cele două mandate care se vor încheia curând", a scris Adrian Năstase
Năstase, cadou inedit pentru Băsescu. "Unii voiau să ofere un regat pentru un cal…" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30685_a_32010]
-
al unei tinere cercheze. Pe umăr, gingașa soție de procuror ținea un vas confecționat din carton, pe care fusese lipită hîrtie aurită. Din vas se ițea gîtul unei sticle de șampanie. - Pe tine rog păhăruț șempanie! îi spuse Ippolit Matveevici, pocind cuvintele ca un muntean adevărat. Soția procurorului îi zîmbi tandru și- și coborî vasul de pe umăr. Ippolit Matveevici îi privea cu răsuflarea tăiată brațele goale, ca de ceară, și mîinile care destupau sticla cu stîngăcie. El bău licoarea spumoasă fără
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
o seamă de detalii ale secvenței decisive ne dau o puternică senzație de déjŕ lu: Făr-a pierde vreme, vițelul pornește. Ajunge la unchiul, cearcă a intra. Dar pe loc o slugă vine și-l oprește: "- Acum doarme, zice, nu-l poci supăra." "- Acum doarme? ce fel! pentru-ntîia dată După prînz să doarmă! Obiceiul lui Era să nu șază ziua niciodată; |st somn nu prea-mi place, și o să i-o spui." "- Ba să-ți cauți treaba, că mănînci trînteală; S-a
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
gingașu-mi sonor breloc! Și-am rămas captiv în sine-mi ca un veșted penitent, în caverna nopții albe hărăzit să mă sufoc. A plecat privighetoarea, panaceul meu de tril! Și-am rămas, fără de dânsa, mai suspect ca un intrus; Mai pocit de solitudini, mai năuc, mai inutil; Mai cu toance-n plâns de dorul feei care mi s-a dus. Se balanseazî lumea pe-o osie nîucî Se balansează lumea pe-o osie năucă Și landul isihiei necât ni se arată
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
nașterea lui Gai de Mopezan”. El fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!). A dat telefon o doamnă și le-a atras atenția în direct: „Este totuși un compozitor neamț, cum puteți să-i pociți numele?” Răspuns: „Doamnă, dar e moda anglizantă!...”. E moda tîmpeniei și a inculturii, aș spune. Situația limbii este deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înțeleg, e mai puțin gravă decît batjocorirea propriei limbi! În Franța, posturile
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
dascălul se îndoia că va exista vreodată o masă de oameni capabilă să-l privească și să-l asculte pe Răducu mai mult de câteva clipe fără s-o ia la fugă. însă tot răul spre bine: pe cât era de pocit la chip, pe atât era de sprinten la minte. La zece ani își dădu brusc seama cât e de urât. Suferi cumplit vreo șase luni, cum numai un copil poate s-o facă, dar apoi descoperi în grădina înconjurată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai tîrziu. Pe atunci mai trăia nea Dumitru, era Încă În puteri. Păi ea l-a băgat În mormînt d-a dracu ce-i, că nu stă dă vorbă cu nimeni și nici o vecină nu i-a călcat pragu, da poci să-i spui că-ți strici gura de pomană, parcă vorbești la pereți și... țsă fi fost aprilie să fi fost mai stînjenii deși și Înalți parfumul lor albastru bărbatul Înfige cu nădejde sapa În pămîntul uscat de la rădăcina teiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
De ce n-ați sunat, nu merge soneria? — S-a Întrerupt curentul Întrerupe-li-s-ar zilele c-am urcat pe scări pînă la dumneata; uite aici niște pomană pentru bătrîna și lasă-mă să șez nițel să-mi trag sufletul că nu mai poci. — Să-ți dau un pahar cu apă? Vrei și o linguriță de zahăr, face bine la inimă. — Săru-mîna, las că-mi trece. Dacă n-am murit io ieri că bătui tot orașul pe jos de la Sfînta Vineri și pîn-la Ciurel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și te respectă tot natu. Niși În casa lui, gîndesc eu, că nu Îi el capu, așa cum trebe să fie bărbatu. Bag, sama că s-a lăsat tras În aventură aia ca s-arate și el că Îi bărbat. Nu poci să-l judec, da n-a știut să-și afle preteni de sama lui și-acu plătește. 7. Ce poci eu să spui de viața cuiva care nu l-am văzut și niși nu Îi om În carne și oase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bărbatu. Bag, sama că s-a lăsat tras În aventură aia ca s-arate și el că Îi bărbat. Nu poci să-l judec, da n-a știut să-și afle preteni de sama lui și-acu plătește. 7. Ce poci eu să spui de viața cuiva care nu l-am văzut și niși nu Îi om În carne și oase. Dac-aș fi veșin cu el și l-aș vede toată ziua aș știi să vă spui. Mă rog, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
c-a voit musai să fie ca ei, să vază și el cum Îi lumea asta care pușcă banu ușor și o ține tot Într-o distracție. Da nu tot natu poace. Numa că să vrei Îi una și să poci Îi alta. Eu crez că ăla și-o rîs dă el și că Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor sau țăran? Ei cu funcții, ei cu ale mai bune căși, cu pachete din străinătate. De țigani, ce poci să spui, că ăștia Îs cu bișnița. Mă prinz că și Albu ăsta, cît Îi el de flentăr, dacă ar fi om de-a-devărat, ar avea În casă ceva pacuri de cafă și de Kent care să le vînză la speculă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și Albu ăsta, cît Îi el de flentăr, dacă ar fi om de-a-devărat, ar avea În casă ceva pacuri de cafă și de Kent care să le vînză la speculă. Așa că nu-i bai să plătească și el. 8. Nu poci să răspunz. 1. MARCEL ALBU țvăzut de R. T. Profesor de română) 2. După unele detalii ce țin de atmosferă - nume de străzi și instituții, șlagăre, interpreți și glume la modă pe la sfîrșitul anilor 70, presupun că personajul avea atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Bună ziua. Trece o țigancă: Sticle goale cumpăr. La capătul aleii o siluetă bondoacă, greoaie, cu două sacoșe pline de gogonele. Doamna Oprișan. — Ptiu, că Dumnezeu mi te-a scos În cale. Ia pune mîna de m-ajută că nu mai poci, am gîndit că-mi iese sufletu... Cu sacoșele doamnei Oprișan intru pentru prima dată de la moartea lui nea Dumitru În garsoniera de la parter. Un vestibul Înțesat de obiecte, o masă pe care se află găleata cu borș, o tavă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nimică și se zice: „La răchita răsădită / Este o fată împodobit Cu un ochi de foc, cu un ochi de apă / Cel de focă stinge pe cel de apă / Cel de apă stinge pe cel de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință) de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă părău, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare ... De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă părău, Să vadă lumea că-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un șmenar adevărat se naște în fața lor... Te-ai întors târziu acasă/ Primul lucru ce-ai făcut?/ Ai așternut cearșaf și pernă/ În patu-n care am zăcut./ Cu țărâna stau în gură/ Și cu viermii mă tot cert/ Că nu poci ieși din groapă/ Să te bat și să te iert... La sfârșitul cu să te bat și să te iert, toți râd, e o romanță de mahala, o știu foarte bine, au lălăit-o de multe ori, îi trezește din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
-l admir sau să-l detest. Acest sceptic nemântuit, la tot pasul exprimă disprețul față de orice, chiar și față de limba română și față de de poporul din care s-a ridicat. Iată numai câteva exemple: “Româna limba cea mai urâtă și pocită dintre toate” (E.C, “Caiete”, II, pag.31); “Să aparții unei țări ca România fără trecut și fără viitor” (ibidem, pag.95); Românii - totul frivol. Până și evreii noștri”(pag. 28). Referitor la “evreii noștri” vă trimit pag.63 din
A DOUA SCRISOARE DIN CORSICA DE LA PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361485_a_362814]
-
plâns tăcut și sugrumat să nu se furișeze înafară. După detenții maraton de ani și ani cu zeghea-n spate, doar firile oțel-beton se mai nutreau cu libertate și-n grele clipe când la “neagra”, și timp și spațiu se poci, doar inima în piept striga: „Veni-va zi! Veni-va zi!” URĂRI DE NOUL AN Sfârșit e anul și îmi pare că ne-a tratat ca pe dușmani - deși ni-i datoria mare, urez un sincer “La mulți ani”! N-
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
vorbei. - Pe vremea când eram copchilă nu ieșeam din vorba ălor mari că primeam palme. Și-a fost odat-o zi cu mare gâlceavă și vânătăi pă mine, năzdrăvana Marioara. Cu ofuri sughițate am povestit lu taica de bătăușul care mă pocise. El cu încrunt de sprâncene pe loc mi-a tras o chelfăneală. - Aia n-a fost bătaie să îți dau eu ce meriți ... Și-I simt și-acuma palma grea. La marele incendiu din 1953, țața Marioara vorbise-n stradă
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
foarte variat al Timonei). Ea era desigur cea care suna și începea să converseze: - Alouuu, Germania, tu ești fă, Hildo, sunt io fă, Monchi, prietena ta, fă, ce mai faci rapandulo, că me un dor dă tine dă nu mai poci, hai, să mai vorbim d-ale noastrili, să mai una alta, cum făceam ast’ vară la ai meii la Fâlfani, fă, că ce ne mai râserăm cîn’ te bășiși tu cu stropi dă la murături, că le mâncași cu zmântână
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
că n-o să mai dea!... - Mă, da rău poți fi tu! s-a mirat Klesch. Adică, dacă eu îți dau una, așa, prietenește, peste spate, în glumă, ca să mă esprim așa, tu ai fi în stare dup-aia să-mi pocești mutra? - Dacă e prietenește, nu! a râs Culiță. - Da de unde ai știut tu că învățătorul ăla nu ți-a dat și el una tot prietenește, hai? - Am știut, a spus, posomorându-se brusc Culiță. El a dat cu ură. Eu
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
1937 și avea 20 paturi, un medic, o moașă și o soră. Sătenii erau zdraveni și veneau la spital numai când cădeau și boala nu se mai lecuia... - Ce lucri, neică ? - La stână, dom-doftor... - Și ce te supără ? - Nu mai poci ridica oaia... - Inima-i de vină ! - Dacă-i p-așa, oi ridica mielu, că doftoru dă doftorii, nu sănătate !... Dar-ar boala-n ea dă boală !... Maica Mare a mea din Rucăr a fost dusă pentru prima și ultima oară
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
rugat de mine două săptămâni și chiar cred că îi pare rău. Mă duc să-i fac o surpriză. Mă duc să-i duc flori și s-o cer de nevastă. Că o iubesc, dă-o dreacu! Aia e! Nu poci să trăiesc fără ea. Iar de dormeză, țață Marioară, nu-mi mai trebuie d-aici înainte, că, ia uite, mi-am luat sofabed! și le arătă geanta de pe umăr. ‒ Oleleoo, muicăăăă! Și ce e ăla sulfapet, mă, Silvică? ‒Ei, ce
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
își struniră caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndemnau să se apropie. - Astea-s vampirice? - întrebă în șoaptă Ciocoiu tremurând. - Sau diavolițe? - rosti Conacu cu inima cât un purice de spaimă. - Sunt fantasmele nopții! Nu le băgați în seamă, că vă pocesc! - le șopti Arnăutu. Vă mutilează, vă strâmbă gura, rămâneți muți, surzi, orbi... Cei șapte călăreți se furișară tiptil printre năluci și se opriră într-o poieniță unde la lumina lunii zăriră un stejar bătrân cu coroana imensă și tulpina scorburoasă
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
înalte ale Întregii Creații STRĂINILOR DE DACIA sleios străin obraznic - tontoroiul îl joci peste strămoșul sfânt mormânt: e joc de crimă jaf - inimii sloiul cu care-mi zgârii duhuri din pământ tot Kogaionul l-ai trezit - smârdoare! când mi-ai pocit limba din Soare și Cuvânt: mii tarabostes au ieșit din floare sub hore calcă strâmbu-ți legământ opriți din ceasuri - zeii-apasă-opinca: din șarpe negru - iscă trandafirii străbunii-și rostuiesc de zor tilinca să cânte-mpărăteasca noimă-a firii toții Mirii Munți în
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]