192 matches
-
bazinul Dunării, răspândindu se în Tracia și Peninsula Balcanică. Viticultura s-a extins și a dat producții al căror renume a depășit granițele și timpul numai acolo unde a găsit condiții prielnice de climă, sol și unde munca asiduă a podgorenilor a fost dublată de inteligență și pasiune. Dintre podgoriile celebre, în Antichitate se menționează - în Asia - cele din jurul Golfului Persic și de pe țărmul asiatic al Mării Mediterane. În Mesopotamia, via datează din mileniul al IV lea î.e.n., respectiv din epoca
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
are nici linie, nici formă, nici culoare. Cu intermitență și fără curajul unei intreprinderi adevărate 32 s-a stins în anonimat. Până în 1994 au mai apărut Oferta (1990), Obiectiv (minigazetă, 1991), Vocea Hușului (câteva numere, 1991), Păreri Tutovene (1992), Lysp (!), Podgoreanul, Liberalul, Monitorul oficial al județului Vaslui, Teleradioeveniment, Apollo ... Monitorul de Vaslui, "independent" dintr-o rețea cu o anumită politică, Director Irina Sadici, dar ziarist adevărat Cătălin Lența iar în devenire Viorel Oprea, Clara Bișoc și alții. Dintre cei care produc
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cluj și Iași. Este redactor la ziarul Flacăra Iașului și, din 1968, la ziarul Vremea nouă din Vaslui, până la pensionare. Colaborează cu versuri, schițe și epigrame la Albina, Tânărul scriitor, Cronica, Jurnalul de Vaslui, Meridianul. A fondat și condus publicația Podgoreanul din Vaslui. Printre membrii fondatori ai Cenaclului literar "Ion Iancu Lefter" și ai Cenaclului epigramiștilor vasluieni. Tipărește volume de proze scurte. SPIRIDON, Cassian - Maria, n. 9 aprilie 1950, Negre ști. Liceul Negrești apoi absolvent al Facultății de Mecanică, Iași. Colaborează
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
caracteristică personalității Sale, metode și procedee diferite, având în vedere natura cunoștințelor și individualitatea ascultătorilor Săi. În alegerea metodei, Mântuitorul ține seama de vârstă, de gradul de cultură, de profesia și de preocupările ascultătorilor Săi. Plugarilor le vorbește despre semănător; podgorenilor, despre lucrătorii viei; pescarilor, despre pescuitul minunat; lui Nicodim, care era erudit și curat cu inima, îi oferă o privire profundă în planul mântuirii chiar la începutul activității Sale. De asemenea, samarinencii, care avea un spirit activ, un suflet bun
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara viitoare pînea nu va rodi mult. Dacă primăvara iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie/faur], podgorenii se duc cu preot la vii, fac sfeștanie viilor, ca să fie roditoare și păzite de grindină și mană. Cînd iarna începe de cu vreme e semn de belșug. De ase menea, cînd tună de timpuriu. Se crede că este bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se toarce, coase, fierbe cămeși etc. joile, că bate piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
astfel chiar mai nocivă decât înșelarea, prin consecințele ei psihologice și sociale și prin rădăcinile ei istorice"146. În acest drum al transformării realității, al creării unei noi lumi, literatura poate să devină o piedică: "Urăsc uneori literatura, așa cum un podgorean ar putea urî vinul pentru insolența de a se socoti mesagerul în transcendent al viei, plătind vămile perfecțiunii cu adevărurile, uitate unul câte unul, ale butucilor"147. Poetica nouă pe care o promovează Ana Blandiana este, în consecință, o reiterare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 26, "Cuvântul acestor texte aparține ordinii evenimentelor și, implicit, al acțiunii și al intervenției; el se expune, deci, acelorași incertitudini, posibilități sau imposibilități, ca oricare alt gen de acțiune, acelorași exigențe, în orice caz: "Urăsc, uneori, literatura, așa cum un podgorean ar putea urî vinul, pentru insolența de a se socoti mesagerul în transcendent al viei, plătind vămile perfecțiunii cu adevărurile, uitate, unul câte unul, ale butucilor". (Ana Blandiana, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970, p. 112)". 101"Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
0 23,2 Miniș 11,9 5,7 23,8 Dăbuleni 9,5 4,5 NC Brezeanu, 1912 - „Deși nu dă un vin prea colorat, totuși poate fi considerată printre varietățile principale românești negre ca una din cele mai bune. Podgorenii din Nicorești o preferă altor varietăți, preferință ce se datorește calităților sale de producțiune, productivitate regulată și calitate. Dă un vin roșu cu un buchet deosebit și bine proporționat în elementele ce-l compun conținând 10-11, 6 vol % alcool.” Cadarcă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lunca Mureșului. Pentru ea, ca precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aici peste Mureș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marțea își scoate coșurile pline în piața unde se strâng la târgul din fiecare săptămână mureșenii și podgorenii, joia în locul în care vin bănățenii, sâmbăta e la Arad în piața cea mare unde se adună lume din șapte ținuturi. Românul, sârbul, ungurul sau neamțul e cel care o ajută ceas de ceas să-și crească copilașii, căci a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici a unei evidente "preocupări de situare în spațiu geografic" se materializează în opera literară într-o toponimie reală, mai frecventă decât una inventată. Realitatea "adusă" în creația sa din toposul natal identificabil cu ținutul zărăndean mai extins decât cel podgorean are vigoare, consistență și cauzalitate narativă. Cercetătorii consideră că reușita își găsește motivație "în amprenta pe care vârsta copilăriei și adolescenței o exercită asupra afectivității și capacității intuitive a adultului ispitit mai apoi spre intelectualizarea problematicii exterioare"181. Spațiul în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
culcare... „Nu știu cum, dar în seara asta mi-i mai somn ca altădată” - l-a auzit vorbind de unul singur pe hangiu. „Culcă-te, că azi ai alergat atâta! Ai fost și în târg... Și apoi mâine trebuie să mergi la podgoreanul cela din Miroslava, să vezi de un butoi cu vin” - i-a răspuns femeia. Au stins lumânarea și s-au culcat. Hangița n-a pus geană pe geană... Și cocoșul acela parcă nu mai cânta!... „Dacă o adormit somnorosul și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Iar 1612 a fost un an extraordinar pentru vin. Johannes Kepler - omul care și-a dat seama că planetele se mișcă pe traiectorii eliptice - și-a petrecut acel an privind în butoaie de vin, deoarece aflase că metodele folosite de podgoreni și dogari pentru a le estima mărimea erau extrem de primitive. Pentru a-i ajuta pe negustorii de vinuri, Kepler a spart butoaiele - în mintea lui - într-un număr infinit de bucăți infinit de mici și apoi le-a reasamblat pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
necesare sunt ele), un profet. Profetul de la Huși. Pentru că Dl. Theodor Codreanu, cu tot statutul său de critic literar și prozator, cu o bibliografie considerabile, continuă să-și ducă existența modestă de profesor de liceu la Huși, un orășel de podgoreni din estul tării, mai aproape de Prut decât de Dunăre, mai aproape de ruși decât de turci. Dar cunoscut și prin nașterea aici a lui Mihai Ralea, filosoful epicureu, care a revenit la casa lui "din vie" și după ce trecuse dintr-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la modă sau din cauza tradiției, ci se consumă din plăcere, sticle de vin fin, pe care știm să-l păstrăm, iar cunoștințele s-au diversificat într-un mod îmbucurător. (Spre marea noastră stupefacție, am întâlnit într-o zi la un podgorean din Madiranais un tânăr comisionar a cărui pivniță o depășea pe a noastră: în loc să-și piardă banii la cursele de cai, acest pasionat investea matur și cu perspicacitate în vinurile de calitate, câștigând la fiecare achiziție!). Astfel, o altă civilizație
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
broșuri, de cărți, de ghiduri, de emisiuni, de articole de bună purtare... . Mai rămâne să combatem multe tabieturi, multe rutine, să inspirăm mai ales compatrioților noștri noi curiozități pentru zone neglijate sau uitate, naționale sau din străinătate. Spre exemplu, unii podgoreni din sud-vest sau din Languedoc au realizat adevărate minuni în ultima vreme, de la Iroulégui până la valea superioară a râului Hérault, iar progresele decisive realizate în Franța în timpul ultimilor treizeci de ani au cucerit lumea întreagă, care ne oferă de acum
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
noului calendar creștin. În toată Europa, de altfel, de la solstițiul de iarnă la echinocțiul de primăvară, de la Crăciun la Paști, exista un timp al sărbătorilor care pregătea venirea primăverii. În decembrie începeau Dionisiile rustice, sau Dionisiile Mici, sărbători țărănești ale podgorenilor în cadrul cărora i se mulțumea zeului pentru recolta obținută. Ceremonia principală consta într-un cortegiu, însoțit de cântece și de dansuri, care ducea în procesiune un imens falus divinizat, simbol al fecundității pământului. În ianuarie aveau loc Leneenele, sau sărbătoarea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
trei zile, la sfârșitul lui februarie, se desfășurau Antesteriile 36. Primele două zile (numite "deschiderea urcioarelor" și a "cănilor") corespundeau episoadelor vinificării, în timp ce a treia zi (numită a "oalelor") ilustra rolul lui Dionisos în cadrul acestor mistere. În ziua "deschiderii urcioarelor", podgorenii destupau pentru prima oară butoaie mari făcute din pământ ars pentru a gusta vinul din recolta precedentă. Odată ce era apreciată calitatea vinului, podgorenii îl turnau în burdufuri pentru a-l duce la piață și a-l vinde în ziua următoare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a treia zi (numită a "oalelor") ilustra rolul lui Dionisos în cadrul acestor mistere. În ziua "deschiderii urcioarelor", podgorenii destupau pentru prima oară butoaie mari făcute din pământ ars pentru a gusta vinul din recolta precedentă. Odată ce era apreciată calitatea vinului, podgorenii îl turnau în burdufuri pentru a-l duce la piață și a-l vinde în ziua următoare, numită a "cănilor", când vierii sărbătoreau vânzarea vinului prin niște chefuri imense și prin concursuri de băut unde participanții trebuiau să bea cât
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de Valerius Probus) care ordona distrugerea viilor în toate provinciile romane și interzicea autohtonilor să planteze altele noi54. Principalele ținte ale acestor dispoziții au fost viticultura și comerțul cu vin din Italia. Galii au ocolit decizia imperială recurgând la un "podgorean de paie". Acesta, cetățean roman fiind, cumpăra fictiv de la un "provincial" un teren pe care-l planta cu vie. Apoi, dacă fondul viticol era productiv, îl "revindea" proprietarului inițial. În 212, edictul împăratului Caracalla (pe numele său adevărat Basinius, fiin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în care viețuiesc cam 10000 de monahi și 800 de mănăstiri feminine cu 20000 de monahii. Vinul și aspectul religios sunt strâns legate în spiritul așa-numiților "truditori ai viilor"91, așa cum o arată și devoțiunea lor față de toți sfinții podgoreni. În creștinismul medieval, toate breslele își alegeau un sfânt patron însărcinat cu protejarea lor. În timp ce, de obicei, un singur sfânt tutelar patrona ansamblul unei profesii, hagiografia catolică propune un număr impresionant de avocați ai vinului. E adevărat că data la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vegetativ, ceea ce presupune invocarea unei protecții speciale: astfel, spre exemplu, sfântul Vincent (diacon în Zaragoza, în Spania, martirizat în 304)92 era invocat la 22 ianuarie de către viticultorii francezi în așteptarea reînnoirii și urcării sevei; sfântului Werner sau Wernher 93, podgorenii germani (în special cei din Renania) îi cereau pe data de 19 aprilie o protecție contra înghețurilor tardive și îl rugau să le asigure o bună înflorire; de la sfântul Guy (numit de asemenea și sfântul Vitus: de la latinescul vitis, "viță-de-vie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mai ales cazul vinurilor italiene "îmbogățite" cu metanol), manifestări sociale, toate acestea au jalonat deceniile 1970 și 1980. Astfel, anul 1976 a reprezentat pentru Franța o culme în această privință: la 4 martie, la Montredon, un mic sat aproape de Narbonne, podgoreanul Émile Pouytès și comandantul CRS Joël Le Goff au fost împușcați în timpul unui schimb de focuri între manifestanți și forțele de ordine. În sectorul vitivinicol, dominat inițial de piața vinurilor de masă, primele reglementări comunitare autorizau practici (privitoare spre exemplu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
producția mondială. În total, media producției anuale de vin a fost stabilită la 270 196 000 hl pentru perioada 1992-1994 (255 740 000 hl în 1994). II. Comunitatea vinului Aceasta este în primul rând o comunitate intelectuală. Muncile și zilele podgorenilor, minunatele ore ale Domnului Viei sunt, de mii de ani, o sursă de inspirație în toate artele, mai ales în literatura franceză. Prin urmare, "trebuie să ne mai mirăm dacă în falanga discipolilor lui Platon îi regăsim pe cei al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
regăsim pe cei al căror nume strălucește pe frontispiciul Parnasului nostru: Villon, Rabelais, Ronsard, Molière, Vigny, Baudelaire și atâția alții?"139. E adevărat că, din punct de vedere cantitativ, puțini poeți și scriitori au cântat vița de vie, vinul sau podgorenii. Totuși, în secolul al XV-lea, François Villon a compus celebra Baladă a franc-băutorilor140 ca și cea dedicată Memoriei unui anumit Jehan Cotard ("Tătuța Noe, săditor de vie...") unde îl asimilează pe patriarhul biblic cu podgoreanul originar și consideră că
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]