91 matches
-
molidișuri podzolic, II 130 6/- Montan de molidișuri Pm, brun podzolic-podzol brun edafic submijlociu-mijlociu, cu Hylocomium. 2.3.1.4. Montan de molidișuri Pm, brun podzolic-podzol brun edafic submijlociu-mijlociu, cu Hylocomium 2.3.1.1. Montan de molidișuri podzolic, III 131 7/- Montan de molidișuri Pi, podzol edafic mic cu Hylocomium ș.a. mușchi verzi. 2.3.1.5. Montan de molidișuri Pi, podzol edafic mic cu Hylocomium ș.a. mușchi verzi. 3. ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI (FM2) 3.1.1.0. Montan de amestecuri stâncărie neproductivă 3.1.2.0. Montan de amestecuri stâncărie și eroziune excesivă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
submijlociu-mijlociu, cu Hylocomium. 2.3.1.4. Montan de molidișuri Pm, brun podzolic-podzol brun edafic submijlociu-mijlociu, cu Hylocomium 2.3.1.1. Montan de molidișuri podzolic, III 131 7/- Montan de molidișuri Pi, podzol edafic mic cu Hylocomium ș.a. mușchi verzi. 2.3.1.5. Montan de molidișuri Pi, podzol edafic mic cu Hylocomium ș.a. mușchi verzi. 3. ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI (FM2) 3.1.1.0. Montan de amestecuri stâncărie neproductivă 3.1.2.0. Montan de amestecuri stâncărie și eroziune excesivă 187 14/3.1.2.0. Montan de amestecuri < Pi, stâncărie și eroziune excesivă. 3.1.2.0. Montan de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
II 185 12/3.2.2.0. Montan de amestecuri Ps(m), rendzinic, edafic mijlociu și mare, cu Asperula-Dentaria. 3.2.2.0. Montan de amestecuri Ps, rendzinic edafic mare , cu Asperula-Dentaria. 3.2.2.1. Montan de amestecuri Pm, rendzinic edafic mijlociu , cu Asperula-Dentaria. 3.3.1.0. Montan de amestecuri cu podzol, I 3.3.1.1. Montan de amestec podzolic, III 182 9/3.3.1.1. Montan de amestecuri Pi podzolic edafic mic, cu Vaccinium și alte acidofile. 3.3.1.1. Montan de amestecuri Pi podzolic edafic mic cu Vaccinium și alte acidofile. 3.3.1.2. Montan de amestec podzolic, II
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sessiliflorae festucetosa heterophyllae) 5 14.1 Gorunet de platou cu sol greu (m). 5 14.2 Gorunet pe sol greu de productivitate inferioară (i) 5 15 Gorunete cu floră acidofilă (Querceta sessiliflorae luzuletosa) 5 15.2 Gorunet cu floră acidofilă și hidrofită pe podzoluri acidificate cu pseudogleic (m) 5 15.1 Gorunet cu Luzula luzuloides (i) 5 15.3 Gorunet cu arbuști pitici acidofili (i). 5 16 Gorunete termofile (Querceta sessiliflorae subtermophilia) 5 16.1 Gorunet normal cu cărpiniță (m) - 5 16.2 Gorunet cu cărpiniță de productivitate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
acestor terenuri (cap 3.8). Regiuni de munți înalți din partea superioară a subzonei molidului și din subalpin (Sa și parte din etajul FMo3) GRUPA STAȚIONALĂ G.S -1 Terenuri cu eroziune slabă pâna la puternică (e0...e2), cu soluri zonale (districambosoluri, prepodzoluri, podzoluri, ș.a.), moderat profunde și profunde (peste 75cm), formate de regulă pe roci acide (TSD: EA5V). Tipuri de vegetație: 1AE1: Plantații de rășinoase, amestec de molid și larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
degradare Tip de stațiune Tipuri de vegetație Compoziții de împădurire Schema de plantare Tehnici de împădurire Desimea Completări Întrețineri I. TERENURI ERODATE / E Sa și FMo3 1 Terenuri cu eroziune slabă pâna la puternică (e0...e2), cu soluri zonale (districambosoluri, prepodzoluri, podzoluri, ș.a), moderat profunde și profunde (peste 75cm), formate de regulă pe roci acide E A 5 V 1AE1 a.60Mo40La (în partea superioară a molidului, pe versanți și în declivități) benzi pure alterne, late de 15 m, perpendiculare pe direcția vânturilor
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile. ... – În regiunea montană de sud (M. Șureanu), unde domină șisturile cristaline, se poate urmări o clară etajare, pe verticală, începând cu solurile brune acide, la altitudini joase și continuând cu soluri brune podzolice și podzoluri humico-feriiluviale la altitudini mari. ... – În regiunea montană de nord-vest (M. Trascău și M. Bihor) datorită constituției mai variate de roci, învelișul de sol este mai eterogen; pe lângă solurile brune acide și brune podzolice apar și soluri argilo- iluviale brune
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
înalte Leu-Rotunda și Sălcuța-Drănic; luvisoluri (preluvosoluri) în Piemontul Getic, în Câmpia Olteniei, în zona Subcarpaților Getici și a munților cu altitudini mijlocii Vâlcan, Cernei, Godeanu; cambisoluri (districambosoluri) în regiunea montană de la 800-1000 m altitudine până la 1800-2000 m; spodisoluri (podzoluri) întâlnite în Munții Retezat și Parâng; salsodisoluri (solonceacuri); hidrisoluri (lăcoviști); histisoluri (turbosoluri); protisoluri (psamosoluri). Pătura de sol este supusă eroziunii sub acțiunea agenților externi. Intensitatea procesului de eroziune diferă de la o regiune la alta, în funcție de condițiile naturale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
din roci eruptive (vulcanice), metamorfice, mai puțin sedimentare, cu predominarea celor acide, foarte acide și intermediare, cu deosebire șisturi cristaline clorito-sericitoase și diverse gresii; substraturi calcaroase, obișnuit pe versanți umbriți și către funduri de văi. Soluri podzolice cu humus brut (podzoluri brune, podzoluri humico-feriiluviale, frecvent turboase, podzolice secundare, rar humicosilicatice podzolice), oligobazice și extrem oligobazice, superficiale și mijlociu profunde, slab- și semischeletice, nisipoase și nisipo-lutoase, cu volum edafic submijlociu și mic. Bonitate inferioară pentru molid. Montan de molidișuri, Bm, brun, edafic
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
eruptive (vulcanice), metamorfice, mai puțin sedimentare, cu predominarea celor acide, foarte acide și intermediare, cu deosebire șisturi cristaline clorito-sericitoase și diverse gresii; substraturi calcaroase, obișnuit pe versanți umbriți și către funduri de văi. Soluri podzolice cu humus brut (podzoluri brune, podzoluri humico-feriiluviale, frecvent turboase, podzolice secundare, rar humicosilicatice podzolice), oligobazice și extrem oligobazice, superficiale și mijlociu profunde, slab- și semischeletice, nisipoase și nisipo-lutoase, cu volum edafic submijlociu și mic. Bonitate inferioară pentru molid. Montan de molidișuri, Bm, brun, edafic submijlociu, cu
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
culmi late, frecvent cu ruptura de pantă și apariții de stânci. Necondiționat litologic, dar obișnuit pe depozite subțiri grosiere, provenite din șisturi cristaline și roci eruptive intermediare și acide, mai rar de fliș. Soluri brune podzolice și criptopodzolice, mai rar podzoluri brune, oligobazice, cu moder tipic sau grosier (spre humus brut), mijlociu profunde sau superficiale, nisipo-lutoase, luto-argiloase, mai rar lutoase, divers (până la excesiv) scheletice, cu volum edafic mic. T.II, H.II, Ue2-1. Bonitate inferioară pentru toate speciile, chiar subinferioară pentru fag
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
din punct de vedere pedologic. În zona studiată se regăsesc tipuri de sol aparținând următoarelor clase sol: cambisoluri, spodisoluri și protisoluri. Tabelul 6 - Tipurile de sol la nivelul sitului Nr Cod SRTS Tip sol Suprafața [ha] 1 EPti+PDti Prepodzoluri și podzoluri 0,08 2 DCti Districambosoluri 142,19 3 DCti+LS Districambosoluri și litosoluri 77,88 Solurile prezente în perimetrul ariilor naturale protejate sunt soluri relativ puțin evoluate, formate în condiții de drenaj bun. Clima umedă determină o intensă spălare și debazificare a materialului
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
nici cromatic, cu acumulare redusă de humus în orizontul A, cu însușiri fizice relativ bune și însușiri chimice și biochimice bune până la mediocre. ... b. Clasa spodisoluri Tipurile de sol din această clasă, regăsite în zona studiată, sunt: prepodzol și podzol. Spodisolurile sunt soluri bine diferențiate. Tabelul nr. 10. Clasificarea solurilor la nivel de clasă și tip Clasa de sol Orizontul sau proprietățile Tipuri genetice de sol Simbol Denumire Simbol Denumire SPO Spodisoluri Orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
culoare cenușie negricioasă (Cambisoluri: Eutricambosolurile -EC și Districambosolurile - DC), formate sub pătura ierburilor de pajiști alpine. Solurile de pajiști alpine și cele podzolice sunt dispuse pe o fâșie continuă în lungul crestei Făgărașului, insular pe culmea principală a Iezerului. Urmează, podzolurile și solurile podzolice brune, care ocupă suprafețe întinse. Pe un areal larg se întind solurile brune acide, specifice pajiștilor subalpine. În etajul pădurilor de rășinoase și de amestec cu fag, solurile devin mai evoluate, având un profil mai profund și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
preluvosoluri - pe înălțimile Bucegilor; ... – orizont subțire, bogat în substanțe organice, care trece spre bază, într-un orizont bogat în materiale provenite din degradarea și alterarea rocilor - peste 1.800 - 170 m altitudine; ... – solurile podzolice și districambosoluri - sub 1.600 - 1.700 m altitudine; ... – podzoluri, faeoziomuri clinogleice, faeoziom tipic, regosoluri, luvosoluri albice - în regiunea dealurilor; ... – cernoziomuri algice și cernoziomuri gleice - la poalele dealurilor; ... – rendzine și soluri aluviale - la câmpie. ... La nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița se disting următoarele unități zonale bioclimatice: – Habitate de pădure: ( ) etajul subalpin
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu tipurile prepodzol (EP) și podzol (PD); umbrisolurilor (UMB) cu tipurile nigrosol (NS) și humosiosol (HS); andisolurilor (AND) cu andosoluri (AN); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) și stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu solonețuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Lacurile sunt rare în cuprinsul Călimanului, ele fiind reprezentate prin Iezerul Rețitiș, lac de baraj natural de unde își adună izvoarele pârâul Puturosu. ... 2.4. Pedologie Sub pătura de vegetație ierboasă și de ericacee atașată subalpinului și alpinului, apar litosolurile sau podzolurile cu caracter litic. Acestea sunt superficiale, cu grosimi de 8-25 cm rar mai profunde, dar suficient de permeabile, cu bun coeficient pentru aer și apă, calități pretabile faciesului vegetal care se răsfrâng asupra conformației de ansamblu a peisajelor locale. Podzolirea
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
pH moderat acid în jur de 5 și saturare în baze V<30%. Sub pădurile de molid, amestec fag și molid și sub pajiștile de platou, formațiuni vegetale satisfăcând inclusiv spațiul calderei, sunt întâlnite districambosoluri din clasa cambisolurilor, prepodzoluri dar și podzoluri humico-feriiluviale din clasa spodisolurilor, primele două cu caracter andic. Moderat acide cu pH de 4,5-5,2, cu humus slab-moderat până la valori mari cantitativ, în medie de 26,6 %, dar cu ecart larg de la 6,2-46,7 %, valorile superioare aparținând brunelor podzolice andice
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
dolomite la zi 1258.17 7.33 9 Cambisoluri, Protisoluri Districambosoluri și litosoluri Cambisoluri districe și litosoluri 4161.05 24.24 10 Cambisoluri, Protisoluri Districambosoluri, litosoluri și stâncărie Cambisoluri cromice, litosoluri și stâncărie 231.61 1.34 11 Cambisoluri, Spodisoluri Districambosoluri și prepodzoluri Cambisoluri districe și podzoluri cambice 146.45 0.85 Tabel 9. Soluri minerale condiționate de climatul temperat continental (moderat sau excesiv) Nr. Clase soluri SRTS 2003 Tipuri soluri SRTS 2003 Sistemul FAO/UNESCO Supr. (ha) Procente % 1 Cernisoluri, Antrisoluri Faeoziomuri stagnice și erodosoluri Faeoziomuri stagnice și erodisoluri
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Luvisoluri albice pseudogleizate 353.58 2.06 3 Luvisoluri Luvosoluri (inclusiv slab luvice) Luvisoluri haplice (inclusiv slab luvice) 178.60 1.04 4 Luvisoluri Luvosoluri pseudogleizate și luvosoluri albice pseudogleizate Luvisoluri haplice pseudogleizate și luvisoluri albice pseudogleizate 205.22 1.19 5 Spodisoluri, Protisoluri Prepodzoluri și podzoluri (local litosoluri și stâncărie) Podzoluri cambice și pozoluri haplice (local litosoluri și stâncărie) 65.37 0.38 ... 2.5. Clima Aria avifaunistică R0SPA0115 se situează în climatul temperat continental cu ușoare influențe oceanice, caracteristic regiunilor vestice și centrale ale României (Sandu et al.
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
respectiv Câmpia Burnazului și a Călmățuiului fiind alcătuită din depozite exclusiv cuaternare (loess și lehm loessoid) cu grosimi mari. ... Solurile predominante în spațiul hidrografic Argeș-Vedea se diferențiază în funcție de altitudine și anume: – prepodzoluri (EP) - zone peste 2.200 m altitudine; ... – podzoluri (PD) - zone până la 1.200 m altitudine; ... – podzoluri (PD), districambosoluri (DC) și preluvosoluri (EL) - zone la cca. 1.000 m altitudine; ... – preluvosoluri (EL) și lusosoluri (LV), eutricambosoluri (EC) - zone la 500 m altitudine. ... Alte tipuri de soluri ce se regăsesc de-
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
din depozite exclusiv cuaternare (loess și lehm loessoid) cu grosimi mari. ... Solurile predominante în spațiul hidrografic Argeș-Vedea se diferențiază în funcție de altitudine și anume: – prepodzoluri (EP) - zone peste 2.200 m altitudine; ... – podzoluri (PD) - zone până la 1.200 m altitudine; ... – podzoluri (PD), districambosoluri (DC) și preluvosoluri (EL) - zone la cca. 1.000 m altitudine; ... – preluvosoluri (EL) și lusosoluri (LV), eutricambosoluri (EC) - zone la 500 m altitudine. ... Alte tipuri de soluri ce se regăsesc de-a lungul spațiului hidrografic Argeș-Vedea: – luvisoluri (LUV) - preluvosoluri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
altitudinea minimă 77 m). ... – Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. ... Solurile din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume: – soluri schelete și podzoluri de locuri înalte - pe înălțimile munților; ... – podzoluri, soluri brune sau brun roșcate - în zona deluroasă; ... – soluri aluviale - în depresiuni; ... – cu exces de apă la suprafață și în masa lor - la câmpia joasă; ... – soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii - pe formele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. ... Solurile din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume: – soluri schelete și podzoluri de locuri înalte - pe înălțimile munților; ... – podzoluri, soluri brune sau brun roșcate - în zona deluroasă; ... – soluri aluviale - în depresiuni; ... – cu exces de apă la suprafață și în masa lor - la câmpia joasă; ... – soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii - pe formele ridicate ale câmpiei joase. ... Din punct de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale din luncile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]