7,473 matches
-
exprimă pentru noi își subordonează dualitatea, optând pentru triadă. Poeta este o ființă luminoasă visând la “o țară dialectică a minunilor “, cum ar spune Thomas A. Sebeok. Tocmai această țară a minunilor este despărțită de râuri ce aprind în pieptul poetei dorul prelung: “Am aripi de vânt uscate Și priviri înlăcrimate, Am tăcerea înlemnită Și suflarea amorțită. Am în piept un dor prelung, Pân' la tine să ajung Și la apa ta de sânge Cu tot dorul să pot plânge Pe
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme noi, precum spunea Brâncuși:” Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
doina, unicitatea expresiei sufletului românesc: “ Ninsoarea cade în genunchi Ca stelele în rugăciune, Ferestrele într-un mănunchi Se-aprind din bobul de tăciune.”( Cununa doinelor de nea ). Asemeni lui Arghezi cuvântul are o funcție cosmogonică, atribuind ființei ficțiunea sacră. Pentru poetă, versurile au o formă ingenuă, fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate poemelor. Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate, redescoperă filonul epic și
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
tăciune.”( Cununa doinelor de nea ). Asemeni lui Arghezi cuvântul are o funcție cosmogonică, atribuind ființei ficțiunea sacră. Pentru poetă, versurile au o formă ingenuă, fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate poemelor. Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate, redescoperă filonul epic și fraza coerentă, explicită, lirismul eului țâșnind din substrat, neostentativ. Această poezie aparține reflexiei existențiale și mai puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
motivate, redescoperă filonul epic și fraza coerentă, explicită, lirismul eului țâșnind din substrat, neostentativ. Această poezie aparține reflexiei existențiale și mai puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii stă în talentul autoarei, în trăirile globmoderniste, prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune, învățătură și grație
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU, CONVORBIRI: IULIA ROGER BARCAROIU - CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ȘI CADE ÎN OCEANE” Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Un vers al poetei Iulia Roger Barcaroiu m-a urmărit multă vreme: ,,Cerul se sparge crunt și cade în oceane...”. Destin, întâmplare, nu știu exact ce a fost, știu doar că timpul a făcut să cunosc poezia și personalitatea poetului Constantin Barcaroiu, apoi, tot
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Cerul se sparge crunt și cade în oceane...”. Destin, întâmplare, nu știu exact ce a fost, știu doar că timpul a făcut să cunosc poezia și personalitatea poetului Constantin Barcaroiu, apoi, tot timpul mi-a hărăzit să o cunosc pe poeta Cecilia Bănică Pal, verișoara poetului. Urmând o anume traiectorie a vieții, mărturisesc acum că nimic din ceea ce am trăit nu a fost o întâmplare. Invitată la dialog este distinsa doamnă Iulia Barcaroiu, o prețioasă și consecventă colaboratoare a revistei Melidonium
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
să aflu ce îmi va mai permite să fac, spre ce drumuri mă va porni. Capacitatea de a înțelege, de a simți starea celui de lângă tine, altruismul și concepția umanistă față de viață, față de semenii săi este emanația dialogului purtat cu poeta Iulia Barcaroiu. Dacă trecut și viitor sunt specii născute din timp, poezia este remediul prin care doamna Iulia Barcaroiu transformă clipa în eternitate. din vol.: Azi... pentru mâine - Convorbiri, autor Emilia Țuțuianu Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu, convorbiri: Iulia Roger Barcaroiu
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
scaun, aruncă o privire în jur, acceptă să mănânce și să bea ce comandasem și noi: doi cremwurști și o stică de bere. După un minut începe elogiul poporului român și aprecieri la adresa politicii de natalitate a partidului. Soția mea (poeta Eugenia Miulescu), nu-l cunoaștea bine și are chef de conversații, vrea să... nuanțeze: - Nu e normal, domnule Țuțea, zice ea, să fie obligate femeile să facă mulți copii, din moment ce nu avem cum să-i creștem ca lumea... - Trebuie să
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
luăm controlul în Balcani, să fim statul cel mai puternic din Estul Europei și să fim o stavilă de netrecut în expansiunea rusească. Această ciumă trebuie stârpită, fiindcă unde se culcă vaca bolșevică, trei sute de ani nu mai crește iarbă! Poeta nu are cunoștințe de geopolitică, știe doar că e nevoie de hrană ca să crești copiii. - Și e greu să crești un copil? se miră sincer Țuțea. - E greu, o țărancă de la colectiv primește un kg. de grâu la ziua de
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
și-aș fi, poate, iertat. De prisos să adaug că volumul aflat acum în tiparniță, cu termen de apariție decembrie a.c., îl vei avea printre primii, o altă prelungire a „ recunoașterii” noastre din prea-evocata mașină de Mangalia. Până în decembrie, primește, Poete, gândurile mele cele mai prietenești, îmbrățișarea mea sinceră, Mircea Horia Simionescu P.S. Trecând „ puțin” timp de la scrierea acestor rânduri, timp în care prietenul meu n-a putut veni la București, reactualizez scrisoarea cu calda urare „La mulți ani” și multă
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
ultimul an de facultate, am fost curtat de Agerpres și de MAE. Am ales ministerul. După un an am plecat, pentru patru ani, în prima mea misiune diplomatică la Beijing. Aveam douăzeci și șapte de ani. Abia mă însurasem cu poeta Mira Lupeanu. Doina DRĂGUȚ: Cum a fost primul contact diplomatic? Ce te-a impresionat, cum te-ai adaptat stilului de viață chinezesc? Constantin LUPEANU: George Călinescu vizitase China cu o delegație de scriitori și a scris apoi cu maliție că
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Am fost rugat să vorbesc la acest eveniment, m-a sunat doamna Maria Oprea, cea mai mare poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
să vorbesc la acest eveniment, m-a sunat doamna Maria Oprea, cea mai mare poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
povestiri, Ed. Clusium, 2014; Nana, povestiri, Ed. Napoca Star, 2014 Maria Ioniță aduce în dar cititorilor trei cărți apărute în ultimii doi ani, una de versuri și două de proză scurtă. Dacă volumul Cu noaptea de mână îi dă prilejul poetei de a se defini ca o îndrăgostită de natură, o natură măreață, ce o impresionează cu frumusețea și solemnitatea ei, dar și cu „gingășiaˮ, „fioriiˮ și „vârtejul de patimi și visˮ (Ce-i frumusețea), o natură ale cărei taine vrea
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
căutării”, publicat în 2015 la Editura Rawex Coms SRL. Cartea are ca motto un citat din Milinda Panha „N-a știut nimeni, cine să știe? Dacă exiști sau ai fost vreodată pe fluviul călătorilor în vis” și o postfață „O poetă inteligentă, creatoare a unui cosmos bogat”, scrisă de scriitorul și criticul literar Ștefan Dumitrescu, din care vom selecta câteva fragmente definitorii pentru personalitatea autoarei: „Doamna Elena Armenescu face parte din categoria poeților inteligenți, atinși de respirația îngerilor.[...] Spirit însetat de
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
unui cosmos bogat”, scrisă de scriitorul și criticul literar Ștefan Dumitrescu, din care vom selecta câteva fragmente definitorii pentru personalitatea autoarei: „Doamna Elena Armenescu face parte din categoria poeților inteligenți, atinși de respirația îngerilor.[...] Spirit însetat de cunoaștere, de absolut, poeta construiește o lume diafană, încărcată de înțelesuri profunde între pământ și cer, între concret și abstract, între real și metafizic. [...] Poetă talentată, cu vocația purității, a visului, a căutării adevărului poetic și a iluminării misterului, poezia doamnei Elena Armenescu îi
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
Doamna Elena Armenescu face parte din categoria poeților inteligenți, atinși de respirația îngerilor.[...] Spirit însetat de cunoaștere, de absolut, poeta construiește o lume diafană, încărcată de înțelesuri profunde între pământ și cer, între concret și abstract, între real și metafizic. [...] Poetă talentată, cu vocația purității, a visului, a căutării adevărului poetic și a iluminării misterului, poezia doamnei Elena Armenescu îi încântă cititorului deopotrivă auzul, ochiul, mintea și sufletul.” Personalitatea medicală și scriitoricească a doamnei Elena Armenescu a fost prezentată de doamna
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
Chiar dacă nu va afla răspuns, decât în sine însăși. E aproape o absurditate să trăiești fără vise. Vera Crăciun știe asta și se confundă cu ele. Visul îi îmbracă trupul și chipul său se face aidoma visului. În absența lui, poeta simte că nu există. De aceea, își așterne pe chip voalul de speranță și pornește în căutarea visului propriu pe care-l convertește în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare, gata pregătiți
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
pe care-l convertește în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare, gata pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul abia întrezărit de la celălalt capăt. Visul, în viziunea poetei, simbolizează viața însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]