262 matches
-
își struniră caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndemnau să se apropie. - Astea-s vampirice? - întrebă în șoaptă Ciocoiu tremurând. - Sau diavolițe? - rosti Conacu cu inima cât un purice de spaimă. - Sunt fantasmele nopții! Nu le băgați în seamă, că vă pocesc! - le șopti Arnăutu. Vă mutilează, vă strâmbă gura, rămâneți muți, surzi, orbi... Cei șapte călăreți se furișară tiptil printre năluci și se opriră într-o poieniță unde la lumina lunii zăriră un stejar bătrân cu coroana imensă și tulpina scorburoasă
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420818765.html [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
1937 și avea 20 paturi, un medic, o moașă și o soră. Sătenii erau zdraveni și veneau la spital numai când cădeau și boala nu se mai lecuia... - Ce lucri, neică ? - La stână, dom-doftor... - Și ce te supără ? - Nu mai poci ridica oaia... - Inima-i de vină ! - Dacă-i p-așa, oi ridica mielu, că doftoru dă doftorii, nu sănătate !... Dar-ar boala-n ea dă boală !... Maica Mare a mea din Rucăr a fost dusă pentru prima și ultima oară
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Oblojeala_in_bolnita_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
din ce le-am dat Rămân singur vinovat! Făr' să vreau am învățat Că s-au dat la degustat Chiar de-aveau un măr mereu Gustau ce n-a fost al meu Divinul le-a poruncit Să evite ce-i pocit Eva însă îndrăzneață A gustat și-un măr din piață După “primul” a urmat Gustatul organizat Gusta-n Rai, gusta și-n Iad Avea și în Piață vad! Știa bine chiar Divinul Că Eva gusta pelinul Măru-n chip de castravete
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391399052.html [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Și părea c-am dibuit-o ; așa că, hai să-mi drămăluiesc norocul, oleacă măcar ! - Hai, domnu`, te bagi ? Și : m-am băgat... Și-am rămas lefter popescu ! - Vă rog, dați-mi-napoi, măcar banii de mașină ! - Nu poci, DOMNU`! Nu poci să bag mâna în buzunaru ` statului ! - Da-n buzunarul prostului, poți, hai !? - Scuzați ! Aia-i altă afacere !!!!! Costel Zăgan DEȘERTUL DE CATIFEA (159) Referință Bibliografică: LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1233
LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1400352857.html [Corola-blog/BlogPost/372766_a_374095]
-
te-ai străduit atît să răstălmăcești cuvintele lui A.Plesu,cînd era clar că pînă la urmă,o să le citim și noi, în original! Ai sperat, probabil că dacă nu-l vom citi pe Marx, “cu alți ochi”,măcar să-l pocim pe Pleșu cu aceeași “alți ochi”,respectiv cu ochii tai.Textul din Dilemă(Un “duel” imposibil) NU ESTE un răspuns la slujurile tale obraznice,oricit ai încerca să pară așa. A.Plesu REFUZĂ să polemizeze cu tine, dind curs,în
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
să nu ridice tonul, să nu facă circ. Ce să-i răspunzi? Că n-are căderea să facă judecați morale? Să-i arăți că și tu știi să călci pe cineva în picioare? Să spui și tu minciuni, să-i pocești numele, să-i accentuezi diformitățile, să-i iei în derâdere patrioticele lui gonade? Dar toate astea n-ar reuși să facă altceva decât să-i dea apă la moară. Ce să faci atunci? Să nu faci nimic? Să taci, demn
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
n-a fost primită în Academia Franceză, cu Nobel-urile ei cu tot. Și cam știu și ce tzeapa va continua să ia bulgăroaica la următorul ei interviu pe motiv de supradoză de master-uri. hi, nici io nu-mi poci găsi de lucru în România, desi - înainte de a veni la studii în Ro - aveam 4 slujbe (la Chișinău). m. vklvsk, doftor în filologie, scriitor (cu BI de Brașov) de cand se măsoară utilitatea inteligenței ori rostul învățării în chenzine și diplome
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
Lotem nr. 12. (2.585/2007) Copii minori: Shalom Idan Lion, născut la data de 14 iulie 1991. 136. Shavit Șagi, fiul lui Gadi și Sara-Lea (fiica lui Friedman Francisc, născut la data de 17 februarie 1924 în localitatea Pocești, România), născut la data de 16 februarie 1978 în localitatea Țel Aviv-Yafo, Israel, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Țel Aviv, str. Tchlenov nr. 29, ap. 3. (3.407/2008) 137. Shechter Siona, fiica lui Lasarovici Idel și Iudith
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
toporași. / Pe la jumătate de cale / S-a întâlnit cu potca, / Cu potcoiul, cu mogoroiul. /Maica Domnului la chip s-a întunecat, / La ei s-a uitat și i-a întrebat: / „Ei, încotro ați plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Și în haine negre s-o îmbrăcam!” / „Nu vă duceți la Ileana! Duceți-vă la Neagră Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
Nu vă duceți la Ileana! Duceți-vă la Neagră Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! A voastră să fie / Pe ea s-o pociți, / Pe ea s-o mogorogiți, / Pe ea s-o îmbrăcați, / Iar pe Ileana s-o lăsați / Curată și luminată, / Cum din cer a fost lăsată.”” O monografie a satului Dolheștii Mari a fost scrisă Petru Sandovici. La 100 de metri
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
mulți ani!”, cu sănătate și bucurii! Închei cu una din poeziile dumneavoastră: NICI O LIMBĂ Să mă ascund de mine am fugit în prea - înaltul turn de fildeș nici în cer nici pe pământ cuprind de acolo marginile lumii drama vremurilor pocite dincolo de cuvintele ce nu pot fi în nici o limbă rostite nici o limbă nu încape atât de multul urât al lumii (Din vol. Arborele memoriei - antologia poeților de limbă română din Israel, ed. Orion, București, 1997, ediție îngrijită de Radu Cârneci
Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
prin păduri sau anumiți copaci ca paltinul și nucul (preferați și pentru horele lor), rareori la răspântii. De obicei, nu sunt socotite genii rele: se răzbună doar când sunt stârnite, ofensate, sau văzute în timpul dansului, iar atunci pedepsesc pe culpabil pocindu-l, după ce l-au adormit cu cântecul și cu vîrtejul horei jucate în jurul acestuia de 3 ori. În această ipostază, au similitudini cu fecioarele Erinyes din mitologia greacă. Unele descântece le portretizează așa: Adesea „Ielele beau apă de prin fântâni
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
și cu vîrtejul horei jucate în jurul acestuia de 3 ori. În această ipostază, au similitudini cu fecioarele Erinyes din mitologia greacă. Unele descântece le portretizează așa: Adesea „Ielele beau apă de prin fântâni și oricine va bea după dânsele, îl pocesc”. După caracteristicile globale mai frecvente, Ielele sunt nemuritoare, frumoase, acorporale, voluptoase și seducătoare, excelente dansatoare și cântărețe corale; își poartă despletit părul lung și se îmbracă în veșminte vaporoase de mătase ori in, de obicei translucide sau chiar străvezii; invizibile
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
a aromânilor a fost sedentarizată în zona de câmpie din jurul orașelor Fier ajungând până pe malul mării Adriatice la Vlora sau Avlona. În anumite cazuri, sate speciale s-au alocat pentru aceștia de catre statul albanez cum ar fi așezarea denumită Anton Poci. Cea mai cunoscută așezare istorică aromână este localitatea Moscopole (distrusă aproape în totalitate de trupele albaneze conduse de Ali Pașa în 1788) din sud-estul Albaniei. Aromânii din Albania nu sunt recunoscuți de către autoritățile albaneze ca minoritate națională (singurele minorități recunoscute
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor rătăciți, isi cunoaște toți copacii din pădure, îi strigă pe nume sau pe porecla, dar îi blestema să fie tăiați de om sau trăsniți de fulger când o supără. Pedepsește (sperie, ia glasul, ologește, pocește) bărbații care fluiera sau cântă prin pădure și-i trezesc copiii, tăietorii de lemne care nesocotesc regulile pădurii, pe cei care culeg fructele de pădure (mere și pere sălbatice, alune) în ziua de 19 august, etc. Oamenii se pot apară
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
multe comparații între știința, filozofia și obiceiurile timpului ei și cele de acum o mie de ani (adică din epoca în care a trăit Poe), toate îmbogățite cu considerațiile sale personale. Pundita face remarci greșite și ridicole cu privire la istoria omenirii, pocește numele unor personaje istorice (Aries Tottle în loc de Aristotel, Neuclid în loc de Euclid, Cant în loc de Kant, Horse în loc de Morse, Furrier în loc de Fourier), interpretează batjocoritor unele obiceiuri vestimentare din trecut și cunoștințele tehnico-științifice primitive din epoca Revoluției industriale, satirizând gândirea îngustă a celor
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara" "Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu"" A trăit la moșia sa din Boian. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după 1744, lucru ce se dovedește prin
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu te iubeam”", "„Nu mai poci de ostenit”", "„Leliță săftiță”", "„Și noi la Ilinca”", "„Unde-auz cucul cântând”" sau "„Sub poale de codru verde”". Unele dintre acestea au apărut în volumul „Poezii deosebite sau cântece de lume”, primele în ediția din 1931, iar celelalte în ediția din
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Asaltul teatral bucureștean la Timișoara continuă, spre încântarea spectatorilor care nu mai prididesc în a-și alege și rezerva întâlniri la scenă cu actorii favoriți. „Actorii Teatrului Național București Claudiu Bleonț, Magda Catone, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu, Tomi Cristin, Dana Pocea și Daniel Nițoi vă invită la comedia de mare succes «O noapte furtunoasă», de I.L. Caragiale“, glăsuiesc cele mai noi afișe care au împânzit burgul. Regia artistică este semnată de Toma Enache. Capii de afiș, Claudiu Bleonț și Magda Catone
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
În cinci ani de plimbări încăpățânate, nici eu, nici Maria nu reușisem să ne obișnuim cu el. Pe cât de mult îl îndrăgeam, pe-atât ni se părea de laș și detestabil. Arhitectura îți chinuia privirea. Cartierele fuseseră despicate, vilele interbelice pocite cu pereți bleu și minarete de tablă argintie, acoperișurile suprapuse în straturi late de beton, tăvălind grădina vecinilor. Clădirile multinaționalelor se cățăraseră peste case: în Piața Victoriei un turn de aluminiu și sticlă strivea Muzeul Antipa, iar la Aviatorilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
autoritară. Vântul sufla printre ierburile înalte de la poalele lor, iar dincolo și printre ele se puteau vedea dealurile domoale, pădurile și, ici, colo, câte o turlă cenușie de biserică, iluminată de razele piezișe care se cerneau printre nori. — Le-au pocit! — Au existat o sumedenie de discuții, răspunse preotul. — Le-au luat jos tot mușchiul și cercurile alea galbene. Le-au curățat cu perii de sârmă electrice. Acum se vede structura pietrei dar, firește, toți lichenii colorați au dispărut. — Le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mâna pe suflet, ești cel mai mare dobitoc posibil! Cel mai cel! Un bou! Un zero! Un limbric! M-ai auzit? Să-ți intre-n bine-n cap! Băi, cretinule...! Și dă-mi înapoi ăia zece lei, până nu te pocesc! Ai înțeles mesajul? zice Dănuț Poetul, opintindu-se greoi în marginea ciobită a mesei de cârciumă, de la înălțimea celor aproximativ doi metri ai săi și din străfundul a unsprezece halbe rase, de bere economică, hai, mai rapid, tată, ce, te
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nevăzute, Fratele intuiește cum Poetul proiectează de-a-ndăratelea, preventiv, un dupac ushiro-geri, în masa puhavă de cadavre ambulante. După care, Lunganul se azvârle fără să pregete asupra Avocatului prăbușit, acoperindu-l protector pe acesta, cu propriul său corp. Stăpânul meu va poci și va închirci omul, după chipul și după asemănarea lui! scandează Șobolanul. Apoi, va stârpi de pe pământ și din ape toată făptura, vietățile cele ce mișună, se târăsc sau înoată și va doborî păsările zburătoare, din văzduh! Va stârpi și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
carne. Se prefăcea: ba ca mâța, ba ca cânele, ba ca lupul, ca broasca. S-a urcat într-un prăsad din ograda școlii. Da dacă dă peste tine, te face șperlă ori îți strâmbă gura, o mână, un picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se mai
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cu apă la fiert și plimbau plicurile prin aburi. Încleiate prost, se desfăceau numaidecât. Nu țin minte ce și cum scriau oamenii: pe noi ne Înveselea la culme să-l auzim pe Mișu cum le citea cu intonație și cum pocea cuvintele. Pentru că el le sluțea din mai multe pricini: una, că nu știa să citească prea bine - abia se descurca, la școală, cu literele de tipar; a doua, că le scriseseră prost expeditorii; a treia, că Mișu era oricum gângăvit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]