77 matches
-
Din păcate, eu n-o am. — Sunt sigur că ne descurcăm și cu asta. Inspectorul luă obiectul necunoscut de pe masă. Inserându-l Între cele două jumătăți, Îl răsuci. Era potrivirea perfectă a lucrului mecanic bine executat. Imediat se auzi o pocnitură, apoi caseta se deschise. Exact cum mă gândeam. Ați apucat să vă uitați? Am dat din cap, nefiind sigur că este răspunsul corect. Manetti Închise cutiuța. Dacă bănuielile mele se adeveresc, această rolă de film conține scene incriminatoare. Înțeleg că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se apropie, anunță Tina. Pong! pong! pong! pong! — Treizeci de metri. Pong! pong! pong! pong! — Se menține la treizeci de metri, domnule. Pong! pong! pong! pong! — S-a oprit acolo. — Decuplează activul. Încă o dată auziră șuieratul hidrofoanelor. Apoi, distinct, o pocnitură. Lui Norman Îi ardeau ochii. Transpirația i se prelinse peste sprâncene. Își șterse fruntea cu mâneca costumului. Și ceilalți transpiraseră. Tensiunea devenise de nesuportat. Se uită din nou la monitorul video. Sfera rămăsese Închisă. Auzi șuieratul hidrofoanelor. Apoi un hârșâit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
seria Piraților din Caraibe. De altfel, erau zile cînd Victor își propunea să fie Johnny Depp. Lucrurile se petreceau cam așa. Victor se trezea dimineața cu o irepresibilă dorință de a fi Johnny Depp. atunci, ca prin miracol, printr-o pocnitură de degete, Victor îl chema pe Johnny Depp în el. așa că, Johnny Depp era invitat să locuiască timp de o zi în toate gesturile și în toate gîndurile lui Victor (ceea ce era cu totul altceva decît soluția inversă, cea ilustrată
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de pe o mânecă. Nu-ți ascund că a costat o avere. Am găsit-o într-un butic cochet din Village. — Nu s-ar zice că ești de la țară. — Vai de mine! Tânărul suspină și își aprinse alt Salem, cu o pocnitură a brichetei. Vorbeam despre Greenwich Village din New York, iubito. Dar pentru că veni vorba, unde ai găsit pălăria asta? E fantastică. — O, Doamne, o am de la prima comuniune a lui Ignatius. Nu vrei s-o vinzi? — Cum așa? Mă ocup cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ce-are pe suflet? Scutură din cap. Te uiți prea mult la televizor, domnule Porc. De vărsat, o să te vărs doar pe tine. Agită În aer cuțitul Stanley și rânji. Logan Îl pocni Într.un genunchi. Tare. Se auzi o pocnitură sonoră și Doug se prăbuși, scăpând cuțitul din mână, chirchindu-se asupra genunchiului făcut praf. — Nenorocitule! Șuierând printre dinți, Logan se rostogoli pe o parte și izbi din nou cu piciorul, nimerindu-l pe bătrân În lateralul capului, deschizând o rană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mult decât un copil mic. Gheața care suportase greutatea lui Jamie nu mai Îndura și surplusul lui Strichen. Un foc de armă explodă În carieră. Bărbatul cel mare se opri, cu brațele larg desfăcute, fără să se miște. O altă pocnitură, mai puternică decât prima, iar el scheună. La patru metri distanță, Jamie Îl privea cu ochi Înspăimântați. Gheața cedă mugind, o gaură de mărimea unui camion de tranzit i se deschise sub picioare și Martin Strichen dispăru. Drept În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la baseball care se încălzește înainte, mi-am îndoit brațul pe spate, apoi l-am adus în față și am lăsat cartea să zboare. Plană pe deasupra șinelor, ușoară ca un fulg și liberă ca mine; lovi peronul opus cu o pocnitură și apoi căzu. Am auzit bufnitura când a lovit șinele. Stătea între ele, cu paginile larg deschise. Am stat și m-am uitat la ea. Nu voisem să o distrug. Voiam doar să o scot din casă. M-am furișat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
-i adevărat, s-a opus Adam. Eu sunt bine educat. Tatăl meu m-a Învățat de toate, literatură, muzică, chiar și politică. Din a strâns pumnul și și-a lovit fruntea, nu prea tare, Însă destul ca să se audă o pocnitură seacă și surdă. A Închis ochii, iar Adam și-a zis că poate totuși s-a lovit rău. — Aha, văd că am de-a face cu un orfan care se minte pe sine. Bine, atunci ia spune tot ce știi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
basarabean din orașul Reni, județul Ismail. De dorul pe care îl avea dorea să pășească primul pe pământul basarabean. Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ruptă, de atunci a spart și coconul febrei. Larva febrei a născut În mine un iepure șchiop pe care ai mei l-au numit mai tîrziu Dumnezeu. Mama mi-a povestit că atunci cînd mă purta În pîntecea auzit o pocnitură ca de os rupt. Nu mai știu al cărui fiu sunt, nu mai știu dacă limba iepurelui mai Îngînă un cîntec de durere În mine. Nu mai știu dacă maica mea Încă m-a născut sau dacă sunt un mormînt
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
rachiu de brad și mă străduiesc să formulez un model filozofic nou. Unic. Admis de către toți muritorii. Caut cuvinte pe care să le fixez într-o înșiruire logică infailibilă. Magistratul domină Stațiunea prin frază. Ordonanțele sale sunt capodopere în materie; pocnitura de bici perfectă. Limpezi. Scurte. Convingătoare. Pătrund în cugetul oamenilor de parcă ar fi elaborate - ca o necesitate - chiar de către ei. S-a ridicat, vreodată, cineva, fățiș împotriva edictelor lui, în afara Actorului? Sau a Romancierului? A mea? Pentru că noi tot prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ar fi alunecat pe versant, zgomotul căderii sale i-ar fi putut atrage pe urmăritori. Când ajunse jos, se afundă în smârcul de pe fund. Încercând să își scoată piciorul din mâl, acesta scoase un sunet înfundat care răsună ca o pocnitură în noapte. Îi pomeni în gând pe toți sfinții din calendar și nu cu gânduri tocmai pioase. Reuși să iasă cu bine și porni voinicește la deal în partea cealaltă. Era de acum dincolo și deja se simțea pe teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
doi, la cabană, Într-un cadru feeric, de basm. A nins toată noaptea. Pădurea de conifere este albă. Stăm În fața șemineului cu masa Încărcată de bunătăți. Este dimineața primei zile de Paști. Lemnele de brad din șemineu, ard; din fiecare pocnitură sar scântei, parcă ar fi niște steluțe căzătoare. - Haide să ne spălăm cu zăpadă, Înainte de a ne Înfrupta din bunătăți! - De acord, Îmi șoptești tandru, la ureche. Ieșim. Albul zăpezii ne orbește. În liniștea care ne Înconjoară, se simte doar
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
data aceasta. Asta ar fi nasol. Am Început să mă Învârt Înnebunită prin cameră. Da, m-am gândit, asta chiar e nasol! Nu dispera, o să-ți iei altul. ― Ești genială, am murmurat către monitor Înainte de a Închide laptopul cu o pocnitură furioasă. Eram moartă fără telefon. Moartă, moartă, moartă. 15 ― Bineînțeles că ești aici, am spus când am intrat În casă. Ca În aproape orice după amiază de vineri, Adi stătea tolănit pe canapeaua noastră din sufragerie. Îmi zâmbi. ― Evident. Sunt
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
că, dacă participați cu toată inima la exercițiile de învățare pe care le-am elaborat, veți obține rezultate optime în ceea ce privește lucrul cu acest nou sistem extrem de complex. În momentul acela, dădu la iveală un marker, îi scoase capacul cu o pocnitură sonoră și se întoarse cu fața la tablă. Alan observă că, așa cum era de așteptat, pe cagula lui scria FACILITATOR. Într-un mod extrem de tehnic și meticulos, facilitatorul începuse să traseze pe tablă un plan, vorbind mereu despre secțiuni relevante. Lui Alan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fața prea târziu - prea târziu, pentru că gheata prinsese deja o asemenea viteză, și când am izbit fața aia (și n-am vrut s-o fac, n-am vrut) s-a auzit sunetul atât de elocvent al distrugerii totale, lovitura sau pocnitura pe care o face tăblia mesei la întâlnirea cu bolul de argint: Trosc! Știi ce am făcut? Am izbit fața unei femei. — Hei, am spus eu, sau: Okay, sau: Ai pățit ceva? Așteaptă. Fii atent. S-a întors într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu o rotație completă, pentru a o introduce mai apoi pe cea de a doua și a proceda, În sens invers, repetând mișcarea de atâtea ori, că i se păru că nu se mai termina nicicând. Până la urmă, cu o pocnitură, dintele ascuns al Încuietorii slobozi arcul de oțel al lacătului, iar Teofilo deschise larg ușița cea grea a lădoiului. De unde se afla, poetul nu vedea limpede ce se găsea Înăuntru. Avu senzația că celălalt Îi făcea anume paravan cu propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
respirația și își lipește ochiul de vizor. În cealaltă parte vede o gură de foc îndreptîndu-i-se spre frunte și un deget așteptînd încordat pe trăgaci. Nu mai are timp nici să se scape pe el de frică, pentru că odată cu o pocnitură scurtă glonțul zboară din țeavă, trece prin placajul ușii și i se înfige în țeastă. Se trezea transpirată din creștet pînă în tălpi. Cămașa de noapte i se lipea de spate, obrajii îi ardeau ca două plite încinse. Se perpelea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Îi urmări fără efort gândul. — În ziarul de ieri scria că s-ar putea să cadă câțiva fulgi, dar nimic care să ne neliniștească. Îngenunche lângă cămin și apropie un chibrit de duza de gaz, care se aprinse cu o pocnitură. — Să dau drumul la apă În cadă, domnule? — Da, Smith, mulțumesc. — Și costumul obișnuit pentru sâmbăta seara În oraș? Haina de catifea neagră și pantalonii de lână gri? — Da, mulțumesc. După ce Smith ieși din cameră și Închise ușa În urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să nu te gândești! Încet, dar ferm, Roddy își pune talpa dreaptă peste mâna lui Hilary și începe s-o apese. — Dă-mi-o! — Nu! Hilary se pune pe răcnit în timp ce Roddy mărește presiunea, până când dintr-odată se aude o pocnitură: zgomot de oase strivite și sfărâmate. Hilary urlă de durere și fratele ei își ridică talpa și ia calm moneda de pe jos, satisfăcut. Pe dușumeaua camerei de copii e sânge. Hilary îl vede și țipetele ei devin tot mai ascuțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pentru a putea observa comportamentul fiecărui soldat. Toaibă și-a pus pușca mitralieră în dreapta, a ascuns explozibilul lângă rădăcina unui stejar și s-a întins pe burtă, cu binoclul la ochi... În timp ce eu îmi notam situația pe hartă, aud o pocnitură din degete a lui Toaibă - semnalul stabilit pentru comunicare. Privesc la el întrebător. Îmi face semn că în dreapta se întâmplă ceva. Pun binoclul la ochi și privesc în direcția arătată. Un frunzar se mișcă din loc în loc... Aha! Acesta-i
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Cuprins de groază, se ridică în două picioare nechezând și sforăind cumplit!... Se zbate ca în fața unei fiare. Lanțul nu cedează! Dedodată se încordează ca un arc și cu toată puterea zvâcnește înainte... Căpăstrul îi zdrobește carnea de pe bot. O pocnitură scurtă și... se rostogolește în afara cercului de foc... se ridică fulgerător și țâșnește ca nebun galopând în neștire... Cu sângele șiroind din rana largă făcută de căpăstru pe bot aleargă... aleargă... Calcă pe bucata de lanț ce o târâie după
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-o de peretele pe care atârnau vreo trei icoane...In timp ce scotea plăcintele, nu știu cum o dat peste cociorvă și aceasta o început să alunece pe perete, până când...Trosc!!! Au sărit de pe laiță privind îngroziți spre locul de unde a venit pocnitura. Acolo, cele trei icoane zăceau făcute țăndări! ...„Asta îi sămn rău! Ii sămn rău!” a spus pețitoarea. „Nu! Asta adeverește că îi sâmbătă, Zoițo!” o răspuns Catrina, soacra mică... Unii dintre ascultători, cu ochii dilatați de groază, își făceau cruce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
urechile ciulite spre noi. „Să știi că diavolilor istora le place muzica.” - am zis eu în șoaptă. „Poate că le place sunetul de vioară” - a spus Stănică cel mic, smiorcăind încă după cobza lui. Goguță cânta de zor, dar o pocnitură însoțită de un piuit m-o făcut să înțeleg că o coardă o dat ortul popii. „Cântă Goguță! Cântă! Nu te opri!” l-am îndemnat eu. După un ceas bun, Goguță îndruga doar un cântec amărât... „Nu mai pot să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
eu, dar mare lucru nu ieșea. Am hârâit-o cât am putut mișca degetele; când au rămas țepene ca niște bețe, a început Goguță să chinuie singura coardă care i-o mai rămas. Si uite-așa, scârța-scârța, până când o nouă pocnitură m-o făcut să înțeleg că Goguță o mântuit-o cu cântatul. Nu mai avea nici o strună! Am încercat să tăcem și să-i ținem pe lupi la distanță cu focul. Dar de unde? Dihăniile au început să facă iar pași
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]