450 matches
-
mai apoi, „locale”) care intervin prin replici și se manifestă monologic ori dialogic. Poetul montează nu numai povestea, istoria, amintirea unui personaj, ci și felul în care el însuși o procesează discursiv. La fel de important ca istorisirea (ce pretinde un spațiu poematic mai extins) este setul de manifestări, gesturi, ticuri, schime expus de personajul care istorisește (sub ochii cititorului și în mîinile unui excepțional dramaturg). Nu întîmplător, deci, Pe front e o istorisire în istorisire, poezia marcînd în prima strofă cadrul autorului
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
pe care nu îl trage nimeni” (pp. 36-37). Foarte simplu spus: Lucian Vasiliu a căzut victimă criticii literare „de poezie”, gata să exulte în fața discursului filozoficoid și să gloseze în termeni și ei filozoficoizi pe marginea lui. Or, traseul său poematic e, în mod natural, unul care întâi își edifică un inventar conceptual (mergând de la jocuri de limbaj până la raccourci-uri intertextuale) pentru ca abia apoi să-și măsoare pașii până în zonele adâncimilor transcendente. Atunci, Vasiliu evaluează de șapte ori și taie de
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
Breslau,Bea când ți-e sete Dâmbovița, să-ți pierzi suflarea și ființa,Boul, vițeii se ajută, Casa ... XXI. BORIS MARIAN - CUI APARȚINE PAUL CELAN?, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016. Unul dintre ciclurile poematice ale lui Paul Celan poartă titlul „Niemandrose”, adică „randafirul nimănui”, volum apărut și în românește, în 2007, la Editura „Samuel Tastet”, traducerea fiind semnată de Nora Iuga. Firea tragică a poetului a purtat două amprente „autoînvinovățirea” pentru că nu a fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
femeie de cultură germană, cu înclinații literare, care i-a deschis gustul pentru literatura în care avea să se afirme drept unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX. După bacalaureatul de la Cernăuți, ... Citește mai mult Unul dintre ciclurile poematice ale lui Paul Celan poartă titlul „Niemandrose”, adică „randafirul nimănui”, volum apărut și în românește, în 2007, la Editura „Samuel Tastet”, traducerea fiind semnată de Nora Iuga. Firea tragică a poetului a purtat două amprente „autoînvinovățirea” pentru că nu a fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
de papagal orbitor au zburat în miez de toamnă spre Göteborg, ca să se înfrupte din alt cașcaval. Se tot cred repere valorice și morale, cînd, în realitate, unii merg pe mîna pornografiei și a limbajului decadent, alții au închinat ode poematice comunismului sau au făcut ciocul mic din lașitate. Mărturie? „Floarea darurilor” - volum omagial unicat de poezii-manuscris, dedicate fostului președinte Nicolae Ceaușescu de către 262 de poeți. Încîntător!, de ce nu? Actualul președinte nu va pupa așa ceva! Ciorile înșirate pe gard nu s-
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
zâmbet lângă plâns“. Cartea are două părți, fiecare cuprinzând capitole cu anumite denumiri, din care nu lipsește cuvântul „insulă”, acel întreg înconjurat de o altă formă a întregului, caracterizat printr- o specificitate proprie. Romanul glisează între poemul prozodic și proza poematică cu elemente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
Aceste adevăruri le-a surprins Gottfried Benn cu ani în urmă, afirmând că: „... nu există poezie mare care să nu fie expresia unică, inimitabilă, a unui cutremur sufletesc”. Competenta prefață și prezentare a volumului, semnată de Daniel Marian, dezvăluie calitățile poematice și profunzimile ideatice ale poeziilor: „Acest «déjà vu» croit de Ileana-Lucia Floran, pentru a fi trăit, e un alt fel de a păcăli efemerul, un balans între a fost/ n-a fost și va fi sau nu va mai fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
unui crez hedonistic ("crede/ că-n afara eului totu-i calp totu-i străin" - Inocenția 2 etc.), suprapunerea planurilor real și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat, populat cu apariții parodice, aluziv și hermeneutic, profund propice poeziei. Componentele primului ciclu poematic (intitulat mesaje urgente din Inocenția) sunt, cel mai adesea, monotone, terne, apoetice, ca și când discursul, deocamdată unul prozastic, s-ar porni cu greu. Există aici și o tramă narativă, cea a eforturilor edililor față cu inundațiile, totul transpus în "mitologicale" brumate
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
apuc să trăiesc zece ani, despre ele". De bună seamă, sunt acestea mai mult mărturisiri... Nichita Stănescu îi elogiază pe înaintași (Cartea de recitire) ca Eminescu în Epigonii, numai că el nu socotește pe urmași drept epigoni și-i recitește poematic. El însuși, Nichita, se declară părtaș la această "dimineață a poeților": "Eu aparțin generației lui Cârlova", una întemeietoare și plină de însuflețire. E o replică la sincronismul lovinescian, care e just, inclusiv teoria "mutației valorilor", dar din punctul de vedere
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
împărat (1974). în studiul stilistic Poetica Mioriței, polemică indirectă cu prea stăruitoarele studii asupra genezei, circulației și tipologiei baladei și colindei cu aceeași temă, interesul autorului se îndreaptă spre mecanismul retorico-ficțional al celebrei cântări, spre modelele formante, ritualistic (colinda) și poematic (balada). Și după ce Premiul Herder i-a adus autorului recunoașterea pe plan european, el a socotit că trebuie să se adreseze în continuare și specialiștilor străini, mărturie stând volumul Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum in europäischen Kontext, tradus
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
seamă și ascultătorilor. Fr. Narboni este autorul unei interesante compoziții, cu un titlul și el interesant și incitant, Embarquement pour l autre la - creație originală ECO 1012 -. Titlul, tradus pe românește este Îmbarcare pentru lumea de dincolo. Avem aici structuri poematice intersectate de transfigurări, de sonorități în contraste puternice, de personalizări ale fiecărui timbru orchestral. P. A. Carpy în Brulures, - Arsuri - creație originală ECO 2012 - instituie un climat sonor din componentele unei texturi cu elemente divers situate și integrate în episoade care
Muzică de azi... by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84207_a_85532]
-
percepea autenticitatea expresiei românești, acum, după patru decenii, descoperim modernitatea creatoare, neuzată de timp. Epitaf, 1989 este ultima lucrare simfonică semnată de Vasile Spătărelu, versiune finală din anul 2002 a lucrării Pro memoria - Meditații la Enescu III (1996). Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un complex de acumulare și detentă tensional-sonoră exprimată la nivelul fiecărui parametru, de la progresia agogică la densitatea orchestrală. „Împrumuturile” enesciene nu sunt la vedere, doar libertatea pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
la valori din Europa contemporană, ci prin invocarea unor posibile modele de scriitori români europeni. La fel se va întâmpla și cu apărarea de acuza de estetism: I. Negoițescu va releva faptul că "poeții Cercului au înclinat spre un conținutism poematic, spre clarificarea ideii poetice. Și chiar spre a sta cât mai departe de formalismul atât de steril, ce a urmat epocii bogate a lui Arghezi, Barbu, Bacovia, Blaga, Philippide, Pillat, Baltazar, poeții Cercului s-au dedat la un gen mai
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
faciale, a ochilor în special, a epidermei, a gesturilor sub imperiul unor boli ireversibile, dar și a peisajului, a luminii cu efecte magice), mai pe scurt printr-o scriitură ce îngemănează rigoarea, imaginea vivantă, aforismul memorabil, descrierea matematică și totodată poematică, investigația psihologică. (Re)întâlnirea celor două personaje, a bărbatului și a femeii, poate fi localizată oriunde în România sau în Europa, oricum într-o stațiune de munte (la Davos sau la Predeal). Femeia narator este și protagonistul cărții, nu numai
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
transpuse în narațiuni captivante. Lirismul amintirii se unește cu eseul psihologic și sociologic într-o proză care aici suferă de pe urma traducerii ulterioare a textelor scrise în limba franceză. Același lucru se petrece și cu Cântarea României, într-un alt registru, poematic. Dar, firește, performanțele stilistice pot fi mai bine evaluate în scrierile cu limbă română, cea atât de mult prețuită de Russo.
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
autobiografic The Flight of Andrei Cosmin, care va apărea la Londra, 1972. Nu se găsea la prima ei operă literară, mai publicase o serie de poeme în proză în revista "Gândirea" și mai lăsase în țară un ciclu de povestiri poematice din adolescență, intitulate Fata cocorilor și un roman Zilnic începe viața, în manuscris, și confiscat de Securitate, ca și în așteptarea ceasului de apoi al lui Dinu Pillat. Oricât ar fi fost de modestă, Pia era conștientă de talentul ei
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
de la caracterul romantic digresiv și adițional Ăscrierile de început), la acel obiectiv, sobru și tinzând mai ales spre exactitate decât spre culoare, volutele ample ale expresiei lirice din primele scrieri ale autoarei indică zăgazurile de până atunci. De aici aerul poematic al stilului și frecvența procedeelor retorice, scriitoarea mizând mai mult pe discursiv decât pe sugestie, deși începuturile ei stau indiscutabil în strânsă legatură cu epoca de înflorire a poeziei noastre simboliste. Intențiile Hortensiei Papadat Bengescu merg însă mai curând spre
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
liberă a unei intelectualități ostentative. Aglomerarea de notații, acel balastru literar, sunt prezente atât în proza de început, cât și în cea de mai târziu. “Nota distinctă a acestei tehnici este pentru etapa lirică a creației, caracterul pletoric al stilului poematic cu tot ceea ce îl definește : respirația retorică, repetiția, prețiozitatea expresiei, atitudinea meditativă, reveria, sentimentalitatea, nostalgia, uimirea, admirația, dramatismul trucat, într-un cuvânt artificiul sau poza. În aceste proze de început, divagația și comentariul liric dublează coordonatele narațiunii, amestecându-se cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
poetică vorbește despre metafizică în vibrații și iradieri cu ajutorul intelectului "eroic". Poezia gânditoare nu vorbește despre metafizică, ea creează spații, universuri metafizice care sunt deschideri totodată sensice și melodice înaripate. Gânditorul rostește Ființa, poetul întemeiază Ființa, așa cum recunoștea Heidegger: "esența poematică a gândirii salvează domnia adevărului Ființei". O scoate din vremuire și o transformă în prezent etern nunc stans, al lui Boethius. La Eminescu adevărurile poetico-metafizice reprezintă intuiții, acele "fulgurații intelectuale" de care vorbea, și nu concluzii în cadrul unui "sistem" de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
adormirea În frescă a poeziei, așa Încât nimeni nu a tușit În timpul lecturii, nimeni nu și-a ridicat ochii În tavan, În afară de bătrânul Tronaru. Mai toți fumau țigară de la țigară, scrumând pe jos. „Dacă nu voi găsi fericirea“, se intitula ciclul poematic al bardului, iar la sfârșit cu toții au răsuflat ușurați, au tușit, și-au dat coate. Ionela a pus deoparte chitara și i-a cerut lui Spiridon o țigară, iar Spiridon i-a dăruit-o prompt, cu gesturi largi, de parcă ar
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
la "Bulandra" cu o distribuție de excepție piesa lui Dan Tărchilă Io, Mircea Voievod, cu un accent apăsat, aș zice, pe ideea de autosacrificiu a domnitorului. Citez câteva rânduri din comentariul publicat după premieră: "În spațiul unui spectacol de tensiune poematică, expresiv marcat în caligrafia lui rafinată, neobișnuit de estetizantă pentru inventivul și frustul regizor, de decorul discret pictural al lui Sever Frențiu (...), drama lui Mircea Voievod se consumă fără emfază, cu o modestie și simplitate de înțelept, găsindu-și în
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
Șandor observa că trăirea evenimentelor are loc simultan, "în chip de revelație, ca la visători", ceea ce permite ca romanul să poată fi citit începând de oriunde, chiar de la ultima pagină. Coerența - atâta câtă este - e asigurată de forța viziunii, polifonia poematică, de concretețea molipsitoare a halucinațiilor și fantasmelor, printre care obsesia morții ocupă un loc central. Moartea, sub orice formă și-ar face simțită prezența, exercită asupra omului pierdut atracția ultimei întrebări fără răspuns, este marele mister în fața căruia vălurile iluziei
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
se află, strecurați, Ion Barbu, Tașcu Gheorghiu, Ovidiu Cotruș, Radu Albala, Alexandru Paleologu, Barbu Cioculescu, Alexandru George. Pe urmele acestora, Matei Călinescu simte pulsul intern al Crailor și reorganizează, spre bucuria naratologilor, coerența faptelor - câte vor fi fiind - în romanul poematic. Un efort imens, pe care numai straturile etajate ale lecturilor succesive îl pot întreține. Mai mult, dacă neglijența inerentă fișării trece mereu în plan secund cele patru mottouri, anexându-le unei categorii a certitudinii, aici - în Mateiu I. Caragiale: recitiri
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
definiția se revarsă în epică, frazele se despletesc, iar vocea rece, dicția de tonomat și demonstrația ca o lamă de brici cresc, se umflă, asemenea aluatului pus la dospit, se inflamează și, pe nesimțite, trec din denotația austeră în tangajul poematic al unei epopei fără sfîrșit. Sever cu lumea exterioară și de o suavitate extatică și blîndă cu cea interioară, din care nu lasă nimic în calea risipei, el se preschimbă, chiar sub ochii cititorului, în ceea ce este de fapt: într-
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
două ediții germane) decât în acela intern. Romanul este o expresie deplină a personalității literare a Anei Blandiana. Îi poartă amprenta distinctă. Dovedește o maturitate și o subtilitate de romancieră exersată la școala de proză europeană, deschisă realismului epic și poematic, dar și modernismului fantasmatic și analitic. E un roman al conștiinței, subiectiv, dar și de conștiință, așadar obiectiv. Un roman de o complexă ambiguitate umană și istorică, despre omul prins într-o istorie inumană. Cronică politică și meditație alegoric-poematică, romanul
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]