161 matches
-
agățătoare”, lit. vieloti „a se răsuci, a se încâlci”, de rom. pleată, față de viță, șuviță, de alb. rruvan „vie”, germ. Rebe, „viță de vie, butuc de vie, lăstar”, fr. grappe „strugure”, de rom. lăstar, vlăstar, vrej, loază, alb. vresht „vie, podgorie”. Este de menționat și faptul că apa curgătoare este apă vie sau vioară, forme fără consoana lichidă, ca bios, vivus, živ. În legătură cu aceste forme stau cuvintele românești jivină, Jiu, Jijia, iar cu prezența lichidei, dar fără ideea de curgere, avem
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dali) tigositĭ „a apăsa, a strivi, a îndesa”, de fapt a ghigosi, în legătură cu care se află forma ghes „îndemn”. La aceste forme trebuie adăugat a țese (lat. texo, tego), tisa, nume de arbore cu lemnul tare și ușor de prelucrat. Podgorie este creație românească din elemente autohtone: podgorie. A se vedea pe de o parte pod/bal „(frunză) albă dedesubt”, iar pe de altă parte pri/gorie, pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
2013, p. 137). A avut o fiică pe nume Maria Micle Mălinescu, nu din căsătoria cu Eduard Gruber. Cursul vieții sale se întrerupe pe data de 29 septembrie 1937, la Iași, pe când se afla la locuința sa de vară din podgoria Bucium, colina Piscul Socolei. De numele Virginiei Micle este legată și soarta arhivei lui Ion Creangă. După moartea marelui povestitor, Tinca Vartic, femeia cu care a convețuit, ființă simplă și fără multă știință de carte, nu a fost conștientă de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
i se face gura pungă. E Bordeaux, pun pariu, se gândi ea, deși nu reuși să ghicească anul așa cum o făcea cu mai mult timp în urmă, când a petrecut șase luni în Franța, lucrând prin diverse restaurante și vizitând podgorii. Bordeaux n-a fost niciodată unul dintre vinurile ei favorite, dar în seara asta îi plăcea mult ce gust avea. Au stat de vorbă relaxați cât au băut sticla de vin, timp în care Emmy își imagina iminenta lor lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Pădurile României: probleme actuale și de viitor,, în: Pădurile noastre: ieri, astăzi, mâine Editura CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci, jud. Iași din decembrie 1996,, Drobeta T. Severin. Valeriu D. Cotea Și colab. ( 2005 ) ,, Podgoria Cotnari ,, Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
V., (2004), Gestionarea durabilă a pădurilor României. Silvologie III B, Editura Academiei Române, București. Giurgiu, V., (2000), Evoluția structurii pădurilor României după natura proprietății. Revista pădurilor, nr.1. Gugiuman I., Davidescu C. (1962) "Contribuții la studiul climatului și microclimatelor din zona Podgoriei Cotnari"; Iași. Gugiuman I., Pleșca Gh., Erhan El., Sănescu I. (1960) - "Unități climatice din partea de est a româniei"; Anale Șt. Univ. "Al. I. Cuza", secț.II, tom VI. Ianculescu, M., 2005, Perdelele forestiere de protecție în contextul majorării suprafeței pădurilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-a desfășurat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este foarte variat, pretându-se amplasării și cultivării unui sortiment foarte bogat și variat de plante indigene și exotice. Formele de relief sunt foarte accentuate, acest lucru datorându-se formei deosebit de expresive pe care o are bazinul hidrografic al pârâului Podgoria Copou, iar pe de altă parte, proceselor geologice, de alunecare și de prăbușire a terenului de pe versanți, fenomene care au avut loc în ultimul secol. Geomorfologia terenului este foarte variată, formată în urma procesului de eroziune, colmatare și alunecare de teren
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou se mai întâlnesc regosoluri, erodisoluri și enclave de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe. Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea imobilului, proprietate publică a statului, compus din construcții în suprafață construită de 304 mp, din care: suprafață utilă 239 mp și terenul aferent în suprafață de 1.200 mp, situat în satul Podgoria, comuna Tătaru, județul Prahova, din administrarea Ministerului Învățământului în administrarea Ministerului Culturii. Articolul 2 Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în
HOTĂRÂRE nr. 340 din 8 iulie 1997 privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, situat în judeţul Prahova, în administrarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118551_a_119880]
-
chiar de-o fi vreunul, n’am motiv de teamă că m’ar sorbi Însetat: cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, de astă dată voi ajunge precis o picătură de... vin, căci am nimerit În plină vestită podgorie. Iată despre ce am să bolborosesc, pe măsura metamorfozei. Vița e o migratoare care a plecat devreme de „acasă“, din jurul Mediteranei, În toate direcțiile. Firesc, căci nu e prea pretențioasă cu solul; În schimb, iubește căldura, așa că limita nordică a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
era eveniment destul de rar, nu ca acum, când fiece zi aduce pe tarabe stol de opuri puține bune, multe proaste. Sâmbătă, la Cotnari, s-a lansat o carte... grea. Mai întâi, la propriu: cântărește un kil două sute. Apoi, în esență: "Podgoria Cotnari", volum editat de Academia Română, se constituie într-un exemplu de tratare monografică exhaustivă, cum puține sunt în literatura științifică românească și, mă tem, încă mai puține vor avea șansa, în viitor, să ajungă la tipar, fiindcă o asemenea întreprindere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
impus o taxă grea asupra producției și au limitat plantările. De abia în 1978, odată cu instaurarea unui regim de liberă concurență s-a repus pe picioare sectorul viticol care s-a deschis către tehnologiile moderne și investitorii străini. În 1994, podgoriile chiliene acopereau 114 000 ha și produceau 3,6 milioane de hl, iar consumația per capita era, în 1992, de 29,50 l. Provenind din insula Madeira și din Azore, vița de vie a fost introdusă în Brazilia în 1532
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
momentul de față produs în principal de societățile din afara lumii viticole, care și-au arătat interesul pentru acest sector de activitate contribuind cu tehnicile lor industriale, la fel cum acele societăți financiare pariziene au exploatat din punct de vedere industrial podgoria meridională franceză. În concluzie, "degetul" ar fi pentru viitorul viei ceea a fost filoxera pentru trecutul ei. Într-o perioadă în care mulțumită oenologiei nu mai există ani viticoli grei, ci cantități grele de recolte, riscul unei producții standardizate se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vechi, cu aburi, viu colorat, ce amintesc de Începuturile vieții coloniale În această parte a lumii, la mijlocul secolului al XIX lea, numit Puffing Billy se trece prin zone Împădurite, munți cu cușme Înzăpezite și vegetație alpină, câmpii pustii, plaje curate, podgorii Îngrijite și localități pitorești, cu frumoase grădinițe În fața caselor, pline de flori multicolore, unde se poate bea liniștit un ceai aromat sau o cafea parfumată 436. Deși confortul din Puffing Billy este de secolul al XIX-lea (cu bănci de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Florea și Cioca Gheorghiță, cu domiciliul actual în Germania, 76275 Ettlingen, Burgerweg 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Dej nr. 7, bl. 93, ap. 1, județul Timiș. 226. Sattler Aurelian, născut la 8 ianuarie 1969 în localitatea Podgoria, județul Buzău, România, fiul lui Toader Valentin și Stanciu Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 89079 Ulm, Gogglingerstr. 63, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Zabrani nr. 2, județul Arad. 227. Thoma Ioan, născut la 1 ianuarie 1927 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
realiza prin lucrările de cadastru agricol. 19. Delimitarea arealelor viticole și a unităților teritoriale subordonate acestora se va realiza pe hărți și planuri cadastrale, în funcție de aria geografică, la scări diferite, după cum urmează: a) regiuni viticole, la scară 1:1000000; ... b) podgorii, la scară 1:100000; ... c) centre viticole și plaiuri viticole, la scară 1:10000 sau 1:50000. ... 20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza și se vor utiliza toate documentațiile grafice și scriptice obținute prin lucrările de introducere și
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2000 de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128352_a_129681]
-
realiza prin lucrările de cadastru agricol. 19. Delimitarea arealelor viticole și a unităților teritoriale subordonate acestora se va realiza pe hărți și planuri cadastrale, în funcție de aria geografică, la scări diferite, după cum urmează: a) regiuni viticole, la scară 1:1000000; ... b) podgorii, la scară 1:100000; ... c) centre viticole și plaiuri viticole, la scară 1:10000 sau 1:50000. ... 20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza și se vor utiliza toate documentațiile grafice și scriptice obținute prin lucrările de introducere și
ORDIN nr. 34 din 7 martie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128351_a_129680]
-
11 februarie 1973 în localitatea Curtici, județul Arad, România, fiica lui Covaci Demian și Rista Floarea, cu domiciliul actual în Franța, 03400 Yzeure, Le Plessis Bat C N 48. 21. Keki Piroska, apatrid, născută la 6 septembrie 1940 în localitatea Podgoria, județul Bihor, România, fiica lui Toth Zoltan și Deak Piroska, cu domiciliul actual în România, localitatea Oradea, str. Podgoria nr. 7, județul Bihor. 22. Dragancea Vergil, cetățean suedez, născut la 19 februarie 1933 în localitatea Perișor, județul Dolj, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 361 din 4 aprilie 2001 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133877_a_135206]
-
indiferent de deținătorii actuali sau viitori. ... Secțiunea a 3-a Înființarea, întreținerea și defrișarea plantațiilor viticole Articolul 9 (1) Lista soiurilor de viță-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol și direcție de producție, pe baza propunerilor făcute de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, și de asociațiile de producători. ... ------------- Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de litera q) a art. 57, Cap. IX din
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142087_a_143416]
-
cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că Grasa este un soi foarte vechi și, de ce nu, un soi d acic. Deși cel mai adesea numele podgoriei este legat de cel al lui Ștefan
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i s-au dedicat cele mai multe pagini începând cu cronicarii, istoricii, oamenii de știință, scriitorii și specialiștii (pe care îi vom prezenta împreună cu referirile lor la Cotnar i, în pa rtea a doua a acestei cărți. Moștenit de secole pe plaiurile podgoriei Cotnari, vinul obținut din soiul Grasă a stat la masă cu împărați, regi, demnitari, doamne și domnițe. Începând din anul 1873, vinurile de la Cotnari au obținut numeroase diplome, medalii și alte distincții la expozițiile naționale și intern aționale . „Vinul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un vin de înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate. Parfumul său deosebit, asemănător busuiocului , este c el care i-a inspirat pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]