450 matches
-
nici steaua, / chiar peste florile de gheață/ ce vor să Te cunoască,/ trage la noapte, când mă rog,/ ca pe-un amin - perdeaua.” (Ajută necredinței mele, s. n.). Este piatra de temei a poeziei lui Dumitru Ichim. Pe această „piatră” lucrează poematicul și imaginația poetului. Sensuri biblice și pilde ale lui Iisus se văd prin materia poetică precum pietrele albe prin apele prea repezi ale unui râu de munte. Ele îi răsar în față „întâmplător” grație uimirii, și neîntâmplător datorită credinței. Creația
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
întâmplător” grație uimirii, și neîntâmplător datorită credinței. Creația își lasă mai peste tot să se vadă „clipiri” din „rațiunile divine”, noi le zicem epifanii ale Creatorului. Dumitru Ichim „se trezește” cu unele în față, prin cultura religioasă și prin deschiderea poematică. El se folosește de „plasa” lor, ca pescar în slujba Cuvântului. Nu se sprijină pe virtuțile metaforei, pentru o trecere dincolo, cum s-a zis - , ci pe cele ale simbolului, care înseamnă o trecere dincoace. Pe ambele trasee, firește, se
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
degajată, plină de milă și iubire...» (p. 9); «...există și un poem, 13 Octombrie rece, care dă și titlul întregului volum, dedicat zilei de naștere și de moarte a mamei sale, și care exprimă, trecând de la zi la an, timpul poematic al ființei: adică toamna rece [...]; dar prin evocarea discretă a zilei de naștere a mamei sale, semnifică și faptul că prin sfârșitul unui ciclu natural, apare speranța că începe un altul - totul este un proces dureros de naștere și renaștere
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
renasc mireasma și dulceața // [...] // Mă simt copil și tremur, simțind pe cerul gurii / Dulceața mușcăturii din măru-acela roșu...» (Mărul văratic, p. 101); etc. Lăsându-se la o parte „contractul“ eroinei lirice cu aleatoriul realității „eruptiv-pretutindenare“, ori „trăirile“ permanente ale protagonistei poematice sub pecețile ineluctabile ale thanaticului, cu speranța de a îmbrăca „odată-și-o-dată“ «cămașa nemuririi» (O singură bătaie, p. 20), „cămașă“ / „armură“ cogaionică, poate, făcându-se abstracție de „impresia de absență“ a vreunei macrostructurări, ori a vreunei structurări pe cicluri tematice / motivice
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
dă dinaripi jupiteriene/să-i învăț limba” („Sufletul dă din aripi”) către existentul infinit „din ramura/numelui Hristic/plină de Universuri” („Citesc în piatră”), către ceea ce va fi „când iau în palmă/focul poemului/străbătând veacuri” (Pe puntea dintre zei”). Poematica domnului N.N.Negulescu într-atât uimește, încât, cred că este prea devreme să i se deslușească toate înțelesurile, în toată mărinimia lor, pentru că trebuie se intre mai întâi în conștiința cititorului, apoi, pe căile neștiute și nevăzute ale misterului universal
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Poet_al_nemarginirii_in_vizi_marian_malciu_1383079025.html [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri și de flori de cais
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
întins pe timp / ca pe-o frigare // și, cu cât ardea mai puternic / în afară, / cu atât se cocea mai neasemuit / înlăuntru. // [...] // Doamne, Dumnezeule, / coif al înțelepciunii, / sabie a puterii... («Eu, adică el» - SOrd, I, 380). Descrierea comunicării dintre protagonistul poematic și Omul-Fantă, recompunând parcă Androginul, se face - către noi, receptorii din [ara-cu-Dor, din acest univers „dat“ - apelând la comparațiile realului nostru cotidian-arboricol, dar surprinzând și câte ceva din esența «necuvintelor», «frunze cu dinți»: El a întins spre mine o frunză ca
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
rămas un pom singur. / El / un om singur. («Necuvintele» - SOrd, I, 381 sq.). În fața întrebărilor „extraterestre“ întru cunoaștere reciprocă puse de Omul-Fantă din Necuvintele, de Fant-Om - întrebări reluate în titlul: Cine sunt eu ? Care-i locul meu în cosmos ? -, protagonistul poematic stănescian, răspunde categoric, aducând chiar și „dovezi“ menite a-l lăsa pe „interlocutor“ perplex: Fără mine nu se poate, dovadă că sunt. / Fără mine nu s-a putut; / dovada e că m-am tras din mine însumi / adică din acel
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
al lui „sunt“ / și literele lui. / Eu sunt locul în care există „sunt“ / și patul lui, în care doarme. (SOrd, I, 371). Spre a-l lăsa și mai „perplex“ pe Omul-Fantă, spre a-l deturna de pe a adevărului pistă, protagonistul poematic stănescian îi declară într-un mod disimulat și „sursa de hrană“, sursa real-vitală putând rămâne „absolut secretă“, „invulnerabilă“, în caz că Fant-Omul ar încerca să i- o distrugă, în eventualitatea încolțirii gândului de a-l anihila pe ens-ul uman din universul nostru
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
volumului Un pământ numit România, după cum s-a mai subliniat (supra), Nichita Stănescu a așezat poemul Necuvinte, spre a atrage astfel atenția - cel puțin a criticii literare - asupra „îngemănării“ volumelor publicate în anul 1969. În acest poem, autorul mărturisește - prin poematicul erou - că, în materie de cuvânt / necuvânt, are la porțile visului «acel laser lingvistic / care să taie realitatea de dinainte, / care să smulgă întruna luminii / partea ei de apă cu pești, // [...] / ...și s-o lase / tot mai pură și mai
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
spun decât să zidesc, dar aceste turnuri ale cetății sub verbul meu prins-au contur!” Este doar una dintre multiplele posturi în care poetul se prezintă și se re-prezintă. Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005) continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, trăiri complexe, de la șovăieli și înfrângeri, așteptări și îndurerări, chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
se produce, așa cum s-a spus, - în planul unei sensibilități picturale pure - ceea ce ar însemna, în alți termeni, o tendință de abstractizare, de reducere a imaginii la o armonie a liniei și a culorii. Val Gheorghiu năzuiește la o interpretare poematică a realului; dar poetica lui e de factură modernă, de tipul celei enunțate de Blaga încă de acum șase decenii: ideea e integrată în ordinea sentimentelor - «dați-i voie poetului, încheia Blaga faimosul pasaj din Filosofia stilului, să o cînte
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
reușită petrecere a peștilor / din acvariul cu pierderi decente...» (Chef la cantina săracilor). Câteodată intră în „colimatorul nic-sârbu-idal“ și „ambiguitatea“ cu toate ciorile-i „de înaltă reacție“, cameleonic-vopsite, de peste un nerafinat-arghezian «tsunami de flegmă», tsunami ajuns până la „termopanele inimii“ eroului poematic al lui Nicolae Sârbu: «Dați buzna cu grijă, așa cu năduf, / grijania mamii ei de ambiguitate, / [...] / scapă cine poate de valul uriaș / de ziare ce vine spre mine / râzând, prostule, stai / în picioare pe acest transparent / tsunami de flegmă / strălucind
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
de Distinsul Receptor și în următorul op de poeme, Piscina cu pioneze Stradivarius (Timișoara, Editura Brumar, ISBN 978-973-602-910-3, 2013), având în „deschidere“ și de „închidere“ alte două „șocant-interesante“ arte poetice, Vampir în vrie, sug sângele poveștii (p. 5), unde protagonistul poematic se vede / vrea drept spăimos ins mort, blestemat a-și părăsi mormântul în fiecare noapte, înfigându-se ca un burghiu („în vrie“, înspiralându-se / răsucindu-se „ca un avion pe axa-i longitudinală“, dar nu în niscaiva „turnuri gemene“, ci așa
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
întărâtat al florii de cactus, / într-o piscină cu albastre pioneze» și, mai profund oximoronizând „realitatea piscinei“, «prea nelimpedea apă, e clar / mă făcu să le confund cu viori / pisate mărunt în plină orgie muzicală» (s. n.); de fapt - constată eroul poematic - albastrele pioneze cântătoare (mai exact spus, acel soi de cântărețe „nechelioase“ în formă de „pioneze-Stradivarius“) calchiau «de minune mușcătura regală, / de cobră regală a versului» (p. 54); în penultima „declarație“ / „strofă“, eroul mărturisește minunea chemării - « În mușcătura regală a muzicii
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Răsare Despre Japonia s-au scris multe pagini de carte la noi.Fiecare dintre ele au încercat să descifreze frumusețea miserului acestui teritoriu insular. Însă, cartea scriitoarei Floarea Cărbune (structurată în cinci capitole ), care se poate înscrie în genul reportajului poematic, ne introduce, prin sinceritatea scrierii, în țara legendelor mitologiei Shinta, unde Zeița Soarelui Amaterasu este închisă într-o peșteră de către fratele ei. Mi-am adus aminte de această legendă citind primele pagini ale cărții în care simțim emoțiile autoarei, având
O CARTE LUMINOASĂ DESPRE ŢARA SOARELUI RĂSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/O_carte_luminoasa_despre_tar_al_florin_tene_1363841322.html [Corola-blog/BlogPost/342235_a_343564]
-
A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia Moldovan Volumul Cartea de identitate a privighetorii, la Editura Junimea, 2013, ar fi un triunghi poematic, trei laturi în noduri lirice cu titlurile: - cartea de identitate a privighetorii - lacrimi cu trenă - nestematele sacrificiului Un traseu existențial cu trimotor de acțiune și vizualizare în care privighetoarea “s-a trezit că are cuibul printre păsări necântătoare”, “a emigrat
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1462714633.html [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
ea adună, pe când discordia, ura, nu fac altceva decât să dezbine. O lumină se aprindea în mintea mea obosită: Un creștin nu trebuie să-și piardă speranța... Emil Cioran o numea „astrul inimii”! În „Jurnalul de idei”, Constantin Noica exprima poematic: „În mitul Pandorei rămâne speranța, ca ultim demers uman, cel mai adânc. În fundul cutiei Pandorei este tresărirea la viață, o pâlpâire, o palpitație.” Și-n fața ochilor îmi apărea figura severă și totodată blândă, privirea pătrunzătoare a lui Octavian Paler
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ura_sentimentul_vietii_neimplinite_vavila_popovici_1343589175.html [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
am fost născut / Nouă sute nouăzeci și nouă / sunt răgușite de cântecul, unul / pentru care am fost născut / Nu mă înjumătățiți voi timpuri ! / S-ar putea, înalt cum este / cântecul, unul, / să fie la urmă... Psihosfera / zoosfera nu-i îngăduie protagonistului poematic din Animal sideral să cerceteze stelele: Clanul sufletelor înghesuite / și murind de frig, sus / în zoosferă, / ciuruite de raze și străbătute / de meteoriți, / nu mă lasă, ah, / din pricina istoriei, să mă uit / la stele ! // Am să plec în Antile / și-
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
de papagal orbitor au zburat în miez de toamnă spre Göteborg, ca să se înfrupte din alt cașcaval. Se tot cred repere valorice și morale, cînd, în realitate, unii merg pe mîna pornografiei și a limbajului decadent, alții au închinat ode poematice comunismului sau au făcut ciocul mic din lașitate. Mărturie? „Floarea darurilor” - volum omagial unicat de poezii-manuscris, dedicate fostului președinte Nicolae Ceaușescu de către 262 de poeți. Încîntător!, de ce nu? Actualul președinte nu va pupa așa ceva! Ciorile înșirate pe gard nu s-
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! by http://uzp.org.ro/de-la-1-octombrie-luati-bancherii-de-guler-si-la-judecata-cu-ei/ [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
că, peste timp,/dintr-o carapace de țestoasă bătrână/-poate aceeași de care-am amintit- aruncată aiurea pe fereastra altei primăveri/se va ivi un poem mult mai reușit/decât acesta/și mai puțin efemer)”(pare-se) - convențiile sunt înțelegeri poematice ale sinelui și în acest grupaj regăsim figuri de stil subtile, în care cotidianul ia forme metaforice orientându-se spre minimalizare ironică și relativism: “copilul vrea să-și depășească norma/e un recordman, ora de sport e mai mică/”(strada
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1486270398.html [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
fi metafore ale stihurilor de „mir”, care, prin înțelepciunea harică, sugerată de „fărâmele de azimă” rememorează, poetic și duhovnicește, filosofia existenței din Glossa lui Eminescu (Toate-s vechi/ Și nouă toate”) „Cântarea” iubirii - „dorință vie” structurează cartea în patru variante poematice ale reveriilor înmiresmate de dragostea „în duh” din care ne împărtășim prin taina lecturii: I. Picuri de mir; II. Simfonia vântului primăvăratec; III. Fereastra de vise; IV. Flori sub zăpadă. Monada operei „simfonice” își deschide aceste patru „ferestre” în ale
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_poetica_simfonie_cristina_maria_necula_1335850626.html [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
umblă prin lume ca să se reîntregească“ (este vorba de prim-căutarea androginicei jumătăți - cf. Căutare, 1, p. 8), observă (în „căutarea-i secundă“) că moartea-i «mai harnică / decât un mușuroi de furnici» (Căutare, 2, p. 9); femeia / „jumătatea“ eroului poematic este așteptată - într-o Gară pentru unu (p. 10) -, făcând noapte albă ca să afle în capătu-i („albiu-nocturniu“) „numele singurătății“, în ciuda frigului existențial; constată că poezia-i «o vânătoare la sfârșitul căreia inelul de pe piciorul păsării» îi „strălucește pe deget“ până
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495619072.html [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
17); paradoxizează în șoc plasticizant-revelator ninsoarea văzută-ntâia dată: «Când am văzut întâia ninsoare m-am speriat. / O zi întreagă am plâns, credeam că explodaseră / țâțele pline cu lapte ale mamei» (Alb, p. 20); etc. Impresionanta frumusețe / originalitate a „întregului poematic“ din Risipitorul de hârtie, de Costel Stancu, provine - în majoritatea textelor - din cele mai alese rafinării estetice ale paradoxismului - ctitorit de Vasile / Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș. a., între anii 1965 și 1970 -, îndeosebi, din știința / talentul acestui excepțional
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495619072.html [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
nu denotă transpirația travaliului, deși temele lui sunt foarte serioase, de la restituiri și amintiri în alb-negru, la problemele de filosofie ale umanității. De la pastelurile ce surprind prin culoare și cantabilitate verbală la poezia religioasă, curcubeul verbal se răstignește pe cerul poematic cu sfiiciune uneori, alteori cu bucuria stranie a sacrificiului de sine. Poetul nu își mai aprține. El mărturisește, oficiază ceea ce numai un artist poate distinge în vălmășagul cotidianului. Esența. Moartea cu spectrul său enigmatic și aproape hipnotic în enunțarea sintagmei
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Melania_cuc_1395777129.html [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]