2,948 matches
-
petrecându-și basmalele peste ochi, se retrăgeau rușinoase. Singura soluție rămânea ca Spilka să se lapede de diavol, mergând de bunăvoie la felcer să scape de povară. Amărâtul asculta, tăcea, se lăsa bruftuluit, își cerea iertare, dar de renunțat la podoabă nici vorbă. "Mai bine mort!" Dar nici după capul lui nu se puteau lua. Speranța a dat-o proprietarul nostru, gospodin Gherasim Șutoțkin, un bătrân care, deși paralizat pe jumătate, scăpase cu viață mulțumită doctorului Benglas. Muscalul avusese o boală
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
o trezească. Pentru o clipă, se mulțumi să-i strângă rochia sub bărbie, ca un fular. Odată cu ea se strânse însă și combinezonul, spre mirarea muscalului care acum observă că, la înghesuială, cucoana nu rătăcise doar un pantof, ci și podoaba de chilot, plecat în lume fără să se-ntoarcă. Oare să nu poarte vara? Mâniat de ce-l poate aștepta a doua zi, îi trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără băgare de seamă -, păstrând doar combinezonul, perdea între
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
pe arii dintre cele mai diverse. Am invocat maneaua și succesul său fulminant la români. Includ în aceeași matrice atracția telenovelelor, a filmelor pornografice, a bricolajelor artizanale întâlnite la toate colțurile, a tapiseriilor cu Răpirea din Serai, a veșmintelor și podoabelor din plastic etc. Nu semnalez alcătuiri izolate, într-un sector sau registru al artei, ci exemplific un fenomen amplu, promovat abuziv, de unde decurge gravitatea situației. Revenind într-o sferă mai salubră; în definitiv, postmodernismul (neomodernismul) nu se separă de modernism
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
participare. Sfântul Grigorie avansează implicațiile ontologice ale acestui dar conferit insistând că nu ar fi corect să spunem că Dumnezeu „a dat” astfel de daruri umanității, ci că le-a împărțit (μετέδοκε) propriului chip, spunând că El a adăugat chipului podoaba corespunzătoare propriei Sale naturi: „Creatorul a dat vrednicie deosebită făpturii noastre prin aceea că, făcând-o după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri, însă despre cugetare și cunoaștere
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri, însă despre cugetare și cunoaștere nu putem spune propriu-zis că ni le-a dat de-a gata, ci ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Idem, Despre facerea omului, PSB, vol. 29, p. 30. footnote>. „Natura omului a fost realizată special pentru a putea fi participant (μέτοχον) la Bine”. Pentru Sfântul Grigorie, participarea umanității la
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a se vedea și Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare”, în: Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 9-10, p. 587. footnote>. Dumnezeu „... ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. IX, PSB, vol. 30, p. 30. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om arată vocația omului pentru nemurire; prin păcate, omul a devenit
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
exersându-se în bine, pentru a ajunge treptat la desăvârșirea pentru care a fost făcut. Părintele Stăniloae menționează că lumea, în starea ei primordială, era un Rai și o Biserică, al cărei preot era omul. Creația, lumea, cosmosul sunt o podoabă care mărturisesc despre perfecțiunea dumnezeiască și armonia ce conduce spre desăvârșirea divină. Tot universul, arată Părintele Profesor, este o uriașă muzică generală, formată din nenumăratele melodii ale părților, iar în om se reflectă această muzică în mod deosebit prin afectivitatea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cunoștința pătimașă a lucrurilor. Împărtășindu-se deci omul fără măsură de aceasta numai prin simțire, asemenea dobitoacelor necuvântătoare, și aflând prin experiență că împărtășirea de cele sensibile susține firea lui trupească și văzută, a părăsit frumusețea dumnezeiască, menită să alcătuiască podoaba lui spirituală și a socotit zidirea văzută drept dumnezeu, îndumnezeindo, datorită faptului că e de trebuință pentru susținerea trupului<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 31. footnote>. Omul trebuia să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ce lucru mare a făcut Hristos? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ce lucru mare a făcut Hristos? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ani a fost moară. Astăzi e-o fermă mică. Generații de morari și țărani francezi au trăit și murit între zidurile acestea. Dintre ei, mulți au fost călugări. Iubesc amintirea lor, ca a propriilor mei strămoși. Casa aceasta, zidurile, paturile, podoabele sunt omenești cum numai lucrurile țărănești pot fi. încă cred că omenia adevărată e la țară. Există o internațională autentică: aceea a țăranilor. Ceea ce iubesc la țărani este și admirabila lor lipsă de igienă. Igiena sterilizează; ne face moartea nefamiliară
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
Ioan Flora Unelte de obsidian, podoabe din scoici spondillus, fragmente de ceramică pictată, vase și care, mese și plăci votive, capac prosopomorfic din lut, cu chip de pisică, securi de piatră, securi de bronz, model de casă și ca o creastă de cocoș, străchini și cupe
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
străfulgerat, inexplicabil, de imaginea prințesei egiptene K., viețuind într-un coșciug vernil, aflat la Muzeul Vaticanului, de imaginea unghiilor ei mov, a cărnii lemnoase, a straielor ce n-au apucat încă să se facă lut), resturi de care și spade, podoabe de argint, pandantive de aur. Muma bătrână nu vrea să știe de nimic, crede că totu-i amăgire, că o ispitește Ciuma ce i-a răpus pe toți nouă feciorii, încât nu deschide decât după ce Voica își scoate inelul din
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
ce se Lovesc între ele Și de zbaterea arterelor, Feluritele arme mișcîndu-și Părțile cu greutate, Ca amorțite de frigul dimineții. Fluiere, cimbale, tobe Alcătuind o haită Ce mușcă lacom, Pînă la os Făptura cîntării. Alai oprit (de netăgăduit strălucirea de podoabă pe fiecare mîner sau coif, înscrisurile filigranate pe lame), O piedică pe această gleznă Uriașă, Pîrîul umflat De ploi, Un NU șoptit De bunul Dumnezeu. * Plecatul este Și el un prilej De tristețe De parcă iubirea N-ar recunoaște rotunjimea Pămîntului
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
și aflam la București, în apartamentul lui Florin Mugur. Aici am făcut cunoștință cu Norman Manea. Avea, încă de pe atunci, o alură de bufniță înțeleaptă, sprâncenele puternice parcă erau rama de sus a ochelarilor săi, fruntea, foarte înaltă, urca, în pofida podoabei capilare, fără șansa de a se opri prea curând. Vorbea potolit, aproape în șoaptă. Renunțase deja la "meseria de bază" (inginer) în favoarea literaturii, decizie la care nu se poate încumeta decât cel care crede în vocația sa mai mult decât
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
București, Ed. Muzeul Literaturii Române (poezie) l Daiana Cuibus, Introducere în logosul blagian, București, Ed. Biblioteca Metropolitană (critică literară) l Adrian Lăcătuș, Urmuz, Brașov, Ed. Aula (critică literară) l Andrei Peniuc, Un animal mic, Constanța, Ed. Pontica (poezie) l Virgil Podoabă, Între extreme, Cluj, Ed. Dacia (critică literară) l Constantin Popescu, Mesteci și respiri mai ușor, București, Ed. Cartea Românească (roman) l Cătălin Teutișan, Fețele textului, Ed. Limes ( critică literară) l Eugenia }arălungă, Mici unități de percepție, București, Ed. Muzeul Literaturii
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
la sfîrșitul lungii și sinistrei paranteze comuniste, și nu fără ceva din acea melancolie care-mi aduce aminte de definiția baudelaireană a frumuseții: "Nu pretind că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe cînd Melancolia e, ca să zic așa, însoțitoarea ei ilustră, pînă într-acolo încît nu pot concepe...un tip de Frumusețe din care să lipsească Nefericirea..." Ceea ce poate constitui o consolare pentru un estetician al umbrei
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
apă stătută. Dispăruseră arbuștii de leandru sădiți de o parte și de alta a lacurilor moarte. Dispăruse și stratul cu flori de sezon, dispuse într-un aranjament care încînta privirile vizitatorilor pe vremea copilăriei mele. Pășeam parcă într-un cimitir. Podoaba stațiunii, care era hotelul zidit în stil baroc, părea surpat. Măreția lui era vestejită de trecerea anilor, pe care edilii nu s-au străduit să o elimine. Un grup de muncitori se străduiau să înlocuiască plăcile deteriorate ale pavimentului largei
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
scurt acum 1an și ceva și nu aș mai face-o vreodată!Domnul G probabil e un gay frustrat care donează banii aceștia ca să-i convingă pe ceilalti că femeile nu sunt mai frumoase decât gay și că doar anumite podoabe cum ar fi părul lung le fac mai atrăgătoare! și dacă fetele cu pricina ar ști că ceea ce obține “misteriosul domn G” este satisfacerea unor fantasme sexuale sadice ar mai participa la campania să de binefaceri? altfel spus, este prostituția
Scurt pentru o cauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82571_a_83896]
-
necesare deoarece ne ajută să ne știm locul în lume. Vorbele sunt goale, istoria răsună. Dar asta nu înseamnă că ultima sută de ani ne etichetează. Chiar dacă unele alegeri diplomatic-o-militare au fost greșite, nu înseamnă că nu avem și noi podoabele noastre. Când noi “persecutam” turci pentru năvălirea lor în Europa, englezii “persecutau” alte popoare doar pentru că aveau bunuri și nu le vorbeau limba. Diferența dintre noi și ei este că ei s-au respectat, noi am plecat capul. Respectul se
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
mângâierea nepierdută Și regăsindu-și puterea. Se așează totul în genunchi și în văzduh, Preaplinul râde ciobului de stea Ce i-a căzut în palmă. Dinspre lucrurile necreate contemplă Viul cuvintele. Grădina se visează acoperită De fulgi primăvăratici. Luciul de pe podoabe se cojește Și din nou intră în coaja sa Cu o strălucire mai arsă ce în gândul Lui Dumnezeu clocotește. 2 Fereastra se uită la universul căzut jos, Nici un copac, numai sângeroasa rațiune. Și asta din clipa când mi s-
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
trezi să te țin în brațe, așa cum făceam cînd te luam de sub duș, trup în care intram mistuit ca în flăcări cămașa lui Nessus, un pot de arginți lustruiți de degetele care au alergat peste sănii tăi ca peste niște podoabe ascunse, un fluviu albind de secetă ca-n pat absența atît de vie a trupului tău; un abur amar de cafea, un amiros ușor de femeie, un clinchet de vase în bucătărie, un val de arome - ciorbe, fripturi, usturoi, busuioc
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
-n zare se târăște-un ciot de cântec fără lumânare balamaua lumii noastre scârțâie de vești Criste - au rămas pe garduri gargare popești nu mai știu citi în stele - nici măcar în stânci Maica Lumii - umilită - a căzut în brânci: rugăciuni - podoaba scârnei - vomitate-n zori cruci de ipocrită soartă ies de sub urdori pân' și rău-i gol de rosturi și scârbit de farduri: „bine” - bărbierit de raze și-mpuțit de narduri... histrionii duc solia Minciunii Supreme ...rănit Criste - simți în coasta
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
la rândul lor să intoneze aceleași cântece, în limbi diferite. A urmat un moment absolut răvășitor. Câțiva soldați germani au ieșit neînarmați și s-au îndreptat spre pozițiile inamice cântând și ducând cu ei brăduți sau crengi de brad purtând podoabe și lumini de Crăciun. Tabăra, inamica până ieri, azi era cuprinsă de aceeasi sfințenie a Sărbătorii Crăciunului și au răspuns întinzându-le mâinile, la început cu precauție, dar apoi cu o călduroasă fraternitate, într-un acord tacit să nu tragă
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
v. Cap. 1 Dacii, subcap. Nume de persoane). De altfel, vechii pelasgi sau hiperboreeni sau arimini erau renumiți pentru bogățiile lor în vite, dar și în aur și pietre prețioase: „Aici se găseau legendarii arimaspi, de pe ale căror plete străluceau podoabele de aur și de pietre scumpe - auroque ligatas substringes, Arimaspe, comas” (Lucan, Phars. III. 278-279). Descoperirile arheologice au confirmat scrierile autorilor antici, în Bulgaria de azi și în Ardeal mai ales, dar și în celelalte regiuni sud-est europene fiind descoperite
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]