2,904 matches
-
vecine dinspre nord - vest (în apropiere de satul Dolhești) și în cele din sud - vest (la Șchiopeni și Târzii). În perioadele următoare (perioada metalelor, Antichitate, Evul Mediu timpuriu), cu tot aportul uman al marilor migrații, populația din această zonă a Podișului Moldovei nu a crescut prea mult, iar repartiția teritorială a acesteia s-a menținut în limitele unui cadru foarte asemănător perioadei anterioare. În a doua parte a Evului Mediu (secolele XIV - XVIII), procesul de umanizare a acestei regiuni a cunoscut
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai activă legată de instalarea unei relative stabilități politice și a unei structuri economico-sociale caracteristice. Relativa izolare și disponibilul modest de teren cultivabil în condiții bune au permis rezistența, într-o proporție mult mai mare decât în alte zone ale Podișului Moldovei, a proprietății țărănești neaservite (răzășești), mai ales în regiunile cele mai puternic fragmentate. În perioada 1400 - 1544, când în Moldova a fost o oarecare stabilitate socială și economică (îndeosebi în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
târguri noi. De atunci datează, de exemplu, cele mai multe sate vechi din bazinul Lohanului și din aria proximă, respectiv depresiunea Huși: Epureni, Duda, Novaci, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești, ca și însuși târgul Huși. Între 1544 - 1829, menținerea populării acestei părți a Podișului Central Moldovenesc s-a desfășurat mai greu. La aceasta au contribuit, în primul rând, tătarii și armatele turcești. Se știe, de pildă,că încă de la 1484 armatele turcești au ocupat Cetatea Chilia și Cetatea Albă (Akerman), iar la 1544, odată cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de umanizare și în evoluția rețelei de așezări remarcabilă fiind moderarea dinamismului demografic, determinată de pierderile umane din cele două războaie mondiale, de anii de secetă și criză agrară. Ariile mai puțin populate anterior au înregistrat însă sporuri peste media Podișului Bârladului (exemplu în apropierea zonelor împădurite). Densitatea medie a populației a ajuns la o valoare de vârf în anul 1966, când s-a ridicat la 83,3 loc/km2. însă, ca și în secolul al XIX-lea, cea mai mare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
efectuarea unor reforme agrare ce au condus la o anumită presiune asupra echilibrului natural, și așa fragil, al acestei zone de silvostepă, cu excesivități climatice și hidrografice. Consecințele acestora pot fi urmărite nu numai în regiunea studiată, ci în tot Podișul Bârladului, constituind în bună măsură rezultatul unei practici agricole extensive, de slab randament, insuficient organizate și îndrumate. Ultima dintre reforme, cea din 1946, ale cărei urmări negative au fost accentuate de cea de după 1990, a dus și la o fărâmițare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1. Airinei Șt. Teritoriul României și tectonica plăcilor, Colecția „Știința pentru toți”, nr. 48, 1979. 2. Airinei Șt. Radiografia geofizică a subsolului României, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1980. 3. Băcăuanu V., Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al., Chiriac D. Podișul Moldovei. Natură, om, economie, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980. 4. Bojoi I. Dinamica peisajului geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Radiografia geofizică a subsolului României, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1980. 3. Băcăuanu V., Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al., Chiriac D. Podișul Moldovei. Natură, om, economie, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980. 4. Bojoi I. Dinamica peisajului geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
văzut, să fi auzit, să știe mai mult decît știa el. Se îndrepta spre cascadă. Auzi de departe vuietul căderii de apă: întîi ca un murmur surd, mai apoi amplificat, ca un tropot de cai sălbatici alergînd fără țintă peste podișuri nesfîrșite; pe măsură ce se apropia, tunetul ei ca de furtună dezlănțuită se transforma în urlet. Atît de aproape de cascadă nu ajunsese niciodată. Marele Arus le hotărîse clar: zona era cu desăvîrșire interzisă puilor. Lupino trebui să recunoască: poate curiozitatea de a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Iași - dinamici socio-demografico-economice I. Cadrul natural ca factor de influență în apariția și dezvoltarea așezărilor și pentru stabilitatea și continuitatea populației rusolipovenești în județul Iași. 1. Așezarea geografică a localităților supuse studiului Județul Iași este situat în nord-estul țării, în Podișul Moldovei, între râurile Siret și Prut, și este intersectat de paralela de 47° latitudine N ĂN de Țibana, N de Grozești) și de meridianul de 27° longitudine E ĂE de Ceplenița, Tg. Frumos). Populație ruso-lipovenească se găsește în numeroase așezări
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
socio-demografico-economice. Cu excepția Municipiului Iași, localitățile vizate se găsesc în jumătatea vestică a județului. - Orașul Târgu Frumos este situat în partea central-vestică a județului, în bazinul mijlociu al Bahluiețului și într-o zonă de contact a trei mari unități de relief: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Central-Modovenesc. - Municipiul Iași, reședința județului, este situat în sud-estul Câmpiei Moldovei, în apropierea graniței cu Republica Moldova, fiind străbătut de râul Bahlui. - Mai la nord de Târgu Frumos, în partea central-nordică a județului, în Câmpia Jijiei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
vizate se găsesc în jumătatea vestică a județului. - Orașul Târgu Frumos este situat în partea central-vestică a județului, în bazinul mijlociu al Bahluiețului și într-o zonă de contact a trei mari unități de relief: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Central-Modovenesc. - Municipiul Iași, reședința județului, este situat în sud-estul Câmpiei Moldovei, în apropierea graniței cu Republica Moldova, fiind străbătut de râul Bahlui. - Mai la nord de Târgu Frumos, în partea central-nordică a județului, în Câmpia Jijiei Inferioare și la o distanță
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și la o distanță de circa 45 kilometri de Municipiul Iași, se desfășoară teritoriul comunei Focuri. - Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei, este situat în nordvestul județului, pe terasele râului Siret, în partea de sud-est a Podișului Sucevei și la distanța de 87 kilometri față de Municipiul Iași și 15 kilometri de orașul Pașcani. - Tot în sud-estul Podișului Sucevei, dar în partea central-vestică a județului, pe valea râului Hărmănești și la o distanță de circa 20 kilometri față de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și rolul de reședință a comunei, este situat în nordvestul județului, pe terasele râului Siret, în partea de sud-est a Podișului Sucevei și la distanța de 87 kilometri față de Municipiul Iași și 15 kilometri de orașul Pașcani. - Tot în sud-estul Podișului Sucevei, dar în partea central-vestică a județului, pe valea râului Hărmănești și la o distanță de circa 20 kilometri față de orașele Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău, se găsește satul Todirești, reședința comunei cu același nume și din care mai fac
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nord-est și peste 500 metri în sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre valea largă a Siretului și Câmpia
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia Moldovei este prezentă în județul Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prezintă diferențe din punct de vedere al genezei, altitudinii, pantelor, atât de la N la S cât și de la V la E, în raport cu situarea în una sau alta din cele trei mari unități naturale, la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
punct de vedere al genezei, altitudinii, pantelor, atât de la N la S cât și de la V la E, în raport cu situarea în una sau alta din cele trei mari unități naturale, la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]