59 matches
-
numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și se spune formula magică: Pocitură de luni, pocitură de marți, pocitură de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul inventar al săptămânii, Ieși de la (se pronunță numele celui suferind), din unghii, din obraz, din șale, din picioare, din creierii capului, și tot așa ca la descântecul de deochi, de durere
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vândut evreilor, Rosetti era plin de bani, iar averile sale erau depuse la băncile din străinătate; Rosetti semăna vrajba între partide și printre români. Atât de răspândită era această credință, încât însuși Eminescu în Scrisoarea a III-a spune: „... hidoasa pocitură Care-a sădit în țară invidie și ură“. Cauza de căpetenie a acestei legende era statornicia în idei și convingerile înaintate democrate ale lui Rosetti. Pe când Brătianu era mai mult națio nalist și liberal, Rosetti era mai mult democrat. Afară de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Atanasiadi era prieten cu Fănuță, dar în acel moment era plin de indignare. Ieșind în mijlocul stradei luă o pozițiune marțială, puse mâna în șold și strigă: — Savule, dă-te înapoi, căci ești soldatul tiraniei! Fănuță râzând îi răspunse: — Dă-te-ntr-o parte, pocitură, că n-am ce alege de tine! Unii au râs, alții, văzând că nu e glumă au șters-o repede. (Id., ibid.) Pagina 132 Urmează: Deputații din opoziție își părăsesc locurile și înconjoară pe Vernescu cerând informații. În tribune fierbere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. În mare măsură satira e pamfletară, trăind dintr-o indignare furioasă, transcrisă într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care se înjură religia, deci îndreptată împotriva ideilor, și idealului, care sunt scumpe redacției... Astfel eu n-aș putea publica niciodată partea în care unul din cei mai însemnați fii ce-a avut vreodată România e numit broască veninoasă, pocitură, și alte epitete de acest soi." Sub motiv că arta e un "product", "o manifestare, ca oricare alta, a spiritului omenesc", și ca atare "folositoare ori vătămătoare", Gherea mai profesa un puritanism rigid. În fond dar, criticul socialist nu are
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
p. 304). El va reveni în patrie în primăvara anului 1875 pentru a lua parte la campania de răsturnare a guvernului conservator. 334. Vezi caracterizarea lui Eminescu din Scrisoarea III: „Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, / Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...“ 335. Ion Brătianu, fiul mezin al marelui clucer Dincă Brătianu, boier argeșean, moștenise la moartea tatălui său moșiile Florica, Mălurenii, Galeșul-Brătieni, Lerești și Sâm burești; pe moșia Florica de lângă Pitești (azi în comuna Ștefănești - Argeș), unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fel de „centriști“. 5. Bacalbașa își amintește exact; chiar după Războiul de Independență, după ce devenise o personalitate politică recunoscută, Brătianu era considerat, într-o broșură antiliberală, cu referiri directe la „gașca roșie“, „ciracul domnului C.A. Rosetti“ (numit aici „hidoasa pocitură“, precum în Scrisoarea III a lui Eminescu) (Curriculum vitae sau Viața d-lui C.A. Rosetti de Fabius Cunctator, București, 1878, pp. 13 și 19). Acești roșii erau democrații epocii. Erau prigoniții, erau săracii, erau umilii, erau oamenii despre cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
petrece în noaptea de Sînziene - n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu îi desfac cu două! / De i-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]