170 matches
-
nu își află rostul în "teatrul minuscul" al lumii noastre, în care "aspirațiile...sunt condamnate la un eșec final"420. Sfârșitul articolului provenit de la Bulgăran înlesnește demonstrația noastră concentrată asupra ideilor dezvoltate în capitolele anterioare: "În prezența acestor creaturi schiloade, pocite, caricaturale, cum să nu convii cu ipoteza mutaționistă care face să iasă lumea vie dintr-o serie de întâmplări greu cenzurate de moarte?"421 Într-un stil neînduplecat, asemănător cu al lui Gelu Ruscanu, PS-ul articolului particularizează experiența-limită a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Casa mea a înghețat propriul stat Casa mea nu mai gătește nici un fel de carne. Nici o căldură Nici o omenie împinsă la colț Nici o jale Nici o casă proprie Povestea împuțită a vieții mele bântuie casa mea părăsită Și îl zăpăcește pe pocitul de Sepp. Așa cum arăta către el, Nu a trăit viața întreagă a nici unui om Numai durerile unui corp Din al cărui întreg Ar fi putut să fie el (mai cosește un pic) Eram dintotdeauna înalt de o sută de metri
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ar putea numi „exegeză Întoarsă”, ori „inversă”, a Vechiului Testament: „prin aceasta el indică deja Îngerilor inferiori că există și alt dumnezeu; căci, dacă n-ar mai exista nici unul, pe cine ar putea el fi gelos?”33. În HA34, avortonul pocit al Sophiei devine trufaș de cum deschide ochii și se laudă: „Eu sînt Dumnezeu și nu există nimeni În afară de mine!” „Atunci răsună de sus o voce, a autorității supreme, rostind: «Te Înșeli, Samael!» - adică, «Dumnezeu al Orbilor». Iar el zice: Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele îmbinate. - Chiorii sunt reputați în Orient ca provocatori ai deochiatului. - Oamenii pociți, urâți, cu diverse metehne ale trupului. - Pot deochia și oamenii cu părul roșu, spânii. - Aceeași putere magică ar avea-o și copii născuți cu tichie. Cine poate fi deochiat? - Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
deținerea tuturor posturilor de conducere din învățănînt. Ilustrativ este cazul lui Nicolae Costenco, fost redactor prim la ziarul Viața Basarabiei și revista Viața Basarabiei, condamnat la mulți ani de detenție pentru că la consfătuirea scriitorilor din primăvara anului 1941, criticînd limba pocită ce-și făcuse loc în presă, dar și în textele literare, se aprecia în actul de acuzare, „făcea agitație antisovietică, afirmînd că limba burgheză este superioară limbii sovietice moldovenești“. După 1944 procesul început în 1940 - 1941 ia amploare. Autoritățile sovietice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a Românilor în secolul XX. Basarabia, realizată de Institutul de Studii Sociocomportamentale - ISOGEP, București, 1998. footnote> . Verdictul a fost formulat pe baza unor afirmații făcute de Nicolae Costenco la consfătuirea scriitorilor din 1941: „o dată cu eliberarea ni se impune o limbă pocită, atît în presă, cît și pe scena teatrelor“; „de ce trebuie să spunem cu sîlile, sposobnic, cînd avem cuvintele cu puterile și în stare, capabil“; „aceasta nu-i limbă literară, ci grai moldovenesc“, spunea comentînd limba unei poezii despre Stalin. Apartenența
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
deținerea tuturor posturilor de conducere din Învățănînt. Ilustrativ este cazul lui Nicolae Costenco, fost redactor prim la ziarul Viața Basarabiei și revista Viața Basarabiei, condamnat la mulți ani de detenție pentru că la consfătuirea scriitorilor din primăvara anului 1941, criticînd limba pocită ce-și făcuse loc În presă, dar și În textele literare, se aprecia În actul de acuzare, . După 1944 procesul Început În 1940 - 1941 ia amploare. Autoritățile sovietice aduc În RSS Moldovenească educatori ruși și ucraineni, În mai multe valuri
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nu fie, nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca la o autoritate supremă, este
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă Înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, (duh scâmav, care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele îmbinate. - Chiorii sunt reputați în Orient ca provocatori ai deochiatului. - Oamenii pociți, urâți, cu diverse metehne ale trupului. - Pot deochia și oamenii cu părul roșu, spânii. - Aceeași putere magică ar avea-o și copii născuți cu tichie. Cine poate fi deochiat? - Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Noaptea de decemvrie, concentrează semnificațiile tensiunii real-ideal în legenda alegorică a emirului (geniul) fascinat de viziunea Mekăi (idealul - depășire a lumescului în atingere cu divinul: „Sunt Meka cerească, sunt Meka cea mare”). Filosofia practică infuzată alegoriei este sceptică (triumful „drumețului pocit”, care urmează drumul ocolit și sigur), dar pe intransigența emirului (hotărârea de a ține drumul drept, înfruntând „jarul pustiei”) se întemeiază noblețea eroică a căutării înseși, chiar ducând la eșec: „Dar visu-i nu este un vis omenesc - / Și poamele de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Lângă dânsul își avea locul părintele Iacob Pojar, de la Liceul catolic din PitarMoș. Era de fel din Bucovina, dintr-o familie de austrieci, colonizați în timpul Imperiului habsburgic. Câteva minute pe zi se întreținea cu Rozin în limba germană. Rozin vorbea pocit germana și părintele o dădea pe românește; întrebările lui Rozin se refereau îndeosebi la sfârșitul suferințelor. Era, bietul de el, la capătul puterilor, dar părintele îl încuraja, ca după aceea Rozin să intre în tăcerea lui, privind bolta hrubei. A
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La rândul său, Emil Cioran vorbea În 1936 despre „vampirismul și agresivitatea” evreilor (512, p. 130). 67. Leon Volovici, Ideologia naționalistă și „problema evreiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă cineva rătăcește noaptea drumul în sat, aproape de sat ori pe hotarul cunoscut, se susține că a călcat în urmă rea. Război întunecimile de lună și stelele cu coadă prevestesc război. Cînd sînt stele multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
verbului a părea, apropiat semantic verbului a arăta. Tiparul [a arăta + adjectiv] este vechi în limbă, așa cum se observă în DA, tomul I, partea I, s.v. arăta: Arăți tare și voinic ca un urs (Negruzzi); Pe semne că straiele acestea pocite fac să arăți așa sfrijit și închircit (Creangă); Arătase la fire mai aspru decât cum era cu domnia d'intâi (Neculce). 149 Inventarul a fost stabilit pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009, corelat cu inventarul stabilit de Dima (2002
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
înainte, călugărul întrebase de ce Calixto venise îmbrăcat astfel: purta un fel de veșmânt larg și scurt, o pălărie mare pe cap, un toiag în mână și niște cizme până la jumătatea piciorului. Și întrucât era înalt și voinic, părea și mai pocit. Pelerinul îi povesti că fuseseră întemnițați în Alcalá, că li se ceruse să se îmbrace ca studenții și că tovarășul său, în timpul caniculei, îi dăduse anteriul unui biet cleric. Atunci călugărul murmură printre dinți, lăsând să se înțeleagă că răspunsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Și ei au plecat Din vărsat de zori, Pe la cântători. Și ei au umblat Văile cu fagii Și munții cu brazii, Până m-au găsit, Bradul cel pocit. Pe min’ m-au ales Pe izvoare reci, Și ierburi întregi, Pe cracă uscată, De moarte lăsată. Ei când au venit, Jos au hodinit, Au îngenuncheat, De-amândoi genunchi Și s-au închinat: Iară s-au sculat, Cu securi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
efect de „mitocănie națională” pe care Al. Paleologu, dar și alții l-au consemnat, fără un prea mare efect. De aici, Însă, forme grave pentru educația tineretului, cum ar fi iradierea continuă a pornografiei, a agresivității și a unei limbi pocite românești, a unui dispreț leneș și obraznic față de cultură și față de acei Înaintași care au făcut posibilă România. Această „zdruncinare” de fond a României și a straturilor ei sociale, profesionale și intelectuale, această „regăsire” cu greu a echilibrului valorilor face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Cînd povestea pe unde a mers și ce greutăți a întîmpinat (a fost și la Dănilă, un alt medic reputat prin tratamentele contra cancerului), „Bunicul” repeta după aproape fiecare frază: „Slabă speranță!...”, „Slabă speranță!...”, „Atunci, slabă speranță!...” Pentru aceste vorbe pocite, aproape că l-am urît!... *Privesc rafturile de cărți. De care dintre ele să mă despart? Simt că unele mă incomodează. Cînd aveam mulțime de proiecte de lucrări, toate îmi păreau necesare. Acum proiectele mele s-au restrîns la cinci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mândrie aș păși și m-aș prezenta înaintea întregului public cititor din țările române!” Răspunsul lui Alecsandri nu s-a lăsat așteptet: „Publicarea întreprinsă de d-voastră o apreciez cu atât mai mult cu cât ea tinde a combate gustul pocit al noilor încercări pe câmpul literaturei”. Colaborarea poetului la revistă i-a ridicat prestigiul. Un deosebit efect asupra publicului a produs apariția în Convorbiri a pastelurilor sale: Sfârșit de toamnă,Iarna, Gerul, Viscolul, La gura sobei și Sania. Când sfârșea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ori ba, mormăe ca un urs și făcea o strâmbătură din cap. Băieții la Școala normală îi ziceau "Mizerabilul de Casca "că mai sta câteodată cu gura căscată. Și din odorașul de domnișoară Maricica Popescu a făcut o babă tare pocită și strâmbă. A mâncat-o el Luca, cu strâmbăturile lui, în loc să vorbească ca oamenii. Aista a fost Luca un răutăcios și foarte foarte mofturos. Cine a mai fost la logodna lui Luca Toadere ? A fost marele povestitor Mihai Sadoveanu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este productiv; neroditor; care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conținut; steril; șturlubatică: nebunatică, neastâmpărată, zvăpăiată tăbuiețul: scurt și gros; țâfnoasă: (Pop.) îngâmfat, arogant
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cu numele ăsta în clasa a XI-a. Te pomenești c-o fi mențiunea asta pentru tine, Martin! Simt că mi se aprind obrajii de furie. Ce nume am, fir-ar să fie! E un nume care se rostește greu, pocit, deși e scurt, un nume care creează confuzii peste confuzii! Profa întinde diploma spre mine cu un surâs ironic. Simt că iau foc de-a dreptul. Mă ridic din bancă aranjându-mi uniforma și bentița de pe cap și mă îndrept încruntată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
înainte prin întunecoasele cărări de munte. Pașii săi, asemenea acelora a unei pantere, nu răsunau de fel pe pietrișul și prundul cel mărunt si lesne de răscolit al căilor. Un munte arunca celuilalt umbra lui, cerul gândea nouri, iar stâncile - pocite schelete de piatră - șuierau coprinse de vânt. Din când în când se rostogolea câte - o piatră, se desprindea câte - o bucată de stâncă și vuia la vale-n jos. Coborârăm muntele și apucarăm prin câmpie până ajunserăm la moară. Moara
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]